8,599 matches
-
acestor reflexe locale sunt plexurile intrinseci Meissner și Auerbach. Inervația vegetativă extrinsecă are o influență redusă asupra secreției; stimularea vagului are un efect excitator asupra secreției de suc intestinal, iar stimularea simpaticului inhibă secreția. b. Reglarea umorală Enterocrinina este un hormon care stimulează secreția de suc intestinal. Aceasta, eliberat la nivelul mucoasei duodenale în timpul digestiei, ajunge pe cale sanguină la intestin stimulând secreția glandelor Lieberkuhn. De asemeni și secretina stimulează secreția de suc intestinal. 5. Motilitatea intestinului gros Colonul primește ~1500 ml
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
precum și numeroși interneuroni. Receptorii de la nivelul mucoasei intestinale sunt mecanoreceptori care detectează gradul de întindere a a fibrelor musculare netede din peretele intestinal și chemoreceptori sensibili la modificările de compoziție chimică a conținutului intestinal. Celulele nervoase inervează celulele secretoare de hormoni locali și ambele (celulele nervoase și cele endocrine) controlează mușchii netezi intestinali. Sistemul nervos enteric cuprinde aproximativ 1 milion de astfel de celule. Ele eliberează nu numai acetilcolină și noradrenalină ci și serotonină, polipeptid intestinal vasoactiv (VIP), substanța P, somatostatin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
precum și alte eferențe prin nervii sacrați. In general, ele fac sinapsă cu neuronii colinergici din plexurile mienteric și submucos. Fibrele simpatice sunt postganglionare; multe din ele se termină pe neuronii postganglionari colinergici, unde inhibă secreția de acetilcolină (fig. 17). 7. Hormonii gastro-intestinali Hormonii gastro-intestinali au un rol deosebit în reglarea secreției și motilității gastro intestinale și se împart în două categorii: hormoni gastrinici, din care fac parte gastrina și colecistokinina (CCK) și hormoni secretinici, din care fac parte secretina, glucagon, glicentin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
eferențe prin nervii sacrați. In general, ele fac sinapsă cu neuronii colinergici din plexurile mienteric și submucos. Fibrele simpatice sunt postganglionare; multe din ele se termină pe neuronii postganglionari colinergici, unde inhibă secreția de acetilcolină (fig. 17). 7. Hormonii gastro-intestinali Hormonii gastro-intestinali au un rol deosebit în reglarea secreției și motilității gastro intestinale și se împart în două categorii: hormoni gastrinici, din care fac parte gastrina și colecistokinina (CCK) și hormoni secretinici, din care fac parte secretina, glucagon, glicentin, VIP și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sunt postganglionare; multe din ele se termină pe neuronii postganglionari colinergici, unde inhibă secreția de acetilcolină (fig. 17). 7. Hormonii gastro-intestinali Hormonii gastro-intestinali au un rol deosebit în reglarea secreției și motilității gastro intestinale și se împart în două categorii: hormoni gastrinici, din care fac parte gastrina și colecistokinina (CCK) și hormoni secretinici, din care fac parte secretina, glucagon, glicentin, VIP și GIP. Gastrina Gastrina este un hormon gastro-intestinal produs de celulele G din porțiunea antrală a mucoasei gastrice; celulele G
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
unde inhibă secreția de acetilcolină (fig. 17). 7. Hormonii gastro-intestinali Hormonii gastro-intestinali au un rol deosebit în reglarea secreției și motilității gastro intestinale și se împart în două categorii: hormoni gastrinici, din care fac parte gastrina și colecistokinina (CCK) și hormoni secretinici, din care fac parte secretina, glucagon, glicentin, VIP și GIP. Gastrina Gastrina este un hormon gastro-intestinal produs de celulele G din porțiunea antrală a mucoasei gastrice; celulele G au formă piramidală și prezintă la bază granulele de gastrină, iar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
în reglarea secreției și motilității gastro intestinale și se împart în două categorii: hormoni gastrinici, din care fac parte gastrina și colecistokinina (CCK) și hormoni secretinici, din care fac parte secretina, glucagon, glicentin, VIP și GIP. Gastrina Gastrina este un hormon gastro-intestinal produs de celulele G din porțiunea antrală a mucoasei gastrice; celulele G au formă piramidală și prezintă la bază granulele de gastrină, iar vârful lor prezintă microvili și se găsește în apropierea suprafeței mucoasei. Receptorii care mediază răspunsurile gastrinice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
care conțin G34 și cantități mici de G17. Alte localizări ale gastrinei: insulele pancreatice (în cursul vieții fetale), lobul anterior și intermediar hipofizar, hipotalamus și în bulb; funcțiile sale în aceste teritorii nu sunt încă bine cunoscute. Gastrina este un hormon polipeptidic tipic care prezintă macroși microheterogenitate; macroheterogenitatea se referă la variabilitatea de lungime a lanțului polipeptidic, iar microheterogenitatea se referă la diferențele de structură primară prin modificarea unui singur reziduu aminoacidic. Din preprogastrină rezultă trei forme principale de gastrină care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
care acționează direct asupra celulelor G (fenilalanina și triptofanul sunt cei mai eficienți stimulatori ai secreției de gastrină). Prezența acidului în antrum inhibă secreția de gastrină și stă la baza reglării secreției prin mecanism de feed-back negativ. Creșterea secreției de hormon determină creșterea secreției acide gastrice, iar acidul, prin feed-back negativ inhibă secreția ulterioară de gastrină. Colecistokinina-Pancreozimina Este cunoscut faptul că hormonul numit colecistokinina (CCK) determină contracția musculaturii netede din pereții veziculei biliare, pe când pancreozimina (PZ) determină creșterea secreției de suc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
antrum inhibă secreția de gastrină și stă la baza reglării secreției prin mecanism de feed-back negativ. Creșterea secreției de hormon determină creșterea secreției acide gastrice, iar acidul, prin feed-back negativ inhibă secreția ulterioară de gastrină. Colecistokinina-Pancreozimina Este cunoscut faptul că hormonul numit colecistokinina (CCK) determină contracția musculaturii netede din pereții veziculei biliare, pe când pancreozimina (PZ) determină creșterea secreției de suc pancreatic bogat enzimatic. De asemenea, este cunoscut faptul că celulele mucoasei intestinului subțire secretă un hormon cu ambele acțiuni descrise mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Colecistokinina-Pancreozimina Este cunoscut faptul că hormonul numit colecistokinina (CCK) determină contracția musculaturii netede din pereții veziculei biliare, pe când pancreozimina (PZ) determină creșterea secreției de suc pancreatic bogat enzimatic. De asemenea, este cunoscut faptul că celulele mucoasei intestinului subțire secretă un hormon cu ambele acțiuni descrise mai sus; acest hormon se numește colecistokinina-pancreozimina (CCK-PZ). Ca și gastrina, CCK prezintă atât macrocât și microheterogenitate. PreproCCK este procesată în mai multe fragmente: cu 58 (CCK58), 39 (CCK39), 33 (CCK33), 12 (CCK12) și cu 8
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
CCK) determină contracția musculaturii netede din pereții veziculei biliare, pe când pancreozimina (PZ) determină creșterea secreției de suc pancreatic bogat enzimatic. De asemenea, este cunoscut faptul că celulele mucoasei intestinului subțire secretă un hormon cu ambele acțiuni descrise mai sus; acest hormon se numește colecistokinina-pancreozimina (CCK-PZ). Ca și gastrina, CCK prezintă atât macrocât și microheterogenitate. PreproCCK este procesată în mai multe fragmente: cu 58 (CCK58), 39 (CCK39), 33 (CCK33), 12 (CCK12) și cu 8 aminoacizi (CCK8). Toate aceste forme prezintă aceeași 5
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
peptide și aminoacizi precum și de prezența în duoden a acizilor grași cu peste 10 atomi de carbon. Produșii de digestie proteică și lipidică stimulează la rândul lor secreția de CCK, mecanism de feed-back pozitiv care operează pentru controlul secreției acestui hormon. Secretina Secretina este secretată de celulele localizate în profunzimea glandelor mucoase din porțiunea superioară a intestinului subțire. Are o structură similară cu cea a glucagonului, GLI, VIP, GIP. Rolurile secretinei: determină stimularea secreției de bicarbonat de către celulele ductale ale pancreasului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
nervoase gastro-intestinale, în creier și în multe structuri nervoase autonome. PreproVIP conține VIP și un polipeptid apropiat numit PHM-27. Rolurile VIP: stimulează secreția intestinală de apă și electroliți, inhibă secreția gastrică acidă, potențează acțiunile acetilcolinei la nivelul glandelor salivare. Alți hormoni gastro-intestinali Motilinul este un polipeptid care conține 22 de aminoacizi; a fost extras din mucoasa duodenală. Are rol în stimularea secreției acide gastrice. Substanța P se găsește la nivelul celulelor endocrine ale tractului gastro-intestinal; stimulează motilitatea intestinului subțire. Peptidul eliberator
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
lor în cantități crescute (până la 50 g/zi față de 5 g/zi normal) în materiile fecale (steatoree). 8.3. Absorbția proteinelor Proteinele formează structuri fundamentale celulare și reprezintă clasa cea mai abundentă de compuși organici din organism. Enzimele și unii hormoni sunt de asemeni proteine. Proteinele conțin peste 20 de aminoacizi diferiți legați prin legături peptidice și au mase molare până la sute de kDa. Aminoacizii sunt esențiali (Ala, Arg, Asp, Cit, Glu, Gly, Pro, Ser, Tyr, etc.) și neesențiali. Se numesc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
din bacteriile care pătrund în sângele portal din intestin ajung în circulația sistemică. In perioada embrionară, ficatul îndeplinește o funcție hematopoetică; la adult participă la distrucția eritrocitelor îmbătrânite și la sinteza de eritropoetină. Ficatul inactivează substanțele toxice, medicamentele și unii hormoni din sângele circulant, fenomen cunoscut sub numele de funcția antitoxică a ficatului. Intr-o primă fază, majoritatea substanțelor amintite suferă un proces de oxidare, reducere sau hidroliză și, în a doua fază, sunt conjugați cu acidul glicuronic sau sulfatul. Enzimele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
prin administrarea de lungă durată a unor medicamente (barbiturice) sau a etanolului. Schimbarea structurii unor medicamente nu determină întotdeauna inactivarea lor; uneori are loc chiar potențarea activității acestora. De exemplu, prednisonul se transformă hepatic în prednisolon (compus mai activ). Dintre hormoni, ficatul inactivează insulina, glucagonul, cortizolul, aldosteronul, testosteronul, estrogenul, hormonii tiroidieni. Un rol important are și funcția ureogenetică a ficatului. Amoniacul rezultat din metabolismul proteic este toxic pentru organism. Hepatocitele sintetizează din amoniac ureea, substanță cu toxicitate redusă. Sinteza hepatică zilnică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sau a etanolului. Schimbarea structurii unor medicamente nu determină întotdeauna inactivarea lor; uneori are loc chiar potențarea activității acestora. De exemplu, prednisonul se transformă hepatic în prednisolon (compus mai activ). Dintre hormoni, ficatul inactivează insulina, glucagonul, cortizolul, aldosteronul, testosteronul, estrogenul, hormonii tiroidieni. Un rol important are și funcția ureogenetică a ficatului. Amoniacul rezultat din metabolismul proteic este toxic pentru organism. Hepatocitele sintetizează din amoniac ureea, substanță cu toxicitate redusă. Sinteza hepatică zilnică de uree depășește excreția urinară cu 20%. 9.3
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cu excepția imunoglobulinelor. Producția hepatică de proteine este apreciată la 150-200 mg/zi/kgc, adică 10-14 g/zi la o persoană de 70 kg. Aproximativ 6-10 % din albuminele plasmatice se degradează zilnic. Ficatul produce proteine plasmatice cu rol în transportul lipidelor, hormonilor etc. Lipoproteinele plasmatice se formează în ficat. Dintre proteinele transportoare de hormoni amintim: proteina transportoare a tiroxinei, globulina transportoare de hormoni sexuali, transcortina (proteina transportoare de glicocorticoizi). Pentru transportul fierului, ficatul produce transferina (beta1-globulină), iar pentru transportul cuprului produce ceruloplasmina
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
kgc, adică 10-14 g/zi la o persoană de 70 kg. Aproximativ 6-10 % din albuminele plasmatice se degradează zilnic. Ficatul produce proteine plasmatice cu rol în transportul lipidelor, hormonilor etc. Lipoproteinele plasmatice se formează în ficat. Dintre proteinele transportoare de hormoni amintim: proteina transportoare a tiroxinei, globulina transportoare de hormoni sexuali, transcortina (proteina transportoare de glicocorticoizi). Pentru transportul fierului, ficatul produce transferina (beta1-globulină), iar pentru transportul cuprului produce ceruloplasmina (alfa2-globulină). Hepatocitele eliberează în circulație factorii coagulării I, II, V, VII, IX
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
70 kg. Aproximativ 6-10 % din albuminele plasmatice se degradează zilnic. Ficatul produce proteine plasmatice cu rol în transportul lipidelor, hormonilor etc. Lipoproteinele plasmatice se formează în ficat. Dintre proteinele transportoare de hormoni amintim: proteina transportoare a tiroxinei, globulina transportoare de hormoni sexuali, transcortina (proteina transportoare de glicocorticoizi). Pentru transportul fierului, ficatul produce transferina (beta1-globulină), iar pentru transportul cuprului produce ceruloplasmina (alfa2-globulină). Hepatocitele eliberează în circulație factorii coagulării I, II, V, VII, IX, și X precum și factorii fibrinolizei. Aminoacizii pot fi convertiți
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
are loc conversia glucidelor în grăsimi și proteine. Rolul ficatului în metabolismul mineralelor și vitaminelor Ficatul depozitează vitaminele A, D, K, B , B , B2 6 12, PP și acidul folic. Carotenii sunt transformați în ficat în vitamina A în prezența hormonilor tiroidieni. Cantitățile de vitamina B12 înmagazinate intrahepatic acoperă necesitățile pentru cel puțin un an. Dintre minerale, ficatul deține o rezervă de cupru și de fier. 9.4. Funcția secretorie și excretorie a ficatului Ficatul participă la excreție prin eliminarea pe cale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
metaboliții lipidici, în special acizii grași. Funcția principală a nucleului ventro-medial este de a stabiliza depozitele de grăsime ale organismului acționând ca un lipostat, jucând rol în reglarea de lungă durată a aportului alimentar. Alimentele ajunse în tubul digestiv eliberează hormoni care acționează asupra hipotalamusului și inhibă ingestia de alimente, de exemplu glucagonul, CCK, somatostatinul. Efectele CCK se datorează interacțiunii cu receptorii viscerali de tip A și cu cei din creier de tip B. CCK eliberată în timpul mesei constituie un semnal
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
acest sens (intestin, rinichi, plămân) și pentru menținerea unor parametri biologici în cadrul unui domeniu restrâns de variație, aspect denumit generic homeostazie. Sângele circulant permite de asemeni transmiterea unor mesaje chimice către țesuturi prin diverse categorii de substanțe (mai ales prin hormoni). Circulația sângelui este supusă permanent reglării pentru ajustarea aportului de oxigen și nutrimente la necesarul particular și variabil al fiecărei celule, dar într-un mod integrat, bazat pe priorități. 11.2. Parametri și legi de bază în hemodinamică Debitul este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
acțiune. Stimularea muscarinică determină și scăderea excitabilității fibrelor joncționale din nodul AV, crescând și mai mult întârzierea la acest nivel. Centrii nervoși și reflexele implicate în reglarea activității cardiace sunt parte integrată din mecanismele nervoase de control a presiunii arteriale. Hormonii tiroidieni potențează efectele cardiace ale catecolaminelor. Dacă stimularea simpatică nu este cauzată de scăderea presiunii arteriale, efectul cardioacelerator simpatic este mascat de bradicardia reflexă mediată vagal. Tahicardia inspiratorie se produce prin inhibarea ariei cardioinhibitorii de către aferențe de la nivel pulmonar și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]