14,015 matches
-
ramul, Mi-e prieten numai mie, iară ție dușman este, Dușmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste." E Mircea, e Mihai, e Decebal, e Zamolxe, e Ștefan, e Bolintineanu, e Coșbuc, e Eminescu, sunt toți adunați la hotarul nostru, cu noi, În noi, În jurul nostru și cu ei, prin noi, Învingem, pentru că de-a lungul veacurilor n-am vrut decât dreptul nostru la libertate, lumină, adevăr, pentru că am luptat pentru ele numai cu Domnul și Dreptatea alături și
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
Ce faceți, Îi eliberați de viață pe bieții irakieni ? Nui de mirare, că la noi vă străduiți de mult, dar nu vă lasă Cineva și vă Întrebați Cine și tot nu aflarăți Încă. Păcat. Iar cu reprezentarea cetățenilor noștri peste hotare, trebuirăm să așteptăm vizita președintelui la ruși ca să afle cineva că vă „reprezentați” doar pe voi, nu pe noi, cum ar fi normal. Dar ce mai este normal la noi ?!? Cine-mi răspunde, ajunge miliardar, ăsta-i jocul. Din câte
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
Abia în secolele XIII-XIV, serviciul poștal asemănător celui roman, începe să funcționeze în mai multe țări europene. O dată cu întemeierea celor două state românești, nevoia de comunicare, de transmitere a poruncilor domnești sau de primire a știrilor din țară și de peste hotare era tot mai pregnantă, impunânduse organizarea unui serviciu poștal. Sarcina a revenit “curierilor domnești”, care se foloseau de cai, ceva mai târziu și de “olace”. Primul document care atestă existența unui serviciu poștal pe teritoriul țării noastre este Hrisovul din
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de pe Cnejd și din alte părți, erau scutiți de dări, dar aveau obligația de a ține straja “precum a fost obiceiul de demult”. Pe cele mai înalte dealuri, pe coline și movile, de unde se putea vedea în depărtare, începând de la hotarele țării către capitală erau puse străji, care rând pe rând, dând foc căpițelor de fân, unse cu păcură, vesteau prin fumul ce se înălța în văzduh, năvălirea dușmanilor. De asemenea, în toate locurile obligatorii de trecere spre așezările omenești, erau
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și politicoadministrative. Printre acestea se numără Baia, Siretul și Suceava, vechi târguri moldovenești, existente înainte de formarea statului, situate pe cursul apelor și pe marile drumuri comerciale care legau aceste centre cu cele din Țara Românească, din Transilvania și altele de peste hotare. Un drum venea din Țara Românească, atingea Târgul Putnei, urca prin Adjud, Bacău și Roman la Baia, apoi la Suceava și în continuare prin Rădăuți și Siret la Cernăuți de unde se îndrepta spre hotarele Haliciului. Altul venea din Transilvania, trecea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Românească, din Transilvania și altele de peste hotare. Un drum venea din Țara Românească, atingea Târgul Putnei, urca prin Adjud, Bacău și Roman la Baia, apoi la Suceava și în continuare prin Rădăuți și Siret la Cernăuți de unde se îndrepta spre hotarele Haliciului. Altul venea din Transilvania, trecea prin Țara Dornelor și Câmpulung Moldovenesc la Suceava și de aici la Iași spre Tighina. Un drum din Maramureș, trecea prin pasul Prislopului, iar prin pasul Oituz și mai puțin prin Ghimeș, se făcea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în a doua jumătate a secolului al XV-lea însemnate centre de tranzitare a mărfurilor, de vânzare-cumpărare și de vămuire. Privilegiile comerciale acordate negustorilor lioveni și brașoveni, atestă că orașele respective erau importante centre comerciale. Ele participau la negoțul de peste hotare, exportau diferite produse naturale, importau articole meșteșugărești și tranzitau mărfuri dinspre Apus și Răsărit. Comerțul și meșteșugurile aduceau venituri substanțiale visteriei Moldovei, prin încasarea vămii. Vama principală era în capitala țării, dar primul tratat de negoț, încheiat în anul 1408
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
muntele Suhard, pe "potica vicovilor". O parte din meșteșugari și negustori aveau un nivel economic și cultural mai ridicat. Cunoșteau scrisul și cititul, fiind în stare să poarte corespondență în relațiile lor directe cu alte centre din țară și de peste hotare. Purtarea corespondenței, a fost impusă mai ales negustorilor, și de lărgirea schimbului de mărfuri cu orașele Liov, Cracovia, Bistrița, Brașov, cu coloniile genoveze din Crimeia și altele. Negustorilor le era indispensabil cititul și scrisul pentru ținerea registrelor comerciale, pentru efectuarea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
al XV-lea, dovedesc schimbul de corespondență dintre acesta și orașele din Transilvania. Tot din acest secol, negustorii foloseau curent scrisul în relațiile lor comerciale cu Brașovul. Relațiile comerciale dar și de altă natură, ale orașelor moldovene cu cele de peste hotare, au impus cancelariilor orășenești noi atribuțiuni, un rol important avându-l schimburile de scrisori în diferite cauze în care erau implicați orășeni moldoveni. În acest sens cea mai veche scrisoare(act municipal) din Moldova, a fost adresată în anul 1421
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Moldovei cu alte state, existenta unui serviciu poștal bine organizat. De acest serviciu, deși destinat a rezolva numai nevoile statului, se vor fi folosit deseori negustorii și meșteșugarii în întinsele lor relații de afaceri, apoi tinerii care urmau studiile peste hotare, la Cracovia, Praga și Viena, clericii, populația de alte naționalități, unguri, sași, ruși, armeni, greci etc. care păstrau legături cu coreligionarii lor de peste hotare. Cu ajutorul curierilor și a trimișilor speciali, domnii Moldovei erau permanent în legătură, prin scrisori și solii
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
deseori negustorii și meșteșugarii în întinsele lor relații de afaceri, apoi tinerii care urmau studiile peste hotare, la Cracovia, Praga și Viena, clericii, populația de alte naționalități, unguri, sași, ruși, armeni, greci etc. care păstrau legături cu coreligionarii lor de peste hotare. Cu ajutorul curierilor și a trimișilor speciali, domnii Moldovei erau permanent în legătură, prin scrisori și solii, cu țările din Europa și în primul rând cu țările vecine. Au legat prietenii, lărgind relațiile Moldovei cu țările care aveau interese comune împotriva
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cărui vatră, deși stăpânită la 1780, de trei familii boierești, a început să se dezvolte, prin meserii și comerț. Așezarea a fost favorizată de drumurile din zonă, care cu timpul au înlesnit legăturile economice cu orașe din țară și de peste hotare. Prin Oprișeni și Fălticeni, trecea vechiul drum de la Suceava spre Baia, Moldovița și Iacobeni, de unde se putea ajunge, prin Cârlibaba la Rodna și peste Suhard la Bistrița, și cel spre Tg. Neamț, prin Ciumulești, Boroaia, apoi Piatra Neamț și Tețcani, de unde
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
scopul. Poarta otomană, neputându-și susține dominația cu forța armelor, a fost nevoită să semneze la 7 mai 1775, Convenția de la Constantinopol, cedând Habsburgilor nordul Moldovei, în ciuda protestelor vehemente ale Domnului Moldovei Grigore al III-lea Ghica. Cu prilejul stabilirii hotarelor, Austria a mai anexat și alte 46 de sate, peste linia ce fusese hotărâtă inițial, extinzându-și stăpânirea asupra unei bune părți a Moldovei, formată în final din 278 de localități cu o suprafață de 10.442 km˛ și o
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
mai 1782) a întregit Ținutul Sucevei cu zone învecinate, stabilind reședința la Fălticeni, care a devenit astfel, centrul administrativ și economic al acestui ținut. Postelnicul Manolache Drăghici, referindu-se la domnia lui Constantin Moruzi arăta: “După ce au regulat, adică statornicia hotarului dintre Austria și Moldova, ... au făcut așezarea birului pe numărul locuitorilor rămași, au împărțit ținuturile după cuviință, cum trebuia să fie pe forma cea nouă ..., întregind ținutul Sucevei cu părți din celelalte și statornicind rezidența sa în Folticeni, un târgușor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a se lega între ele și comunele Fântâneleăjud. Botoșani) cu Liteni din județul Suceava, prefectura Botoșani, înainte de 10 octombrie 1900, începuse plantarea stâlpilor pe teritoriul ei și înainte de 9 martie 1901, a fost terminată construirea liniei telefonice de la Fântânele până la hotarul județului. Dând curs cererii prefecturii Botoșani, la data de 10 aprilie 1901, în urma măsurilor luate de către prefectura județului Suceava, s-a terminat construirea liniei Liteni-Fântânele, dar comunicația telefonică cu Botoșanii, nu se va efectua decât mai târziu, după ce se va
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Existau mari depozite de cherestea, provenită de la fabricile din localitate și de la Râșca, Găinești și Suha. Se făcea comerț cu vite și cereale, cu lemnărie brută și fasonată, cu pielării, brânzeturi, fructe și altele. Relațiile întinse, în țară și peste hotare, ale negustorilor și oamenilor de afaceri, volumul important de corespondență provenit de la autoritățile de stat, precum și diversificarea prestațiilor, solicitau tot mai mult serviciile poștale, obligând organele competente la o cât mai bună organizare, atât în privința prezentării și expedierii trimiterilor, cât
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
1948, în alte condiții, s-au stabilit mai multe sectoare de distribuire. Pentru predarea telegramelor, a recomandatelor “expres” și pentru achitarea mandatelor telegrafice, erau folosiți doi factori distribuitori(curieri). În timpul celui de al doilea război mondial, datorită apropierii frontului de hotarele județului, o parte din bunurile instituțiilor și intreprinderilor, cu funcționari cu tot, sau evacuat în iarna anului 1943/1944. După întoarcerea din refugiu, spre sfârșitul anului 1944, poșta, telegraful și telefonul, au început să funcționeze și peste câteva luni de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
XVII - lea de către germani (sași) împreună cu românii și ungurii din zonă. Astfel, în secolul al XII -lea, în sudul și estul Transilvaniei, stăpânii maghiari ai acelor vremuri au colonizat o populație germană de pe meleagurile Rinului, Moselei și Flandrei, pentru apărarea hotarelor, ce s-au bucurat de drepturi și privilegii deosebite. Dintre nucleele urbane apărute către sfârșitul secolului al XIII-lea, cel situat la confluența râului Saes cu Târnava Mare avea să devină vechea cetate Schassburg, azi Sighișoara. Cronicarul G. Krauss fixează
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
anumite pasiuni, un anumit hobby și anumite teme de spiritualitate, de la metafizică la principiile ecologice. Este cazul turismului de new age, practicanții săi preferând, adesea, retragerea sau chiar izolarea față de restul populației. De exemplu, întâlnirile motocicliștilor din țară și de peste hotare, întrunirile adepților yoga sau petrecerea în comun a vacanțelor de către persoanele cu același cult religios. O nouă formă de turism intrată în țară noastră, odată cu societățile transnaționale, este turismul de tip teambuilding, ce urmărește deconectarea și distracția participanților prin diferite
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
aduci și pe străbuni, Să ne cureți de nebuni! Să vină și Decebal, Să zdrobim tot răul val! ștefan, Cuza, Alexandru, Țepeș, Mihai și Nicandru, Ion Vodă cel cumplit și-ncă nu m-am potolit: Toate oștile Măriei, Haideți toți! Hotarul gliei Să ni-l curățim de răi, De spurcați și de nevoi! Țara nu-i numai a noastră! Spus a înțeleptul domn. Hai s-o facem iar frumoasă Pentru cei de-acum și 'apoi, Pentru toți copiii noștri! De acum
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
noi cu tine Pentru toți copiii lumii, Pentru viețile furate Prin magiile spurcate, Pentru noi, pentru copii, Pentru glia care-o știi. Pentru noi și pentru țară Vino, Doamne, vino iară! Să se-adune oastea mare Să-i alungi peste hotare Pe toți furii și slugoii Pe toți răii și strigoii Ce ne jefuiră neamul, Vatra, sufletul și steagul! Nu lăsa ca n glia noastră Să se-ncuibe iar năpasta! Vino, Doamne, și deschide Zarea pentru omenire! Să zburăm din nou spre
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
își strigă durerile. Se plâng de sărăcie, indolență, uitare. De nedreptăți și de umilințele la care sunt supuși. Și de nesiguranța zilei de mâine. Tineri debusolați, copii abandonați, bătrâni îngropați în mizerie și singurătate. Se plâng guvernului, celor de dincolo de hotare, iar în ultimă instanță, lui Dumnezeu. Uneori se hotărăsc să plece. De multe ori, unii nu se mai întorc, iar cei care o fac, revin doar cu o fărâmă de fericire, în sufletele îmbătrânite înainte de vreme. Dar tu, tu cui
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
alină rănile lăsate pe chip de propriii tăi copii? Ei își strigă durerile. Se plâng de sărăcie, ignoranță, uitare. De nedreptăți și de umilințele la care sunt supuși. Și de nesiguranța zilei de mâine. Se plâng guvernului, celor de dincolo de hotare, iar în ultimă instanță, lui Dumnezeu. Dar tu, tu cui te plângi, frumoasa mea Țară? FLASH 13 (De dragoste) Blestemată să fii! Tresări și deschise ochii. Cine vorbise? Putea să jure că o voce îi strigase asta la ureche. Și
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
Muzeul) Numai astfel dispare posibilitatea de a vedea prea mult ori de a se vedea într-o multiplicitate devastatoare. Nevoia de a crea un spațiu autonom este la fel de acută și în proză: Singur, blocat în singurătate. Mâinile mele au creat hotare. (Râsul tăcut) Când Umbra, Singurătatea renunță la aspa-țialitatea lor devin altfel de oglinzi, care duc spre aceeași lume artificială și tristă. Poetul, cu un curaj nebun, vrea să le însoțească: Rătăceai, Umbră, prin cimitire, Atunci am dorit să-ți fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
om din lume este Poetul. El are nevoie de un spațiu sacru pentru a-și desfășura jocul, dar acest spațiu, după cum spuneam, se închide brusc, împotriva voinței celui care l-a creat: Singur, blocat în singurătate. Mâinile mele au creat hotare. Avea dreptate Adam. Odaia mea e un balon suspendat în atmosferă, o navă pilot, la cheremul hazardului, sedusă și biciuită de loteria vântoaselor. Sunt prizonierul propriei mele singurătăți. Mâinile mele au creat hotare... (Râsul tăcut) Arătam că în prozele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]