962 matches
-
dintre articolele sale caligrafiat cu un scris elegant, peste care, drept contrast, se află un ? ir de obscenit?? i demne de un expert �n materie pe care �? i vine greu s? le cîte? ți f? r? s? ro? e?ți, �nso? ițe de amenin?? ri190; s? a r? sp�ndit zvonul c? patruzeci de mo? ieri adunaser? 10�000 de lei că premiu pentru capul lui Iorga. Cursurile lui universitare au fost suspendate, iar el �? i petrecea timpul acas? , p? zît de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
XIX-lea, pre? edintele Wilson. Vom �mp? r? i perioadă interbelic? �n dou? p? r? i. Prima, de la 1918 la 1930. �n ace? ți doisprezece ani, cele dou? p? s?ri de prad? , Germania ? i Rusia � numit? acum Uniunea Sovietic? � erau amor? ițe. Există speran? a democra? iei ? i a redres? rîi economice. Dup? aceea, a urmat cea de a doua faz? , diferit? de primă: criza ? i �ntoarcerea lui Carol al ÎI? lea �n Rom�nia. Germania, sub Hitler, ? i Rusia, sub Stalin, ? i?au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
al altor democra? îi victorioase) era at�ț de mare, �nc�ț toate noile state na? ionale din Europa central? ? i de sud? est adoptaser? sisteme democrate; a? a cum a f? cut ? i Rom�nia. Toate aceste schimb? ri erau consfin? ițe de nouă constitu? ie din 1923. Dar instaurarea unei democra? îi muncitore? ți este mai dificil de realizat. �n zona aceasta, condi? îi favorabile democra? iei existau doar �ntr? o singur? ? ar?: Cehoslovacia, mai ales �n Boemia. Acolo, democra? ia ar fi reu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dar este mult mai periculos dac? un demagog devine ministru�. Dr. Lupu era destul de inconsecvent, schimb�ndu?? i radical pozi? ia �n momentele decisive. Profesorul Cuza, apel�nd la unul din aforismele lui �l numea �un socialist șui generis�26. �n mijlocul nesf�r? ițelor greve, r? zvr? tîrî ? i tulbur? ri, doctorului Lupu �i pl? cea s? prezideze negocierile cu grevi? ții. Regele era tot mai �ngrijorat ? i i? a cerut lui Iorga �s?? l opreasc? pe Lupu�. Siguran? a a intrat fire? te �n disput? cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Versailles. Iorga a condamnat apelul la amestecul str? în �n treburile interne ale Rom�niei, de? i excesele barbare comise �mpotriva evreilor, pe care rom�nii nu le puteau ? ine sub control, f? ceau că aceste interven? îi s? fie �ndrept?? ițe. Ar trebui aici s? ne g�ndim la o paralel? instructiv?. Alian? a israelit? a obligat statul rom�n victorios s? ? în? sub control excesele antisemite ? i s? acorde drepturi civile evreilor rom�ni neasimila? i (mul? i dintre ei abia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
acordat fiului s? u, Mircea. La care Iorga l? a amenin? at pe Blank c?? l d? �n judecat? 133. C�ț de naiv a putut s? fie Iorga că s? se �ncurce cu un astfel de om! Fiind acum la cu? ițe cu A.�C.�Cuza ? i cu studen? îi ? i adversar �nver? unat al sistemului liberal, aceste detalii aveau toate ? ansele s? ajung? la cuno? țin? a publicului! Astfel, Alecu Constantinescu, acolit al Partidului Liberal, l? a atacat pe Iorga �n Adunare, prezent
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i s? a promis un grad foarte ridicat de autonomie. Promisiune care nu a fost niciodat? onorat?. Existau �n schimb o brutalitate poli? ieneasc? aproape f? r? limite, guvernare proast? , corup? ie de toate felurile, neglijen?? ? i stagnare, toate acestea �nso? ițe de persecu? îi antisemite �ndreptate �mpotriva numeroasei populă? îi evreie? ți. Sesiz�nd acest lucru, Iorga scria: �Niciodat? nu a existat o politic? mai oarb? �n fă? a unei amenin?? ri at�ț de mari�. Invitat �n 1928 la parada militar? prilejuit? de a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
profund afectat de �veselia� poporului spaniol. A vizitat Portugalia �n mai multe r�nduri �n 1928. Pe l�ng? participarea la Conferin? a Mondial? de Istorie de la Oslo din 1928, măi c? l?torise �n Scandinavia �n 1926. Că de obicei, toate experien? ele tr? ițe au fost publicate sub form? de c? r? i187. Iorga a continuat s? publice �Neamul rom�nesc� propov? duindu?? i credin? a ? i opiniile zi de zi, ca ? i p? rerile sale asupra literaturii ? i artei. Stilul lui nu s? a schimbat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c? , �ntruc�ț volumul urm? tor urma s? se ocupe de domeniul lui Iorga, Istoria Bizan? ului ? i a Evului Mediu va avea rezultate mai bune222. Consecin? ele acestei recenzii iconoclastice a unui student de nou? sprezece ani au fost ie? ițe din comun. O universitate din Rom�nia nu avea nici o asem? nare cu o universitate american?. Corpul didactic al facult?? îi ? i?a str�ns r�ndurile: �Cum �ndr? zne? te un student s?? l atace �ntr? o asemenea manier? pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
devenit prim? ministru prin voin? a poporului rom�n ? i nici guvernul s? u nu a l? sat �n urm? o impresie bun?. Fapt aflat �n discordan?? cu marea ? ans? pierdut? dup? R? zboiul cel Mare de a deveni liderul necontestat al elitei ie? ițe din tran? ee ? i de a duce Rom�nia Mare spre o re�nnoire na? ional? , cultural? ? i social?. Dup? e?ecul guvern? rîi sale, Iorga nu a renun? at la politic? p�n? �n ultimul moment al vie? îi sale. Va continua
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
f? r? s? imite cu nes? buin?? forme str? ine�26. Indiferent dac? se refer? la economie sau la societate, Iorga r? m�ne �n primul r�nd istoric. Dar, pe m? sur? ce efectele Depresiunii se f? ceau tot mai mult sim? ițe, s? au organizat demonstra? îi pe tot cuprinsul ?? rîi. Cele mai violente tulbur? ri au avut loc �n regiunea minier? a Petro? anilor, unde soldă? îi au tras �n plin �n minerii grevi? ți, ucig�nd o parte din ei. Iorga se apropia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui Iorga. Cultură Rom�niei era de sorginte bizantin? , ca ? i cultură ei politic? 42. Este vorba despre celebrul politicianism pe care Iorga �l numea dispre? uitor Suprafanar caracterizat de treceri febrile dintr? o tab? r? �n altă ? i eterne �realinieri�, �nso? ițe de intrigi ? i complicit?? i rareori motivate de idealuri, ci de convenien??. Dac? Iorga f? cea politic? , particip�nd deci la acest proces, �n ce m? sur? era acest lucru motivat de na? ionalismul s? u bazat pe albatrosul s? m
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
siguran?? c? nu a f? cut? o. Rom�nii au tras concluziile �n diverse moduri, dar puternicele resentimente �mpotriva regimului politic �ntre? inut de problemele nerezolvate exacerbate de criz? au dus la intensificarea f? r? precedent a radicalismului. Dezordini cu totul ie? ițe din comun provocate de st�nga radical? au avut loc �n februarie 1933. Tulbur? rile de st�nga pe scar? larg? erau o rărițate �n Rom�nia. Muncitorii din industria petrolier? de la Ploie? ți au declarat grev? , grevele extinz�ndu? se la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
presupunea c? aceste metode realiste vor sluji drept instrumente erau absurde. Deta? amentele teroriste ale legionarilor aveau aceast? viziune a r? ului, dar dup? comiterea unor acte violente, se predau de obicei că s? isp?? easc? �nc? lc? rile s? v�r? ițe �n numele unui ? el superior. De? i credincio? îi n? ar trebui s? fie convin? i c? ? elurile m? re? e pot fi atinse prin mijloace brutale. Legiunea apela la tinerii rom�ni dezorienta? i, z? p? ci? i ? i neglijă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Ducă a fost bucuros s? ofere toate asigur? rile cuvenite c? regimul politic din Rom�nia se află sub control. Era exact ceea ce voia Parisul s? aud?. �n decembrie 1933, pentru a cincea oar? �n ? ase ani, au avut loc alegeri �nso? ițe de violen?? ? i corup? ie, cu dou? scopuri: o aspr? penalizare a Legiunii ? i a na? ional??? r? ni? tilor. Rezultatul a confirmat o concluzie prev? zut? dinainte. Dar Ducă nu a prea avut ocazia s? se bucure de triumful
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
groaznică �nchisoare comunist? de la Sighet. Prima lui ac? iune a fost o mi? care de apropiere de Corporatism ? i de fascism. Liberalii tr? seser? unele concluzii din e? ecul lor de la sf�r? ițul anilor �20 ? i din experien? ele tr? ițe �n timpul Depresiunii. Nouă politic? liberal? urma s? fie foarte neliberal?. Ea a �nsemnat industrializarea for? at? (cu accent pe industria grea ? i pe cea de armament) finan? at? nu de b? nci cu capital privat că �n anii �20, ci de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
bun? voie de popor, mai ales datorit? felului �n care urma s? fie �nf? ptuit? industrializarea. Constr�ngerea implicit? urma s? fie realizat? �n cadrul unui stat cooperatist fascist. Dar consecin? ele finale ale acestei politici (numit? �neoliberal? �) s? au f? cut sim? ițe abia �n 1938 ? i numai din cauza intensific? rîi periculoase a opozi? iei G? rzii de Fier. Decalajul pre? urilor din agricultur? a fost stabilit la nivelul de 59,4% pe la sf�r? ițul anului 1940, iar standardul de via?? era cu 33% p
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
d Hitler a promis �25 de ani de pace�, Iorga a replicat: �Nu? l cred pe Hitler, ci �n Mein Kampf�111. Ascensiunea ? i atrac? ia nazismului nu constituiau o problem? numai pentru Rom�nia. O mare parte a Europei ie? ițe din Criz? era z? p? cît? de ademenirea (sau teamă) ici a fascismului (de fascism), colo a comunismului (de comunism) ? i �? i pierduse r? bdarea din cauza �ncetinelii cu care rezolva problemele Europei democra? ia, �n multe cazuri av�nd �n frunte oameni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
teau pe Iorga. Avea oare Rom�nia ? i lumea s? se �ndrepte �n aceast? direc? ie? 115. Iat? comentariul lui Iorga asupra volumului lui Arghezi Cuvinte potrivite : �El con? ine tot ce poate fi considerat drept cele mai obscene idei, �nso? ițe de cea mai vulgar? form? de exprimare a acestor idei�. Dar volumul lui Arghezi a fost un succes, fiind apreciat de Tudor Vianu ? i de Mihai Ralea. Comentariile lor au fost luate din scurt de c? tre Iorga: cum �ndr
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
elegerea Bizan? ului era indispensabil? pentru �n? elegerea istoriei rom�nilor. Cele trei volume ale Istoriei vie? îi bizantine (Bucure? ți, 1934) ? i traducerea �n limba francez? a acesteia, Histoire de la vie Byzantine (Bucure? ți, 1934) constituie una dintre cele mai reu? ițe sinteze istorice ale lui Iorga. Dup? p? rerea lui, Bizan? ul era o sintez? dubl? a Occidentului ? i Orientului, Occidentul reprezentat de Imperiul Român ? i de Elenism, iar Orientul de Ortodoxie ? i de Asia. Cealalt? lucrare a sa, Bizan? dup
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
eni cu drepturi depline ai Rom�niei ? i av�nd convingerea c? traiul ? i munca lor al? turi de majoritatea rom�neasc? vor duce la instituirea unui modus vivendi pragmatic ? i reciproc avantajos. �n ochii lui, minorit?? ile erau �mp? r? ițe �n cele cu drepturi �organice�, av�nd drept la o autonomie cultural? cuprinz? toare, ? i cele care nu beneficiau de nici un drept organic. Acestora din urm? , Iorga le cerea s? se asimileze. Practic, acest lucru �nsemna revenirea la vechea politic?: Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sau de invidie (din pricina succesului economic de dup? r? zboi al domnului Boeru?) Este sigur c? Boeru a prosperat (�n vreme ce șo? ia lui era �n �nchisoare!) , dar �ceea ce vine de haram, de haram se duce�; dup? unele calcule financiare gre? ițe ? i investi? îi catastrofale, afacerile domnului Boeru au dat faliment. Dup? ce a l�ncezit mul? i ani de zile �n �nchisorile rom�ne? ți, nefericită doamn? Olga Boeru a fost eliberat? , a ob? inut un pa? aport ? i a venit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
culturale din Rom�nia la �nceputul secolului. Lucrarea constituie o expunere a doctrinelor ? i idealurilor lui Iorga 77 El �l avertiza pe blajinul poet ardelean ? tefan Octavian Iosif, deoarece �l v? zuse �n compania lui Ilarie Chendi, cu care Iorga era la cu? ițe. Despre unii dintre membrii redac? iei �Neamului rom�nesc�, R? coasă, nu a putut afirmă nimic mai condamnabil dec�ț faptul c? acesta frecvență cercurile lui Dimitrie Gusti! ? eicaru, op. cît. , pp. 21 ? i 86 78 Theodorescu, op. cît. , p. 85 79 Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu poate fi realizat�, atac�ndu-i pe participan? i. ? intele lui speciale erau Cristian Rakovski, polonezul bucovinean Grigorowitz ? i sasul Auerbach, pe care-i numea cu dispre? �b? d?răni puturo? i care au luat-o pe c? i gre? ițe� (adic? nu cea a propriilor lor na? iuni); ? i-a b? țuț joc de Gelehrter ? i P? curariu afirm�nd c? �ei �ncearc? s? vorbeasc? rom�ne? te�. �Orice ț�n? r cinstit �n? elege c? se poate ajunge la o solu? ie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
foarte puține dovezi empirice care s] dovedeasc] aceast] afirmație. Chiar dac] programul „eutanasiei” naziste este deseori citat că un exemplu pentru ceea ce se poate întâmpla în momentul în care o societate consider] c] unele vieți nu merit] s] fie tr]ițe, motivația din spatele acestor omoruri nu a fost nici compasiunea, nici respectul pentru autonomie; au fost, măi degrab], prejudicii rasiale și credința c] puritatea rasial] a poporului (volk) impunea eliminarea anumitor indivizi și grupuri. Dup] cum am mai spus, în Olanda
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]