3,598 matches
-
SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > S.R.L. AMARU -5 Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1606 din 25 mai 2015 Toate Articolele Autorului 5. Să moară capra... Tractoristul a râs cu hohote, și-a făcut încă o dată cruce și a întors tractorul. Seara, la cârciumă, toată lumea a făcut haz de-alde Mărășteanu. Auzi la ei, proprietate privată! --E nebun, bă, Ion ăsta lu’ Mărășteanu. L-au dat afară după unde-a lucrat
S.R.L. AMARU -5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361026_a_362355]
-
-o în curte. A certat-o rău pe maică-sa și s-a dus valvârtej la Tache: --Să-ți iei rabla din curtea mea! --Și dacă nu vreau? --Am să te reclam autorităților că mi-ai încălcat proprietatea. A râs cu hohote Tache. La fel și polițistul și cei care au fost de față. --E nebun Mărășteanu ăsta cu proprietatea lui privată. Văzând cum stau lucrurile, Mărășteanu i-a cerut lui Tache să-i dea un act de donație. --Ce act, bă
S.R.L. AMARU -5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361026_a_362355]
-
DESCHIȘI... Visând cu ochii deschiși, ajungând aproape de mare, norii după atâta cer străbătut în visare, s-au oprit și se-ntrebară: Oare acesta o fi drumul cel bun? Oh, Doamne! Să fii și nor să fii și-ndrăgostit! Și-n hohote albe de râs izbucniră bujorii... AȘTEPTARE Du-te-acasă floare de lotus, c-o undă mai mult e târziul. Albastrul așteptării se-ntunecă în verde închis. Doar numai eu te-nțeleg când tristețile tale culeg. Du-te-acasă prințul meu, lotus! Tu nu știi
VERSURI DE IUNI de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361072_a_362401]
-
mai rău fără el. - Ei și tu.Te-ai găsit să le iei apărarea. Dacă erau atât de bune, poate și Dumnezeu își lua o nevastă dar cum el le știe pe toate, uite că este singurul care a scăpat. Hohotele de răs s-au auzit mult timp în parc unde „seniorii” își aduceau aminte de timpuri mai bune - tinerețea pensionarilor de azi -, zâmbind la orice critică gândind că și „juniorii” de azi vor ajunge ca ei. Prietenul nostru nu a
O POVESTE CU TÂLC de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361098_a_362427]
-
fim în consens, cel puțin cu regnul animal, dacă nu cu șmecherocrația, apăruseră peste noapte ca viermii de mătase în lumina palidă a lunii, umblau peste tot, trecuseră pe la stadionul internațional de fotbal, mimaseră lovitura de cap, suflaseră pe nări hohotul tribunelor: Huo!, rumegaseră cu finețe cîte ceva din înțelepciunea acumulării cantitative spre saltul calitativ, una dintre gogorițele execrabile ale socialiștilor, ploua cu certitudini în vremea aia, păcătoasa în preacurvie încă nu fusese mîngîiată cu blîndețea înțelegerii mai presus de înțelegere
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361106_a_362435]
-
mea și furnicile: / tăcere solitară”; “ploaie de vară: / nori călători / în derivă”; “deasupra plajei / pescărușii așteaptă / micul dejun”; “acest țânțar / în paharul meu cu vin: / nu beau singur”; “după furtună / o cărare sinuoasă: / melcul”; “într-un colț, / singur, plânge în hohote un copil: / afară-i lumină”; “pe acoperiș / cad șopârle: ploaie / de primăvară”; “în fereastră / chipul reflectat: / nu călătoresc singur” ( Lumina). Am citat aceste mici poeme în primul rând pentru mine și cer iertare cititorului dacă nu-i vor fi pe
GÂNDURI ŞI SENTIMENTE. CRONICĂ LA VOL. EUGEN DORCESCU TĂLMĂCIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361127_a_362456]
-
regretata Amita Bhose a constituit un moment cu totul singular. Începând de la prezența ei ușor exotică, de la silueta grațioasă și mișcările delicate, dar sigure, până la ochii vii, pătrunzători, și glasul cu modulații muzicale întrerupte din când în când de un hohot de râs care avea și o imperceptibilă ironie, Amita sugera de la început o personalitate puternică, în ciuda fragilității ei. Calitatea umană, intelectuală și spirituală și, mai cu seamă, scopul venirii ei în România m-au făcut să o prețuiesc de la început
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
regretata Amita Bhose a constituit un moment cu totul singular. Începând de la prezența ei ușor exotică, de la silueta grațioasă și mișcările delicate dar sigure, până la ochii vii, pătrunzători, și glasul cu modulații muzicale întrerupte din când în când de un hohot de râs care avea și o imperceptibilă ironie, Amita sugera de la început o personalitate puternică, în ciuda fragilității ei. Mi se pare că mi s-a adresat în engleză, o engleză impecabilă, cu accent, firește, indian. De altfel, stăpânea, cu perfecta
AMITA BHOSE – O NOBILĂ PRIETENĂ de ZOE DUMITRESCU BUŞULENGA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361198_a_362527]
-
al Asociației Culturale Agora Romagna Latina din Canada. Publică permanent din anul 2003 pe: www.poezie.ro și www.romanialibera.com . Volume publicate: „Trăgând înapoi o noapte”, Editura CuArt, Slatina, 2008, „Polen de gând albastru”, Editura Bibliotheca, 2009, „Plouă în hohote”, Editura Bibliotheca, 2010 și volumele bilingve (română-engleză) „Despletitele dimineți” și Fluier de anotimp, Editura Bibliotheca, 2011. La Editura Amanda Edit publică volumul bilingv (română-albaneză), „Pereții cuvântului”, 2011. În anul 2012 publică volumele bilingve (română-engleză), „Salvat de un mugur” și „Ultimul
NOI APARIŢII ÎN PROIECTUL „ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR” de EMILIA DĂNESCU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361178_a_362507]
-
pentru o secundă fruntea incruntata.Poate sunt mai mult decat las a se arate,poate sufletul meu e mai frumos decât multe alte lucruri pe care tu le asociezi cu mine. Poate am o lacrima sub pleoape în vreme ce râd în hohote. Poate că eu ...sunt ...tu...poate că.. eu am fost.. tu...poate...sunt exact persoană de care ai nevoie.... Nu vreau să te pierzi în ochii mei,nu vreau să mă pierd în brațele tale.Nici nu vreau să mă
SA VORBIM.ATAT ! de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360772_a_362101]
-
unul acasă, singur, și ultimul cu două fete, pe care le-am agățat la un magazin, dacă nu cumva m-au agățat ele pe mine. Erau două fete drăguțe din Chișinău, îi povestesc eu gîndăcelului meu, care au rîs în hohote cînd le-am spus că le-am plătit ca să petrecem revelionul împreună. “Și noi cari am criezut că vriei sî ni rieguliezi ... Da, mă gîndisem și eu la varianta asta, dar Olia, micuță și zîmbăreață, avea un chip de îngeraș
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
seama că am visat. Dar nu visam. Am intrat la Ficus, la Andi, unde se mănîncă cea mai bună salată bulgărească din lume. Am comandat bere și am început să discutăm. Îi povesteam continuu cîte ceva amuzant și rîdea în hohote. La un moment dat, a scos un pix și a scris ceva pe un șervețel. Ce-ai scris acolo? Cîteva versuri ... Dă-mi să văd! Am luat pixul și am scris și eu două versuri, sub ale ei. Și apoi
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
se matolea, se așeza pe scaun, în fața mea, și mă lua la întrebări: No, jinere, tu lucri? Nu, Jeni, nu lucrez. Da' de șe nu lucri? Io ciocănesc tătă zîua la fabrica de pupici ... Mă tăvăleam de rîs. Rîdeam în hohote, mă sufocam, ieșeam pe balcon, să respir, rîdeam cu lacrimi ... O săptămînă m-am chinuit cu ea, ca să aflu ce sînt alea pupici. Popice, domnule, fabrica ei avea o echipă de popice și atîta știa și ea să spună ... Într-
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
poate și cu lacrimile mele ... În spiritul consonant al liricii lui Mihai Rădoi, vă ofer spre lectură LIMBA ENGLEZĂ: ,,Până și Ștefan cel Mare (și Sfânt )/ a auzit de Quentin Tarrantino ... // Mi s-a spus că Maica Tereza/ plângea în hohote înainte să moară/ fiindcă nu mai avea ocazia/ să dea mâna cu Madonna și cu David Beckham ... // E grea limba engleză,/ prea ușoară aparent și prea comodă/ să nu fie vorbită prost ... // Poți trăi perfect fără gramatică/ și fără Mozart
LUCEFERI CU BUZE ROSII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360793_a_362122]
-
Geta, băiatul tău s-a electrocutat, nu am putut să îl salvăm, era deja mort când l-a adus Nicolae. - Doamne, de ce mă pedepsești? izbucni Geta, ridicând capul spre cer. Cu ce ți-am greșit ? Apoi își continuă plânsul în hohote. În cameră era o atmosferă de jale și nimeni nu mai spunea nimic. Frusina se afla în birou la primărie și bătea la mașina de scris listele cu recensământul care avusese loc de curând. Găsise pe birou un dosar și
FRAGMENT DIN NUVELA RASCRUCEA DESTINULUI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360805_a_362134]
-
plăteau masa ori de câte ori mergea la un restaurant de lux din Montreal, era, doar, apărătorul lor preferat. „Unde-s banii?” Nea Mitică s-a oprit un moment din povestit; l-am văzut cum se luminează la față și izbucnește într-un hohot de râs. Amintirile se derulau cu repeziciune în mintea lui și nu reușea să-mi povestească în ritmul în care își aducea aminte câte ceva. L-am urmat și eu cu un zâmbet, așteptând nerăbdător să aud continuarea poveștii lui Nichita
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
ceva timp în urmă, Mădălina îl deschisese. Nu mai zicea nimic. Se așternuse o liniște apăsătoare. Româncuța gândi că patronul plânge în amintirea prietenului său. Asta o făcu și pe ea să se cutremure. A izbucnit într-un plâns în hohote. De ce? O durea durerea acestui bărbat din fața ei. Dar o durere care-i sfâșia inima. Se gândi la bietul lui prieten care i-a salvat viața, numai el știe cum a fost! Dar să mori departe de țară, departe de
CÂND TE TRAGE AŢA ... ( 2 ) de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360900_a_362229]
-
la 4 iulie 1954, în comuna Balaci, județul Teleorman)este poetul contemporan cu o activitate literară îndelungată. A debutat publicistic în 1970, în ziarul Teleormanul literar, cu poezia Euforie, iar editorial, în 1975, în Caietul debutanților, cu ciclul de poeme Hohotul Apelor, Editura „Albatros”. Au urmat: PRIVIND ÎN OCHII PATRIEI,Editura „Cartea Românească”, redactor de carte - Mircea Ciobanu/comentat de Nichita Stănescu pe coperta a patra, 1986, AȘA CUM SUNT, Editura „Eminescu”, redactor de carte - Nelu Oancea, 1989, HOTARUL DE FOC, Editura
FIIND 365 + 1 ICONOSONETE, DE THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364104_a_365433]
-
Tribunal când doi gardieni fuseseră condamnați pe viață... Sergentul își schimă trist privirea de pe acel om pe valiză și tăcu. Necunoscutul, văzând valiza, a sărit ca un nebun pe ea, îl îmbrățișă pe sergent, îngenunchease în fața lui și plângea în hohote de bucurie. ,,La pușcărie, la mine dacă nu găsit- repeta el- la pușcărie, monseniore...eu secretarul la ambasada italiana...” ,,...Tu-vă mumele voastre de secretari, înjură sergentul, de data aceasta scos din pepeni, ...tu-vă mumele voastre de căscați, de ce
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
uneori, logicii i se pare imposibil: că aflarea-de-sine a poetului e în starea creației lui. Optzecist, după vârstă, Theodor Răpan a debutat publicistic în 1970, în ziarul Teleormanul literar, cu poezia „Euforie”, iar editorial, în 1975, cu ciclul de poeme „Hohotul apelor”, în „Caietul debutanților”, Editura „Albatros”. Așa începe să dea lucrului, aparent comun, un sens înalt, încrederii răbdătoare o altă înfățișare a visului tăinuit al daimonului, devenind eul propriului eu. De aici și până la „Testament în Alfabetul Tăcerii”, antologie de
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
mai rămas durută, imberba mătrăgună, ucisă, nici căința ... ” (N.B. Da, ai dreptate, Prietene: „A simți înseamnă a nu fi atent!”). Acest florilegiu grupeză, în spațiul celor 735 de pagini, poeme în selecția autorului, din cele 17 cărți publicate până acum: HOHOTUL APELOR (1975), PRIVIND ÎN OCHII PATRIEI (1986), AȘA CUM SUNT (1989), HOTARUL DE FOC (1991), LA UMBRA CUVÂNTULUI (1995), SCHIMBAREA LA FAȚĂ (2001), TAURUL LUI FALARIS - MĂRTURISITORUL - Jurnal de poet (2003), MUZEUL DE PĂSTRĂVI - Scrisori din lazaret (2004), POȘTALIONUL DE SEARĂ
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
separa de cenușiul materiei și va da naștere poeziei: această furtunoasă, febrilă, solară, blândă, incitantă și înălțătoare stare. Îmi place jurământul tău, iubite... Voi pieri cu el pe buze... când timpul mă va bate pe umăr și va râde în hohote. Și totuși, de ce e nevoie de atâta suferință pentru a discuta serios despre fericire, iubire, prietenie? De ce? Sufletul tânjește mereu după armonie, după împăcarea cu sine, cu lumea, cu această existență mereu pusă la încercare. Într-o zi neștiută, cineva
DARURI... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364146_a_365475]
-
căutându-mă cu o privirea plină de dorință, de teamă și nerăbdare. Fericirea țâșnea din ochii ei în clipa saltului spre mine. S-a lăsat prinsă de brațele mele și imediat m-a strâns cu disperare simulată și înăbușită de hohotele bogate de râs ! A tras de capetele șnurului slipului meu, a desfăcut înfrigurată și celelalte două legături de pe șoldul stâng și a intrat cu strigăt victorios în posesia și folosința acelui "bun" atât de mult dorit pe plajă. L-a
SECVENŢE DE IERI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364126_a_365455]
-
dogorește soarele, parcă aș face o plajă. - Numai că nu ai costumul la tine. - Cine știe? Fac nud, care-i problema? Cum turiștii nu au întâlnit niciun urs pe munte, se vor aduna în jurul meu imediat, spuse ea râzând în hohote. Cei doi tineri și-au luat bagajele și au început să coboare spre stația de telescaun. Nu prea era aglomerat, majoritatea urcau muntele pe propriile picioare. Doar femeile și copiii mai apelau la telescaun și câțiva leneși ca și ei
PLAJA LA COTA 2000 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364119_a_365448]
-
îl voi putea recupera ? O durere surdă îi străngea pieptul ca într-o menghină. Așa că lui Dio lacrimile pur și simplu i-au țâșnit din ochi la vederea unui chiștoc de țigară, răsărit dintre zăpezile care și ele plângeau în hohote. Zăpada plângea de primăvară, Dio de iarnă! Fiecare cu socoteala și cu plânsul lui. Îl revedea cu ochii înlăcrimați pe mezinul familiei urcat pe casă și lopătând de zor zăpada adunată într-un strat gros de aproape un metru. - Tigrule
FERESTROICA LUI DIO de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363194_a_364523]