976 matches
-
JAMES M. WELSH DUMITRU DOROBĂȚ INSTITUTUL EUROPEAN 2000 REGELE LEAR DE-A LUNGUL SECOLELOR 1135 Istoria tragediei Regele Lear de William Shakespeare începe cu mult înainte de perioada cînd a fost creată, anii 16031606. În anul 1135, Geoffrey of Monmouth scrie Historia Regum Britaniae în care menționează pentru prima oara istoria legendară a regelui Leir. Începînd cu 1135, povestea regelui Lear va fi reluată de mulți alți cronicari și istorici, ca parte integrantă a istoriei legendare a Mării Britanii. Printre cei mai
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ales a intelectualilor) în cadrul Bisericii. Și în Europa centrală s-au intensificat tensiunile dintre Magisteriu și teologi cu privire la anumite posturi liberale. În ciuda acestui fapt, în secolul al XIX-lea, teologia catolică s-a dezvoltat foarte mult, după cum indica Hefele în Historia de los concilios, sau Möhler în Symbolik (1832). Și totuși, după condamnarea lui Hermes (1775-1831)70 și a lui Günter (1783-1863), a continuat să persiste necesitatea de a răspunde afirmațiilor exegeților radicali și istoriografilor protestanți. Döllinger (1799-1890)71 proclama o
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în cele trei războaie carliste 72. Cei mai importanți gânditori din acea perioadă au fost Jaime Balmes (1810-1848) care a încercat să modernizeze apologetica tradițională, Juan Donoso Cortés (1800-1853) partizan al tradiționalismului și Marcelino Menéndez Pelayo (1856-1912) autor al lucrării Historia de los heterodoxos españoles. A existat o confruntare de idei în interiorul Bisericii privitoare la modalitatea de poziționare față de noile realități politico-sociale. Aceasta a fost soluționată însă de fiecare dată atunci când lucrurile luau amploare de intervenția Papei 73. Papa Leon XIII
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
scientifique, cu o publicație oficială care avea să capete un mare prestigiu 135 La Revue des questions scientifiques (1877); s-au organizat congrese internaționale pe teme de știință și religie, s-au scris noi studii istorice despre Biserică, precum La historia de los Papas de Ludwig von Pastor (Geschichte der Päpste seit dem Ausgang der Mittelalters (1305-1799) sau revista Bulletin critique de littérature, d'histoire et de théologie, condusă de francezul Duchesne (1843-1922). I.2.3. Intervențiile Magisteriului în prima jumătate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1990. Albert, Pierre, Istoria presei, traducere Irina Maria Sile, Editura Institutul European, Iași, 2002. Idem, La presse, ed. a VIII a, Editura Presses Universitaires de France, Paris, 1988. Almuina Fernandez, C., "La prensa periodica en Revolucion y restauracion (1868-1931)", en Historia general de Espana y America, XVI-2, Rialp, Madrid, 1992. Anania, Valeriu, Pro memoria. Acțiunea catolicismului în România interbelică, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2005. Anderson, Benedict, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, Editura Integral, București, 2000. Andres-Gallego, J., Pazos, A.M.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Ferrandina, A., Censimento della stampa cattolica in Italia. Note statistiche, storiche, critiche, Tipografia Cozzolino, Napoli, 1903. Frattini, Eric, Sfânta Alianță 500 de ani de spionaj la Vatican, traducere de Zully Mustafa, Editura Tritonic, București, 2009. Fuentes, J.F., Fernandes Sebastian, J., Historia del periodismo espanol, Sintesis, Madrid, 1997. Gabor, Iosif, "Parohia Cioplea", în Pro Memoria, nr. 4, București, 2005, pp. 35-76. Garcia de Haro, R., Historia teologica del modernismo, Eunsa, Pamplona, 1972. Gasset, Jose Ortega, Revolta maselor, Editura Humanitas, București, 2001. Gomez
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
spionaj la Vatican, traducere de Zully Mustafa, Editura Tritonic, București, 2009. Fuentes, J.F., Fernandes Sebastian, J., Historia del periodismo espanol, Sintesis, Madrid, 1997. Gabor, Iosif, "Parohia Cioplea", în Pro Memoria, nr. 4, București, 2005, pp. 35-76. Garcia de Haro, R., Historia teologica del modernismo, Eunsa, Pamplona, 1972. Gasset, Jose Ortega, Revolta maselor, Editura Humanitas, București, 2001. Gomez Aparicio, P., Historia del periodismo espanol. De la Dictatura a la guera civil, vol. III, Editora Nacional, Madrid, 1981. Gozzini, G., Storia del giornalismo, Bruno
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
espanol, Sintesis, Madrid, 1997. Gabor, Iosif, "Parohia Cioplea", în Pro Memoria, nr. 4, București, 2005, pp. 35-76. Garcia de Haro, R., Historia teologica del modernismo, Eunsa, Pamplona, 1972. Gasset, Jose Ortega, Revolta maselor, Editura Humanitas, București, 2001. Gomez Aparicio, P., Historia del periodismo espanol. De la Dictatura a la guera civil, vol. III, Editora Nacional, Madrid, 1981. Gozzini, G., Storia del giornalismo, Bruno Mondatori, Milano, 2000. Grabmann, M., Storia della teologia cattolica, Societa Editrice Vita e pensiero, Milano, 1937. Granfield, P., Nascita
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
La presse catholique, Fayard, Paris, 1970. Iribarren, J., El derecho a la verdad. Doctrina de la Iglesia sobre la prensa, radio y television (1831-1968), BAC, Madrid, 1968. Kries, Wilhelm von, Strategia și tactica propagandei de război engleze, București, 1941. Laboa, J.M., Historia de la Iglesia, vol. IV, BAC, Madrid, 2002. La Porte, Jose Maria, Fernandez-Alfaro, El cristiano en los medios de comunicacion segun san Josemaria Escriva. Contexto historico y desarrollo espiritual y pastoral, Thesis ad Doctoratum in Teologia, totaliter edita, Romae, 2008. Latreille
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la Sevilla de comienzos X", în Ambitos, 2, Enero-Junio, 1999. Nechita Runcan, Concordatul Vaticanului cu România considerații istorico-juridice, Editura Ex Ponto, Constanța, 2000. Salvatorelli, Luigi, La politica della Santa Sede dopo la guerra, Milano, 1937. Sanchez Aranda, J.J., Barrera, C., Historia del periodismo espanol. Desde sus origenes hasta 1975, Eunsa, Pamplona, 1992. Seoane, M.C., Saiz, M.D., Historia del periodismo en Espana, vol. 3, El siglo XX: 1898-1936, Alianza editorial, Madrid, 1996. Soulet, Jean Francois, Istoria comparată a statelor comuniste din 1945
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
considerații istorico-juridice, Editura Ex Ponto, Constanța, 2000. Salvatorelli, Luigi, La politica della Santa Sede dopo la guerra, Milano, 1937. Sanchez Aranda, J.J., Barrera, C., Historia del periodismo espanol. Desde sus origenes hasta 1975, Eunsa, Pamplona, 1992. Seoane, M.C., Saiz, M.D., Historia del periodismo en Espana, vol. 3, El siglo XX: 1898-1936, Alianza editorial, Madrid, 1996. Soulet, Jean Francois, Istoria comparată a statelor comuniste din 1945 până în zilele noastre, Editura Polirom, Iași, 1998. Stehle, H., Eastern Politics of the Vatican, 1917-1979, tradusă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
59, ff. 690-710). 7 Ne referim la studiile lui Isidor Mărtincă, "Biserica, mass-media și cultura" publicate în Pro Memoria, nr. 3/2004, București, 2004, pp. 265-294 și nr. 4/2005, București, 2005, pp. 229-262. 8 J.F. Fuentes, J. Fernandes Sebastian, Historia del periodismo espanol, Sintesis, Madrid, 1997, J. Broucker, La presse catholigue en France, Centurion, Paris, 1992, G. Licata, Giornalismo cattolico italiano (1861-1943), Editrice Studium, Roma, 1944. 9 J.L. Ruiz Sanchez, Prensa y propaganda catolica (1832-1965), Universidad de Sevila, 2002, M.J.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
îndepărtat definitiv de Roma, în timp ce Lacordaire a renunțat la convingerile politice și a încercat să-l aducă din nou pe calea credinței pe prietenul său Lamennais. Și Montalembert a căutat noi căi de a veni în apărarea Bisericii (J.M. Laboa, Historia de la Iglesia, vol. IV, BAC, Madrid, 2002, p. 65). 66 Gallicanism and ultramontanism in Catholic Europe in the 18TH, Century Old Catholic Church of the Netherlands/Utrecht Archives, Utrecht, The Netherlands & Moran Micropublications, Amsterdam, The Netherlands în http://www.moranmicropublications
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
l-a ocupat Romolo Murri (1870-1944), exponent a ceea ce s-a numit modernism social, deoarece a încercat să împace valorile catolicismului cu democrația secularizată modernă (M. Guasco, Romolo Murri e il Modernismo, Cinque Lune, 1968 și R. Garcia de Haro, Historia teologica del modernismo, Eunsa, Pamplona, 1972). 144 Papa PiusX, Enciclica Pascendi, 1907. 145 Idem, Enciclica Pieni l"animo, 1906. 146 Idem, Carta al cardenal Ferrari, nr. 17, 1.VII.1911. 147 Idem, Enciclica Pascendi, 1907. 148 Idem, Carta a Francisco
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Legitimista español, Altar y Trono, El Padre Cobos, La Cruzada, El Altar del pueblo. Dintre ziarele republicane cităm: La discusión, El Pueblo, La República Federal, La Federación española (C. Almuina Fernandez, "La prensa periodica en Revolucion y restauracion (1868-1931)" în Historia general de Espana y America, XVI-2, Rialp, Madrid, 1992, pp. 135-154). 173 Printe acestea s-au numărat: La luz, El Libre Examen, La Libertad de Pensamiento. După adoptarea Constituției de la 1876, multe ziare au suferit presiunea guvernului, care nu a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
M.J., Ruiz Acosta, "El despegue de la "Buena Prensa" y El Correo de Andalucia en la Sevilla de comienzos X", en Ambitos, 2, Enero-Junio, 1999, pp. 229-240. 182 Jose Maria La Porte Fernandez-Alfaro, op. cit., p. 77. 183 M.C. Seoane, M.D. Saiz, Historia del periodismo en Espana, vol. 3, El siglo XX: 1898-1936, Alianza editorial, Madrid, 1996, p. 120. 184 Ibidem, p. 439. 185 J., Andres-Gallego, A.M., Pazos, op. cit., p. 215. 186 Redondo a sintetizat programul publicației : "pe scurt, programul propus de El
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
P. Cebollada, Del Genesis a Internet. Documentos del magisterio sobre las comunicaciones sociales, BAC, Madrid, 2005, p. 35. 195 G. Chiaudano, op. cit. 196 M.C. Seoane, M.D. Saiz, op. cit., p. 120. 197 Ibidem, pp. 44-45. 198 J.F. Fuentes, J. Fernandes Sebastian, Historia del periodismo espanol, Sintesis, Madrid, 1997, p. 205. 199 J., Andres-Gallego, A.M., Pazos, op. cit., p. 442. 200 Trei ani mai târziu, cele 18 ziare din Barcelona însumau 311.000 de exemplare, iar cele 32 din Madrid, 656.000. Orașul următor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dat, în timpul regimului, a fost permisă o anumită opoziție reprezentată de ziare ca El Sol, El Heraldo de Madrid sau La Pubicitat. Va continua să se publice și El Socialista (9.186 de exemplare estimate în 1928) (P. Gomez Aparicio, Historia del periodismo espanol. De la Dictatura a la guera civil, vol. III, Editora Nacional, Madrid, 1981, p. 559). 204 Acesta din urmă a creat în 1926 o școală de jurnalism, sprijinită de către preotul salezian Manuel Graña. Până atunci, mulți ziariști fuseseră
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Războiului civil, a fost creată Școala Oficială de Jurnalism, care a fost unul dintre instrumentele prin care regimul franchist a controlat accesul la această breaslă (Jose Maria La Porte Fernandez- Alfaro, op. cit., p. 83). 205 J.J. Sanchez Aranda, C. Barrera, Historia del periodismo espanol. Desde sus origenes hasta 1975, Eunsa, Pamplona, 1992, p. 330. 206 Ibidem, p. 331. 207 P. Gomez Aparicio, op. cit., p. 371. 208 J.J. Sanchez Aranda, C. Barrera, op. cit., pp. 412-413. 209 Ibidem, p. 422. 210 Ea va
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
va scrie și cea dintâi monografie igienico sanitară din Muntenia, intitulată Topografia Valahiei care va apare în 1830. În 1791, medicul ardelean Martinus Lange realizează prima descriere a hepatitei epidemice și după ce o prezintă la Berlin, o publică sub titlul Historia icterorum epidemicorum. Cum în sec. XVIII numărul școlilor e tot mai mare, la 1786, numai în Transilvania sunt 140, se simte nevoia și de medici școlari. Primul este Ion Manicat la Sf. Sava în București (1785). Românii ca și celelalte
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pe care poetul Guyot de Provins l-a scris în 1190. În acest poem intitulat Biblia, autorul spune că atunci când cerul este acoperit și când nu se pot vedea nici luna nici stelele, navigatorii consultă acul magnetic, numit marinnete. În Historia Orientalis, scrisă de Jaques de Vitry, se vorbește despre acul magnetic ca despre un lucru nou. Menționăm că Jaques de Vitry a murit în 1224. Cuvântul aimant vine probabil de la pierre aimante (piatra iubitoare). La chinezi are un nume asemanator
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
1866 câștigă o bursă de stat și pleacă în Spania, unde va urma cursurile Facultății de Filosofie și Litere a Universității din Madrid. Trecând în 1868 examenul de licență cu o teză despre istoria poporului român (Breve noticia sobre la historia de la Rumanía, publicată în același an), de fapt o prezentare sumară a evenimentelor mai importante, se întoarce la Iași în 1869, pentru a fi numit profesor „provizor” la catedra pe care până atunci o suplinise și pe care o va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290593_a_291922]
-
Güterbock, H.G. (1943), „Hethitische Götterdarstellungen und Götternamen”, În Belleten, VII, pp. 295-317. Güterbock, H.G. (1950), „Hittite Religion”, În V. Ferm (coord.), Forgotten Religions, New York, pp. 83-109. Güterbock, H.G. (1964), „Religion und Kultus der Hethiter”, În G. Walser (coord.), „Neuere Hethiterforschung”, Historia, nr. 7, pp. 54-73. Güterbock, H.G. (1982), Les Hiéroglyphes de Yazilikaya. A propos d’un travail récent, Paris. Haas, V. (1970), Der Kult von Nerik, Roma. Haas, V. (1984), „Die Serien itkahi und itkalzi des AZUPriesters, Rituale für Tasmisarri und
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
aveau o Înfățișare Înspăimântătoare și „animalică”. Un astfel de caracter este cunoscut În tradiția etruscă din epoca istorică În mitul monstrului Oltaxe "Olta", ivit din pământ pe teritoriul volsiniilor și ucis de un fulger invocat de Porsenaxe "Porsena" (Plinius, Naturalis historia, XI, 140); aceeași trăsătură monstruoasă și animalică ar fi supraviețuit În infernalele larvaexe "larvae" și În subpământenii dei indigetes - pisciculi din tradiția romană. Nu există Îndoială că, În acest strat mai vechi al religiei etrusce, un rol fundamental le era
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ele, exact la fel cum zeitățile se pot uni Între ele (cf. Tiniaxe "Tinia" calusna) sau pot „coabita” În aceeași sedes, conform cu ceea ce ne Învață cealaltă specialitate etruscă, fulguratoria, arta interpretării fulgerelor, și auspiciul. Într-adevăr, după fulguratoria (Plinius, Naturalis historia, II, 138; Seneca, Naturales quaestiones, II, 4), Jupiter (sau Tinia) are trei manubiae, adică trei puteri diferite de a arunca fulgere, după cum le aruncă singur sau cu „sfatul” unor dei consentesxe "dei consentes" sau al unor dei involuti; Întocmai, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]