1,549 matches
-
încotro se duce. Comisul i-a spus că are proces din pricina unor pământuri moștenite din moși-strămoși, merge la Vodă să-i facă dreptate, pe baza documentelor și dacă nu i-a face, "atunci să poftească Măria-Sa să-i pupe iapa nu departe de coadă!" Ajungând la Curtea Domnească, comisul constată că boierul de la han era însuși domnitorul, care i-a făcut dreptate și l-a întrebat ce se întâmpla dacă nu-i rezolva situația. Atunci, comisul Ioniță i-a răspuns
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Domnească, comisul constată că boierul de la han era însuși domnitorul, care i-a făcut dreptate și l-a întrebat ce se întâmpla dacă nu-i rezolva situația. Atunci, comisul Ioniță i-a răspuns: "Eu vorba nu mi-o iau înapoi. Iapa-i peste drum!" Comisul Ioniță de la Drăgănești "era un om nalt, cărunt, cu fața uscată și adânc brăzdată", interiorizat, care povestea frumos celor adunați "pe butuci și pe proțapurile carălor". Calul cel roib al comisului era "moștenire din iapa lui
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
înapoi. Iapa-i peste drum!" Comisul Ioniță de la Drăgănești "era un om nalt, cărunt, cu fața uscată și adânc brăzdată", interiorizat, care povestea frumos celor adunați "pe butuci și pe proțapurile carălor". Calul cel roib al comisului era "moștenire din iapa lui Vodă". Confuzia planurilor temporale transferă personajele în mit, în această istorisire cu caracter anecdotic. În narațiune sunt și note lirice, la confluența dintre sentimentul statorniciei lucrurilor (hanul) și sentimentul curgerii timpului. Comisul Ioniță este personajul omniprezent, un fel de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
poveste "mai strașnică", menține atenția trează și-i provoacă pe ceilalți la istorisiri. Imaginea comisului Ioniță trimite indirect la calul "vrednic de mirare" care era "calul din poveste, înainte de a mânca tipsia de jar. Numai pielea și ciolanele!" În narațiunea Iapa lui Vodă, comisul se autoprezintă: "eu, de neamul meu, sunt răzăș de la Drăgănești, din ținutul Sucevei". Răzeșul cu mustața tușinată, liderul informal al adunării de la Hanu Ancuței, ar fi putut istorisi o altă poveste, dar ar fi dereglat ritualul instituit
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
autoprezintă: "eu, de neamul meu, sunt răzăș de la Drăgănești, din ținutul Sucevei". Răzeșul cu mustața tușinată, liderul informal al adunării de la Hanu Ancuței, ar fi putut istorisi o altă poveste, dar ar fi dereglat ritualul instituit. Finalul are semnificații profunde. Iapa cea slabă a comisului a nechezat în acel ceas "necurat", încât "demonul trecu în pustietățile apelor și codrilor, căci nu l-am mai simțit"; timpul real și cel al poveștii se contopesc. Ancuța este personajul feminin din Hanu Ancuței care
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
au tulburat stihiile, s-a așternut zăpadă mare, iar demonul adus de vânt l-a amenințat pe domnitor. Acesta a fugit cu ceva averi, dar a fost prădat de leși. Cu ultimii trei galbeni a cumpărat o sanie și-o iapă de la un țăran, și-a ajuns, obosit și flămând, la acest han. O femeie de la care ceruse o ulcică de lapte s-a văicărit că nu are, deoarece "ni l-a mâncat Duca-Vodă". Apoi a ajuns în locuri pustii și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
notând cu atenție ce n-a putut încă să livreze ginerelui, lucruri ce vor fi date de către moștenitorii direcți, anume „țiganii fie-mea Zoiții să-i împlinească după cum scrie în foaia de zes tre și să-i dea și opt iape cu mânji, ce i-am rămas să-i dau și să i să cumpere și rafturi, ce nu i s-au dat“. Tatăl încearcă să-și pună în ordine toate afacerile pământești, cel puțin pe cele le gate direct de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
foarte bine diferența între o vacă stearpă, o alta cu vițelul după ea și alta care se află cu vițelul în burtă. De asemenea, se notează cu precizie dacă plugul are 12 boi sau nu mai patru, dacă cele zece iepe sunt însoțite de armăsarul lor sau dacă oile au lâna de bună calitate. Din foaia de zestre a unei fete de boier nu lipsește niciodată careta (butca, rădvan) cu patru sau șase telegari. Robii țigani constituie un bun de preț
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
trebuit să insiste și până la urmă i s-au dat 110 taleri și patru parale, să-și cumpere singur, în locul ligheanului și al ibricului „mi-au dat 6 tipsii de aramă și le am făcut lighean și ibric“, din șase iepe una i se pare prea tânără, cei doi bivoli de jug sunt de fapt tauri. Scurte notițe de acest gen se re găsesc pe parcursul întregului manuscris, iar neînțelegerile dintre cei doi au fost de multe ori aduse în fața justiției. Documente
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Apoi, cerându-i fratelui său, după obicei, boii și carul, merge în pădure să ia lemne, se rătăcește, aruncă cu toporul în niște lișițe și-i cade toporul în heleșteu, sălașul dracilor. Pierde boii și carul fratelui, îi cere și iapa, pe care o pierde de asemenea. Îi trece prin cap să construiască o mânăstire, unde să se călugărească, după spusa fratelui său. Scaraoschi vrea să-l mituiască, oferindu-i un burduf de bivol plin cu bani ca să plece, apoi se
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
după spusa fratelui său. Scaraoschi vrea să-l mituiască, oferindu-i un burduf de bivol plin cu bani ca să plece, apoi se răzgândește și-l pune la încercări. Își măsoară puterile cu un drac pe care-l pune să ducă iapa în spate, în timp ce el o încalecă și ocolește iazul cu ușurință, fără să răsufle, așa cum fusese înțelegerea. Când este vorba despre întrecerea la fugă, îl pune pe drac să se întreacă cu un iepure, despre care spune că e copilul
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
femeii, histrionismul celei oarecum egale cu bărbatul. E adevărat că poetul invocă multiplele fațete ale alterității feminine: de la "mama uriașă", în brațele căreia doarme o lume întreagă, la nevasta "cu picioare infinite", așteptându-și soțul, "vorba lui Joyce, ca o iapă de Pomerania", obligatoriu... "trăpoasă". Un inventar de-a dreptul impudic al partenerelor pe care, cu gândul și cu carnea, poetul le-a iubit "pe deșelate" este realizat în poemul-turnir În forță, cu nerușinare: "cum ies de sub cărți nu mă pricep
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
p.86]. Tendința constantă a lui Zola spre reprezentări naturaliste de proporții a fost deseori menționată în literatura de specialitate, preferându-se imaginarul animalier și vegetal 45. Nana este transfigurata în mare zeița care corupe, în sex simbol, într-o iapa de lux pentru cursa, într-o musca de aur morbida în final. Ea canalizează în ființă să de star al Imperiului al Doilea un ansamblu de forțe sociale și sexuale care fac din ea, o biată față din strada la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cristalizația mică, compactă, mai ales fiind că părțile pământoase sînt mai mult himic decât mehanic unite cu sarea. Cum că acest strat de sare are o întindere mare și anume în direcția de la Valea Sărei, în Vrancea, pe la Grozăști, Ocna, Iapa, Calu, Sevineștii de Gios și Sărata, Gârcina din sus de Piatră, de asemene Bălțăteștii, Neamțu, Slatina, până departe în Galiția, peste Cacica, Solca, Dolina ș.a. se dovedește atât prin necurmatele formații de sare și ghips, tovarășul sărei în astă direcție
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și mineral totodată ; e mai degrabă murdărie și ea se scufundă în această clisă, se așează și se inserează în curgere. Pasul ei hotărît răsună pe pămîntul tare, ghetele ei cu șireturi și tocuri groase sunt lustruite ca saboții unei iepe de gală. Orașul se învață prin corp și se regăsește prin el, pașii răsună și trosnesc așa cum nu ar putea-o face pe pămîntul suplu din cealaltă țară. La Paris, Claire îl întîlnește pe Alain, un consătean, care însă nu
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
soldații-au împușcat cocoșii, caii râdeau lăngă fântână. primarul comunist primarul s-a însurat cu o cadână. când au venit la noi acasă să ne tîrască-n colectivă, taica își ascuțea toporul iar maica frământa colivă. mânjii s-au dus de lângă iepe, strigoii au intrat prin țoale. țăranii s-au ascuns în vârste, deci: cine să se mai răscoale... și plugul de demagogie s-a pus să are peste Țară. de-atunci ne plouă doar blesteme, de-atunci e viața mult amară
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
De pildă, Gheorghe Motăș a primit suma de 1800 de lei pentru „un cal și o eapă”, probabil de rasă, odată ce Gh. C. Mardari a primit pentru un cal 200 de lei sau Vasile Chiratcu 160 de lei pentru o iapă. Se poate face un calcul al valorii leului de atunci știind, spre exemplu, că un kg. de zahăr costa 1,50 lei. Tabelul din care am citat aceste câteva nume avea și o rubrică - întrebare: „știe citi și scrie?”. Din
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și montarea utilajelor de preparare a pastei de lemn și a hârtiei, consiliul de administrație al societății a ales propunerea firmelor de construcții „Theodor Bell” și „J. M. Woith”. Locul destinat construcției fabricii, după abandonarea propunerii de amplasare pe Valea Iepei, a fost stabilit în vara anului 1882: comuna Letea-Nou), pe malul drept al Bistriței, la 3 kilometri de orașul Bacău. Propunerea privind înființarea fabricii în orașul Piatra Neamț - principalul punct de colectare a materialului lemnos adus de plutași - a căzut din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
costa între 6-7 mil. lei; între 35 ani - 10-12 mil.lei și între 5-12 ani, 12-14 mil.lei. Vacile, cu cât erau mai tinere, cu atât erau mai scumpe ajungând până la 6 mil.lei/buc., iar un cal sau o iapă până la 2,5 mil.lei/buc. În adresa nr.94/17 ianuarie 1947, medicul veterinar primar Beldeanu informa Oficiul Economic județean Tutova asupra tăierilor de animale făcute în abatorul orașului, în intervalul 6-13 ianuarie. Astfel, fuseseră sacrificate 6 bovine de pe urma
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
-și întrebe subalternii iar după primirea situațiilor să completeze documentul. Iată care erau prețurile animalelor pe piața liberă bârlădeană a începutului de an 1948: un armăsar de rasă - 60.000 lei/buc. (1.200.000.000 de lei vechi!); o iapă de rasă - 50.000 lei; o iapă de rasă comună - 50.000 de lei, la fel ca și un armăsar de aceeași speță. Un cal de tracțiune - 40.000 de lei; un berbec din rasa „țigaie” - 6.000 de lei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
să completeze documentul. Iată care erau prețurile animalelor pe piața liberă bârlădeană a începutului de an 1948: un armăsar de rasă - 60.000 lei/buc. (1.200.000.000 de lei vechi!); o iapă de rasă - 50.000 lei; o iapă de rasă comună - 50.000 de lei, la fel ca și un armăsar de aceeași speță. Un cal de tracțiune - 40.000 de lei; un berbec din rasa „țigaie” - 6.000 de lei iar din rasa „țurcană” - 5.000 de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
basmele fabulistice ( Capra cu trei iezi, Punguța cu doi bani, Fata babei și fata moșneagului), basmele nuvelistice (Soacra cu trei nurori, Dănilă Prepeleac, Povestea lui Stan Pățitul, Ivan Turbincă) și basmele fantastice (Povestea porcului, Povestea lui Harap Alb, Făt Frumos, Fiul Iepei). Amprenta personalității creatoare a lui Creangă este prezentă într-o măsură sau alta în toate cele trei categorii. Un prim element pe care trebuie să-l avem în vedere în analiza poveștilor este limbajul și, în strânsă legătură cu acesta
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
o manieră ironică a ideii de patriarhalitate ce exista încă în familiile țăranilor români; bărbatul hotărăște până în final ceea ce se întâmplă în familie, cu toate insistențele opozitorii ale soției; p. 28, r. 8 9 : „Dă-ți popă, pintenii și bate iapa cu călcâiele” concepție populară potrivit căreia, în lipsa mijloacelor necesare, omul trebuie să se descurce cu ce are la îndemână, mai ales când ceea ce avea nevoie a fost dat altcuiva; r. 19 20 : „un om de aceia căruia-i mânca cânii
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
femei” orice lucru care aduce satisfacție presupune niște riscuri pe care omul trebuie să și le asume; r. 19 21 : „și cu încărcat și cu descărcat, la deal moș Nichifor se da pe jos și trăgea de-a valma cu iepele” dragostea și mila pentru animal, exprimată de stăpânul ce înțelege greutatea sarcinilor și dorește să o ușureze, pe cât posibil; p. 15, r. 32 33 : „de nu curge, măcar picură, și cine mișcă tot pișcă” e acceptabil și un câștig mai
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
36 37 : „Dăscălul Iordache rămăsese acum pe jos, era a cincea roată la car.” în momentul în care calitățile unei persoane sunt declasate de ale alteia, se realizează o ierarhie valorică ce elimină pe cel mai puțin pregătit. FĂT-FRUMOS, FIUL IEPEI p. 154, r. 24 26 : „Mamă, de-acum înainte mă duc să-mi caut niște tovarăși după gândul meu, ca să fac și eu vo ispravă în lume.” maturitatea unui fiu este dovedită în momentul în care decide săși ia destinul
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]