1,093 matches
-
nouă gene implicate în determinismul acesteia la care se mai adaugă factorii de mediu: mediul prenatal și hormonii și substanțele chimice care pot influența modul în care se produce diferențierea sexuală a creierului. Conform oamenilor de știință, baza biologică a homosexualității se află în diferențe funcționale din hipotalamus. Aceste diferențe apar datorită acțiunii hormonilor asupra creierului fătului, în timp ce acesta se află în uterul mamei sale. În 1991, neurobiologul Simon LeVay a scris articolul "A difference in hypothalamic structure between heterosexual and
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
știință german, Karl Heinrich Ulrichs, a popularizat teoria conform căreia homosexualii ar constitui un al treilea sex: corp de bărbat și minte de femeie. Ulrichs astfel a fost primul om de știință al secolului al XIX-lea care susținea că homosexualitatea este dobândită, la fel ca și oricare alt caracter, pe linie genetică. În 1889, Magnus Hirschfeld, un medic german care a fost profund influențat de teoria celui de-al treilea sex a lui Ulrichs, a făcut un fel de jurnal
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
la fel ca și oricare alt caracter, pe linie genetică. În 1889, Magnus Hirschfeld, un medic german care a fost profund influențat de teoria celui de-al treilea sex a lui Ulrichs, a făcut un fel de jurnal devotat studiului homosexualității. În 1911 Hirschfeld pune bazele Institutului pentru Științe Sexuale la Berlin care avea ca scop studiul sexualității din mai multe puncte de vedere: biologic, antropologic și al datelor statistice. Christopher Isherwood, care a vizitat institutul, îl descrie în "Christopher și
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
gay" datează încă din 1993, când o echipă americană condusă de doctorul Dean Hamer a descoperit o regiune ADN localizată pe cromozomul X denumită Xq28. Această regiune a ajuns să fie cunoscută și drept GAY-1, un marker genetic legat de homosexualitatea masculină - studii ulterioare arătând că, în vreme ce la populația cu o orientare sexuală obișnuită identificatorul GAY-1 nu a fost niciodată întâlnit, la o parte semnificativă, dar nu majoritară, a populației homosexuale masculine acesta este prezent. Un studiu condus de Giorgi Chaladze
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
homosexuale masculine acesta este prezent. Un studiu condus de Giorgi Chaladze de la Universitatea de Stat "Ilia" din Tbilisi și publicat în "Archives of Sexual Behavior" arată că "aproximativ jumătate dintre toți bărbații și femeile heterosexuale poartă așa-numitele gene ale homosexualității, care sunt transmise de la o generație la alta", fapt care ar explica, potrivit studiului, modul în care homosexualitatea a persistat de-a lungul istoriei, în ciuda faptului că bărbații homosexuali rareori lasă urmași. Un alt studiu care explorează aspectul epigenetic al
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
și publicat în "Archives of Sexual Behavior" arată că "aproximativ jumătate dintre toți bărbații și femeile heterosexuale poartă așa-numitele gene ale homosexualității, care sunt transmise de la o generație la alta", fapt care ar explica, potrivit studiului, modul în care homosexualitatea a persistat de-a lungul istoriei, în ciuda faptului că bărbații homosexuali rareori lasă urmași. Un alt studiu care explorează aspectul epigenetic al apariției homosexualității umane a fost publicat în "The Quarterly Review of Biology", avându-i ca autori pe Serghei
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
sunt transmise de la o generație la alta", fapt care ar explica, potrivit studiului, modul în care homosexualitatea a persistat de-a lungul istoriei, în ciuda faptului că bărbații homosexuali rareori lasă urmași. Un alt studiu care explorează aspectul epigenetic al apariției homosexualității umane a fost publicat în "The Quarterly Review of Biology", avându-i ca autori pe Serghei Gavrileț, director al National Institute for Mathematical and Biological Synthesis (NIMBioS) și profesor la Universitatea din Tennessee - Knoxville, William Rice, profesor la Universitatea din
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
la Universitatea din California - Santa Barbara, și Urban Friberg, profesor la Universitatea din Uppsala, Suedia. Studiul lor arată că un număr de epi-marks legați de sex, care în mod normal nu sunt transmiși ereditar, ci sunt eliminați, pot duce la homosexualitate în cazurile în care nu are loc acest proces de eliminare; în aceste cazuri, respectivii epi-marks pot fi transmiși de la o generație la alta, trecând de la tată la fiică și de la mamă la fiu. Așa-numiții epi-marks constituie un "strat
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
tați la fiice sau de la mame la fii, ei pot produce efecte inverse, precum feminizarea unor trăsături la băieți (iar orientarea sexuală poate fi una dintre aceste trăsături) și, în mod similar, masculinizarea unor caracteristici ale fetelor. În lucrarea "Biologia homosexualității. Ne naștem homosexuali, nu alegem să fim așa", cercetătorul belgian Jacques Balthazart susține că, pe lângă factorii genetici, "mai există un element imunologic, o reacție imunitară dezvoltată de mamă contra embrionului de sex masculin", care influențează preferințele sexuale ale acestuia. În
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
alegem să fim așa", cercetătorul belgian Jacques Balthazart susține că, pe lângă factorii genetici, "mai există un element imunologic, o reacție imunitară dezvoltată de mamă contra embrionului de sex masculin", care influențează preferințele sexuale ale acestuia. În susținerea componentei genetice a homosexualității vine un studiu efectuat pe gemeni (identici și fraternali) și pe adopții. Studiul relevă faptul că acolo unde unul dintre gemenii identici este homosexual, există 40-50% șanse ca și celălalt să fie tot homosexual. Dacă un geamăn fraternal este homosexual
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
pe cea a unui partener heterosexual. Frisch și Hviid au anunțat că "pentru bărbați, identitatea necunoscută a tatălui, divorțul părinților, conviețuirea de scurtă durată cu ambii părinți și lipsa îndelungată a tatălui sunt toate asociate cu o probabilitate sporită a homosexualității". Pentru femei, incidența parteneriatelor homosexuale este mai mare la cele ale căror părinți au fost căsătoriți pentru puțin timp și la cele cu o mamă absentă din cauza abandonului sau a decesului în perioada adolescenței. Acest studiu nu a fost conceput
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
către persoanele de altă rasă și către persoanele care provin din alte medii decât ei. O recenzie din 2005 a lui Charlotte J. Patterson pentru Asociația Psihologilor Americani a constatat că datele disponibile nu au sugerat rate mai mari de homosexualitate printre copiii părinților homosexuali. Alt studiu din 2010 sugerează faptul că copiii părinților homosexuali au mai multe șanse de a adopta identități non-heterosexuale, mai ales fiicele mamelor lesbiene. Un studiu condus de cercetători afiliați Institutului Williams, Universității din Amsterdam și
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
virusul HIV. România interzice în prezent donarea de sânge în cazul în care donatorul este un bărbat care a întreținut relații sexuale cu un alt bărbat, chiar dacă au folosit prezervativ. Atunci când a fost descrisă pentru prima dată în literatura medicală, homosexualitatea a fost adesea abordată dintr-o perspectivă care a căutat să găsească o psihopatologie inerentă drept cauză de bază. S-a constatat că literatura care clasifica homosexualitatea și bisexualitatea drept maladii mintale este neîntemeiată din punct de vedere metodologic. Rezultatele
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
au folosit prezervativ. Atunci când a fost descrisă pentru prima dată în literatura medicală, homosexualitatea a fost adesea abordată dintr-o perspectivă care a căutat să găsească o psihopatologie inerentă drept cauză de bază. S-a constatat că literatura care clasifica homosexualitatea și bisexualitatea drept maladii mintale este neîntemeiată din punct de vedere metodologic. Rezultatele acestor studii eronate au fost folosite pentru a sprijini teoriile conform cărora homosexualitatea și bisexualitatea sunt boli mintale sau indică un blocaj al dezvoltării psihosexuale. Cu toate că aceste
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
o psihopatologie inerentă drept cauză de bază. S-a constatat că literatura care clasifica homosexualitatea și bisexualitatea drept maladii mintale este neîntemeiată din punct de vedere metodologic. Rezultatele acestor studii eronate au fost folosite pentru a sprijini teoriile conform cărora homosexualitatea și bisexualitatea sunt boli mintale sau indică un blocaj al dezvoltării psihosexuale. Cu toate că aceste studii ajung la concluzia că homosexualitatea este o boală mintală, ele nu au un suport fundamental în realitate și elaborează puncte de vedere ce conduc la
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
este neîntemeiată din punct de vedere metodologic. Rezultatele acestor studii eronate au fost folosite pentru a sprijini teoriile conform cărora homosexualitatea și bisexualitatea sunt boli mintale sau indică un blocaj al dezvoltării psihosexuale. Cu toate că aceste studii ajung la concluzia că homosexualitatea este o boală mintală, ele nu au un suport fundamental în realitate și elaborează puncte de vedere ce conduc la reprezentări incorecte cu privire la persoanele lesbiene, gay sau bisexuale. Atunci când studiile au semnalat diferențe între subiecții homosexuali și heterosexuali cu privire la funcționarea
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
atribuite efectelor stresului legat de stigmatizarea suferită de subiecți pe baza orientării lor sexuale. Acest stres poate conduce la creșterea riscului de tentative de suicid, abuz de substanțe și tulburări emoționale. Asociația Americană de Psihiatrie a înlăturat încă din 1973 homosexualitatea din rândul deviațiilor sexuale în "Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mintale". Cu toate acestea, există o "homosexualitate discordantă", când individului îi este rușine cu impulsurile sale sexuale și există o "homosexualitate concordantă", când individul și le acceptă fără
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
creșterea riscului de tentative de suicid, abuz de substanțe și tulburări emoționale. Asociația Americană de Psihiatrie a înlăturat încă din 1973 homosexualitatea din rândul deviațiilor sexuale în "Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mintale". Cu toate acestea, există o "homosexualitate discordantă", când individului îi este rușine cu impulsurile sale sexuale și există o "homosexualitate concordantă", când individul și le acceptă fără nicio îndoială. Homosexualitatea discordantă ar putea indica recomandări spre psihoterapie, însă cea concordantă, nu. Ostracizarea socială, discriminarea legală, internalizarea
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
de Psihiatrie a înlăturat încă din 1973 homosexualitatea din rândul deviațiilor sexuale în "Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mintale". Cu toate acestea, există o "homosexualitate discordantă", când individului îi este rușine cu impulsurile sale sexuale și există o "homosexualitate concordantă", când individul și le acceptă fără nicio îndoială. Homosexualitatea discordantă ar putea indica recomandări spre psihoterapie, însă cea concordantă, nu. Ostracizarea socială, discriminarea legală, internalizarea stereotipurilor negative și structurile de sprijin limitate reprezintă factori cu care se confruntă persoanele
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
deviațiilor sexuale în "Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mintale". Cu toate acestea, există o "homosexualitate discordantă", când individului îi este rușine cu impulsurile sale sexuale și există o "homosexualitate concordantă", când individul și le acceptă fără nicio îndoială. Homosexualitatea discordantă ar putea indica recomandări spre psihoterapie, însă cea concordantă, nu. Ostracizarea socială, discriminarea legală, internalizarea stereotipurilor negative și structurile de sprijin limitate reprezintă factori cu care se confruntă persoanele homosexuale în societățile occidentale și care adesea afectează în mod
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
internalizarea stereotipurilor negative și structurile de sprijin limitate reprezintă factori cu care se confruntă persoanele homosexuale în societățile occidentale și care adesea afectează în mod negativ sănătatea lor mintală. Stigmatul, prejudecățile și discriminarea care derivă din atitudinile sociale negative față de homosexualitate duc la o prevalență mai mare a tulburărilor psihice în rândul lesbienelor, homosexualilor și bisexualilor, comparativ cu omologii lor heterosexuali. Pe de altă parte, studiile indică faptul că liberalizarea acestor atitudini de-a lungul ultimelor decenii este asociată cu o
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
raporta abuz psihologic și fizic din partea părinților sau tutorilor legali, dar și abuzuri de natură sexuală. Victimizarea și hărțuirea pot avea consecințe severe, incluzând depresie, mărirea sentimentului de vulnerabilitate și lipsă de putere, mânie, anxietate și simptome de stres posttraumatic. Homosexualitatea poate izola adolescentul față de prieteni, colegi, care în această perioadă au rolul de deveni o a doua familie. Astfel, adolescentul în căutarea identității propii se va identifica cu cea sexuală. Riscul este ca pe diferite elemente de personalitate să rămână
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
rasiale și etnice beneficiază deja de această protecție extinsă, în temeiul Directivei 2000/43/CE privind egalitatea rasială. În Codul Penal promulgat de Alexandru Ioan Cuza în anul 1864, inspirat mai ales din sistemul francez (care abolise discriminarea penală a homosexualității în anul 1791), nu existau diferențe între tratamentul relațiilor heterosexuale sau homosexuale. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Codul Penal transilvănean, în vigoare începând cu anul 1878, pedepsea doar violul homosexual: După Marea Unire din 1918, aplicabilitatea Codului lui Cuza
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
lui Cuza din 1864 se extinde în multe regiuni ale noului stat, dar în Ardeal rămâne valabil cel vechi. Juristul Vasile Dongoroz face un rezumat al situației în lucrarea "Articol despre pederastie" publicată în revista "Curierul Judiciar": Incriminarea discriminativă a homosexualității apare abia odată cu Codul lui Carol al II-lea din 1937, aproximativ în aceeași perioadă cu ascensiunea rapidă a nazismului în Europa. Homosexualității îi era rezervat articolul 431, care după niște mici modificări, capătă această formă în anul 1938: În
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
un rezumat al situației în lucrarea "Articol despre pederastie" publicată în revista "Curierul Judiciar": Incriminarea discriminativă a homosexualității apare abia odată cu Codul lui Carol al II-lea din 1937, aproximativ în aceeași perioadă cu ascensiunea rapidă a nazismului în Europa. Homosexualității îi era rezervat articolul 431, care după niște mici modificări, capătă această formă în anul 1938: În perioada comunistă homofobia din legea penală este păstrată și augmentată. În Codul Penal al Republicii Populare Române promulgat în 1948 vechiul articol 431
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]