1,864 matches
-
sa de contribuție ideatică, mărește eterogenitatea, salvând sistemul de riscul închiderii ideatice. Sistemul informațional este aditiv, cumulativ, multidirecțional, autocorectiv, dilatant. Fiecare conexiune suplimentară adaugă noul, deschide alte chei interpretative, regenerează inteligența colectivă. Universalul adus de Internet nu generează unicitate, dictat ideatic. Și, în nici un caz, acesta nu conduce la manipulări ideologice sau la totalitarism social (în afară de cazul când „navigatorii” au predispoziții către așa ceva!). Apelul la noile tehnologii informaționale are un istoric și se manifestă sub mai multe forme (vezi Michel, 1999
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
alții. Situația 3. Conținutul învățării este accesat din aceeași locație (sală specializată la nivel teritorial; de pildă, la Casa Corpului Didactic), dar în momente diferite, în funcție de predilecțiile studenților sau determinările tehnice ale rețelei. De asemenea, ei își vor trimite producțiile ideatice (către profesori sau alți colegi) în momente convenite de ei. Această situație avantajează pe acei cursanți care nu dispun încă de suporturile tehnice corespunzătoare. Sesiunea de învățare este deschisă, fiecare intrând în dispozitiv când dispune de timpul necesar. Situația 4
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
dintre cult și folcloric); se fac încercări de „hegemonizare” spirituală prin vehicularea masivă a unor conduite, valori, registre langajiere, literare, etice etc. dintr-un anumit perimetru cultural; se face pledoarie pentru relativitatea valorilor și se cultivă gustul incertitudinii și paradoxurilor ideatice, ideologice, culturale; se cultivă individualismul, angrenându-se o cultură pe „măsură”, în concordanță cu gusturile, apetențele, posibilitățile publicului. Cybercultura actuală ne întoarce oarecum în situația oralității culturale, dar la o altă scară, întrucât interconectivitatea și dinamismul în timp real al
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
adâncă, multinivelară, de ordin cognitiv, volitiv, afectiv. Se dezvoltă astfel o cultură a rețelei, o normativitate superioară, ce motivează și încurajează învățarea pe mai departe. Comunitatea virtuală aduce la lumină o formă a inteligenței colective, concretizată în producții intelectuale, paradigme ideatice, rezonanțe interpretative altfel plămădite decât prin formele educaționale tradiționale. Ea este un rezultat al unei mutualizări a cunoașterii generate de noile tehnologii, ce poate scoate individul din solipsismul actului cognitiv, realizat în singurătate, în chip egoist. Metafora savantului însingurat și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Parcursul de formare se diferențiază de la un individ la altul, personalitatea individuală fiind prezervată și întărită. Manipularea cunoașterii va sta, astfel, la discreția educatului. Chiar dacă elementele bazale sunt aceleași, prin combinatorica infinită a acestor entități funciare se vor genera platforme ideatice dintre cele mai diferite, evitându-se dictatul și uniformizarea cognitivă, atât de periculoase pentru sănătatea spiritului uman. 4. O a patra caracteristică a elementelor de conținut rezidă în asigurarea unei performativități și a unor ritmuri particulare de accesare și de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
legate și de posibilitățile și interesele lui. A fi inteligent din perspectiva educației virtuale înseamnă a face legături, a reconfigura permanent structurile cunoașterii în raport cu noile date cucerite și, eventual, a te opri la timp în lanțul accesărilor și descifrărilor semantice, ideatice. Dată fiind această specificitate, apar și anumite neajunsuri ale conținuturilor livrate (Bellier, 2001, pp. 53-54): preachizițiile sunt slab verificate, cu atât mai mult cu cât educatul este autonom, singur, neconstrâns în demersurile sale; cu cât rețeaua semantică este mai largă
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
-i pe educați să adulmece scopurile și pe cont propriuă spre necazul unora dintre noi. 3. Conținuturile învățării se cer a fi mai elastice, mai mobile și poate chiar mai indeterminate. Se va renunța progresiv la conținuturi prestabilite, formalizate, definitivate ideatic. Acestea pot fi preluate și aduse în sala de clasă din universul mediat sau cyberspațiu, pot fi create circumstanțial de către profesor, de multe ori prin chestionarea elevilor sau în colaborare cu aceștia. Suporturile curriculare stabile și inerte (numite manuale) nu
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
acela despre Holocaustul în interpretare psihoistorică, „Apostrof”, 2000) reprezintă principala orientare de viitor a eseistului. Complexitatea ideii de Mitteleuropa, reveriile, fantasmele și psihozele generate de unitatea în diversitate a Europei versus globalismul american, ecumenismul și new-age-ismul ș.a. compun o țesătură ideatică de cea mai acută actualitate. SCRIERI: Grădina magistrului Thomas, București, 1995; Xenograme, Oradea, 1997; Visul lupului de stepă, Cluj-Napoca, 1999; De la Herakles la Eulenspiegel. Eroicul în literatură, Cluj-Napoca, 2001; Experiența externă, Iași, 2001; Opoziții constructive, Cluj-Napoca, 2002; Matei Călinescu, Brașov
BORBÉLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
obișnuită, având tema copilăriei în ambianța târgului moldovenesc. Dar luciditatea încordată până la delir este ceea ce face esența specifică, unică și modernă a prozei lui B. Într-o narațiune aparent obișnuită, într-un stil simplu dar iradiant este încorporat un substrat ideatic dens, de inepuizabile sugestii. Este și efectul unei duble priviri, de la distanță și dinăuntru. Capacitatea de a capta radiații secrete, de a sesiza nestarea permanentă a materiei contribuie la subminarea ideii obișnuite de real, transportând totul pe un teren nesigur
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
Secolul 20”, „Luceafărul” (unde semnează și cu pseudonimul B. Vasile) ș.a. Considerat „cel mai fecund creator al generației sale” (N. Bagdasar), revendicat aproape în aceeași măsură de istoria literaturii și de cea a filosofiei românești, B. așază, consecvent, în miezul ideatic al studiilor pe care le publică dominanta metafizică, liniile viziunii etnic-creștine dând coerență teoriei și subtilitate interpretării. Eseurile lui B., răspândite în reviste, ilustrări, cum afirmă el însuși, ale unui „gen tipic pentru epoca modernă”, făcând tranziția „între filosofie și
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
iulie și noiembrie 2005). Cele două proiecte - diferite ca temă și ca metodologie - sunt complementare și integrate într-un program unitar de cercetare vizând evaluarea modului în care televiziunea restructurează tripticul marilor agenți ai socializării: școala, familia și mass-media. Liantul ideatic al celor două proiecte - unul având ca obiect evaluarea conținuturilor violente ale programelor de televiziune, iar celălalt analiza audienței și receptării programelor audiovizuale și impactul acestora asupra modelelor culturale ale elevilor - îl constituie înțelesul unui fenomen istoric inedit: copiii și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
pentru unul dintre cursuri, În cea mai mare parte a acelei vacanțe Capitolul Unsprezece a avut de făcut „cercetare de teren“, cum spunea el. Căra peste tot după el un reportofon și Înregistra orice spuneam. Lua notițe despre „sistemele noastre ideatice“ și „ritualurile noastre de Întărire a rudeniei“. El, unul, nu spunea mai nimic, susținând că nu voia să influențeze rezultatul cercetărilor. Totuși din când În când, În timp ce observa familia noastră extinsă mâncând și glumind și certându-se, Capitolul Unsprezece izbucnea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
colocviu era consonantă cu acest mod de abordare: Probleme ale Conferinței pentru Cooperare și Securitate în Europa. În fine, cel de-al treilea colocviu (București, 15-17 iunie 1971), beneficiind de acumulările calitative prilejuite de precedentele două reuniuni, precum și de zestrea ideatică rezultată din dezbaterile altor foruri științifice internaționale, a avut în vedere explorarea de o manieră aplicată a temei spre care tindeau de o manieră convergentă năzuințele popoarelor și strădaniile guvernelor europene. Respectiv: Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa etape
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
într-o lume armonioasă“, ne arată Nicolae Manolescu. În primul rând, dispersia de societate, retragerea la marginea ei, mai exact în natură, acolo unde pădurarii, vânătorii, pescarii și fugarii își trăiesc pe deplin libertatea naturală și neconstrângerea socială. Urmează un ideatic univers țărănesc, un tip de societate arhaică, simulacru ce reface așa-zisul paradis social pierdut, și, al treilea model de existență alternativă, livrescul pur. Se observă ușor cum aceste trei tendințe sunt, de fapt, diferitele grade - ca intensitate și asumare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cu ready-made urile sale (începand din 1917 cu Fântâna), rupte din cadrul lor funcțional și investite cu valoare artistica. Lucrarea capătă valoare în funcție de spațiul în care este plasată, spațiul devine element de limbaj plastic în măsura în care reușește să contribuie la evidențierea mesajului ideatic. De fapt dadaiștii nu doreau acest lucru, ei nu doreau o sacralizare a realității ce ar fi fost determinată de plasarea producțiilor lor în cadrul artei. Realitatea trebuia să rămână în accidentalitatea ei, în lipsa ei de artă. Dada era în fapt
Mişcarea dada şi influenţa asupra artei contemporane. Conceptul de urât la dadaişti. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Oana-Maria Nicuţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_944]
-
succinta prezentare a celor care prin cuvânt au zidit această lucrare, mulțumindu-le și lor dar și neobositului Nicolae Stancu pentru această carte care ne aduce într-o firească relație de cauzalitate între versul frumos curgător și marile noastre frământări ideatice. Acea relație pe care poeții o dezvoltă cu o adevărată voluptate a căutării sensurilor frumuseții gândului-cuvânt. Așa se face că, de când am primit manuscrisul, l-am printat (un barbarism?) îl țin pe noptieră și în fiecare seară îl deschid. Culeg
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
și, oricum, ca să nu mai fie nici o problemă, ideile celorlalți sînt declarate a priori curve ! Acest machism eșuat, care nu cunoaște diferența între sexe, se compensează apoi doar prin spectacolul mediatic pe care îl procură și care oferă poporului orgasme ideatice de voaioriști excitîndu-se singuri în fața ecranului cu tauri comunali gonflabili. Ceea ce nu le-a ieșit acestora în viața reală este înscenat astfel cu grijă în cea mediatică. Iar orgiile onaniste ale publicului sînt legitimate apoi ca rating. în acest exces
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
în reîntoarcerea la starea pură de a fi prezent. Prin intermediul suspendării oricărei judecăți, se trece la reducție, adică la purificarea amintită, la îndepărtarea oricărui element care, psihologic și istoric, compromite puritatea inițială a conștiinței. Într-o astfel de puritate adevărul ideatic (o idealitate înscrisă în fenomenul pur) se manifestă de la sine. Munca filosofică, după milenii de efort speculativ depus la construirea sistemelor, se manifestă acum ca angajament de reînnoire, ca o rigoare mai mult decât carteziană, pură și total deschisă la
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
că suntem. Alături de chipul pictural adorat în incandescența iubitoare, îndrăgostitul se înalță spre această dimensiune pentru a o coborâ pe pământul vieții sale de zi cu zi. El speră într-o resurecție în care se va înlocui cu sinele său ideatic. Credința în metamorfoza sa ontică el o întoarce împotriva sa dorind mistuirea propriei identități temporale și saltul triumfător spre invincibilitatea propriei firi. De aici convingerea că cel îndrăgostit își poate sfida și depăși limitele dragostea întru eros fiind oarbă. Totuși
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
reciproc efectele. Plutind în lipsa de contur și certitudine a beznei învăluitoare, cel captiv rezonanțelor erosului se apropie magnetic de nucleul luminii mult dorite sub magia hipnotică a unei senzuale rătăciri de sine. Deși nu se poate înlocui cu eul său ideatic, el trăiește ca și cum acest schimb existențial s-ar fi petrecut, ca și cum amintirea superiorității propriei firi a devenit unica realitate. O astfel de narcoză structurată pe efortul acceptării unilaterale a existenței numai în ideal dăruiește îndrăgostitului nu doar orbire metafizică ci
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
căror dragoste a apus deși nu vine spre a arăta că orizontul acestui sentiment divin, odată dispărut, nicicând nu se va mai întoarce în aventura vieții unui om, totuși, ne indică că iubirile ne întâmpină și trec, că un scenariu ideatic ne părăsește întru final lăsând speranței destinul ce-l abandonează. Dar înainte de a spera din nou, conștința umană situată într-o astfel de poziționare existențială, înfruntă suiferința de ordin spiritual coleșitoare și neconsolantă. Ea este, așadar, în cazul evocat aici
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
său, rămâne un rătăcit, un pribeag spre necunoscutul care stă mereu să apară. Întâlnirea și așezarea întru relație cu cel aflat, găsit ca fiind drag nu anulează statutul de pribeag al celui care înaintează în viață ci îi conferă forța ideatică și concretețe pragmatică. Astfel, în doi, rătăcirea și proiecția spre enigma viitorului este învăluită de visarea proiectelor alături de luciditatea realistă. Planurile de viitor dețin mai multă consistență când sunt elaborate în doi iar înfruntarea realității care va să vină are
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
fragilul ce ne poartă, porțelanul ușor de zdrobit care se dovedește a fi corporalitatea noastră. Pentru cel astfel sfârtecat, deschiderea ferestrei sau închiderea ușii, scrierea sau atingerea de salut a celuilalt sunt operațiuni care el le face într-un mod ideatic cu acele mâini spectrale, cu acele prelungiri aruncate tot ideatic spre a prinde disperat o normalitate ce nu-și mai anunță reîntoarcerea izbăvitoare. Sperând la această revenire, cel lovit de suferința unei astfel de crunte deficiențe trupești își dezvoltă putința
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
dovedește a fi corporalitatea noastră. Pentru cel astfel sfârtecat, deschiderea ferestrei sau închiderea ușii, scrierea sau atingerea de salut a celuilalt sunt operațiuni care el le face într-un mod ideatic cu acele mâini spectrale, cu acele prelungiri aruncate tot ideatic spre a prinde disperat o normalitate ce nu-și mai anunță reîntoarcerea izbăvitoare. Sperând la această revenire, cel lovit de suferința unei astfel de crunte deficiențe trupești își dezvoltă putința de a sonda normalitatea dorită. Când deții ceva, totul se
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
angajator în relațiile sociale.Prezența unor colecții diferite în spații diferite este în fapt un act de democratizare a acestei instituții. Se poate afirma că expozițiile itinerante au reformulat noțiunea de muzeu și în subsidiar pe aceea de reprezentare imagistic ideatică. PUBLICUL ȘI FORMAREA CONȘTIINȚEI PATRIMONIULUI Analizînd funcțiile generale și specifice ale muzeului, putem observa că una din problemele fundamentale ale funcției de conservare restaurare este cea a situației în care bunul de patrimoniu, odată supus operațiunilor specifice, mai posedă acea
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]