3,066 matches
-
rândul cehilor a unei pronunțate conștiințe de sine. La Cosma de Praga Sfântul Adalbert este noster episcopus, militarii sunt nostri, Boemia • nostra terra, boemii - nostra gens, normele de drept - ritus terre nostre și Vltava - noster iste fluvius Wltava. Teritorializarea conștiinței identitare s-a manifestat în utilizarea termenilor de terra și zemlja, cunoscuți încă din secolul X, care și-au aprofundat continuu înțelesul și au căpătat contururi clare către secolul XII. Noțiunile de terra Bohemiae și gens bohemica au fost dezvoltate în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dinastică, legată de Piaști, un sfânt patron - Sfântul Adalbert - calificat explicit în scrisoarea lui Bruno de Querfurt către împăratul Henric al II-lea din anul 1008 drept apărător al Poloniei și înlocuit mai târziu la Cracovia cu un alt simbol identitar - Sfântul Stanisław. Gallus Anonymus utiliza sintagmele honor patrie, amor patrie, defensor patrie, pater patrie, unde cuvântul patrie purta semnificație mai largă decât loc de origine și loc de trai. În perioada principatelor independente (secolele XII și XIII), Polonia a continuat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
absolvenți, prin trei tineri din București, doi înscriși la medicină iar celălalt la teologie, transferat trei ani mai târziu la filosofie 81. • Ibidem, p. 126. • Florea Ioncioaia, op. cit., p. 558. • Vezi Leonidas Rados, Greci și români în secolul XIX. Aspecte identitare, în „Xenopoliana“, 8, 2000, nr. 1-4, p. 73-83. • Al. Duțu, „Translatio studii“ la cărturarii români, în vol. Cărțile de înțelepciune în cultura română, București, 1972, p. 127 și urm. • Ioan Heliade-Rădulescu, Despre învățătura publică. Domnului Marelui Ban. M. Ghica, în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
-se să surprindă caracterele distinctive, pe care le situează în ansamblul înnoirilor din literatura polonă a ultimelor decenii. Scriind despre Maria Da¸browska, Czeslaw Milosz, A. Kușniewicz, Stanislaw Lem, A. Szczypiorski și O. Tokarczuk, el încearcă să desprindă câteva trăsături identitare poloneze, pe care apoi le proiectează prin sugestii comparatiste pe fundal european. În partea a doua, așezată integral sub semnul comparatismului, după ce conturează un portret al lui homo polonicus, comentatorul stăruie asupra dificultăților de traducere a prozei și poeziei polone
GEAMBASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287208_a_288537]
-
nume aș vrea să-l redau aici: „Meninas la un spectacol ce ne definește”. Vorbeam acolo despre opera de artă. Suntem, ca În tabloul lui Velázquez, Într-un spectacol care ne definește. Dacă acceptăm că valoarea estetică și interpretarea sunt identitare, existențiale, că ființa noastră se conturează În urma Întâlnirii cu aceste structuri ce ne sunt exterioare, dar care Își joacă jocul doar atunci când noi intrăm În scenă, s-ar putea să ajungem să vorbim de o interpretare ce nu se face
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cotidiene, noi demonstrăm o identitate care suferă toate transformările, pentru că altfel s-ar ajunge la patologic, În momentul În care eu, cel de aici, nu mai sunt identic cu eu cel de acasă. Nu se poate disocia În interiorul acestui eu identitar fără a cădea În patologic. Există, cum spunea Kierkegaard, niște măști pe care trebuie să le asumăm, niște roluri În care intrăm, dar nu știu dacă experiența alterității poate fi Într-adevăr dusă până la capăt. Sanda Cordoș: Eu vorbesc nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
putem pune În legătură identitățile noastre care, vrând-nevrând, se află Într-o spirală continuă, vin și urcă În continuare. Și nu cred că vreo experiență a noastră, indiferent la ce vârstă și indiferent de orizontul de așteptare, e altfel decât identitară, existențială. Suntem educați Într-un discurs academic și trăim cărțile nu Întotdeauna În același discurs academic. Și credem că trebuie să ne exprimăm trăirile, să le traducem În acest discurs În care am fost educați să vorbim și care ni
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
că suntem niște ființe hiperproteice, În continuă redefinire, remodelare, reconfigurare, În funcție și În relație cu alte euri, la fel de pulsatile și de haotice, cum se mai poate vorbi de teatralitate? În raport cu ce definim teatralitatea, dacă nu mai există acel ax identitar tare față de care să poată fi constatat jocul de rol? Față de un model exterior, din afara eului? Sau trebuie să admitem că, În mod paradoxal, proteismul infinit elimină teatralitatea, termenul nemaifiind adecvat la ideea de metamorfoză perpetuă. Mihaela Ursa: Ceea ce spui
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
istorie, nu poate fi altfel). E nevoie Însă, În termeni stănescieni, de Împlinirea lui Într-un trup cerbos, unul În care Întâlnește - În experiența semantică, În experiența estetică - eul. Eu de care este Împlinit și pe care concomitent Îl configurează identitar. E nădejdea cuvântului aici; stănescian spus, e punctul de fugă al cuvântului către eu și, În acest loc dintre timpul scriiturii și timpul vieții, al credinței și al nădejdii, e și fuga (după o perspectivă renascentistă a vederii cu un
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
limitele tradiționale În care este așezată, uneori discursiv, alteori referențial. Interpretarea lucrează, am spus, prin concepte-vedere, prin vârfuri de triunghi. Am definit apoi vederea ca fiind temporalitatea ca existențial al ființei vii, aflată În lume În premergerea către Împlinirea sa identitară. E o vedere-urmă, Însă, pentru că e vederea văzută, nu e vederea prin ochi și nici cea Întoarsă spre el, vederea (de undeva) a ochiului. Repet: e vederea vederii, dar nu felul În care vederea vede, ci felul În care vederea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
apoi de pătrundere și asumare a energiei pentru experiența estetică și astfel (da, da!) a temporalității e una auratică: prin ea avem și apropiere la harul acesta În care stăm. Experiența estetică este, paginile acestea o știu și o repetă, identitară. Se ascunde În ea drumul nostru ontologic, descoperirea minunată, În toate lumile posibile În care trăim, a accesului brusc și revelator dincolo de toate legile În care ne aflăm. Se trăiește În lege și majoritatea temporalităților În care Înțelegem sunt stabilite
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mai limitat spus, cel estetic), temporalitatea plină, timpul În care obiectul de artă este perceput și asumat ontologic și nu discursiv și de asemenea timpul iubirii divine ca extaz, ca acces la har. Experiența estetică, precum și cea a iubirii, sunt identitare (și, În zonele lor de adâncime, congruente). Pentru a fi comunicabile, Împărtășite În absență e nevoie de text, de semnificație, de lege. Orice discurs estetic tradițional pierde Însă timpul splendorii pentru că mizează pe concepte intradiscursive; jocul Înțelesurilor e predominant unul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
bucure de un remarcabil prestigiu și În rândurile acestui alt segment de populație, cel cu instrucție literară. Grație Împrejurării favorabile care a făcut ca Între 1859 și 1918 statul român să se desăvârșească, iar naționalismul românesc să producă un discurs identitar ce privilegia tradițiile populare, țărănismul și creștinismul răsăritean, Miorița a putut părea expresia unui creștinism cosmic, iar ciobanul suspicios, care poza În victimă, a fost interpretat ca un bun creștin (gata să se lase masacrat fără a opune rezistență, după
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dacă, inevitabil, el influențează. Eu zic că influențează În mod categoric, chiar și atunci când e vorba despre istoricul care mizează numai pe elementele majore. Cred că e profitabilă pentru comunitate și o perspectivă care propune o identitate și o construcție identitară mai relaxată, mai ales că venim după perioada totalitară, când istoria era mereu un apanaj al partidului, care luase În posesie istoria, și În documente, și În textele de propagandă. Mie, pe de altă parte, nu mi s-a părut
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
descrisă, ca proces istoric și cultural. În cele ce urmează mă voi referi la trei aspecte, care mi se par Înrudite, și anume: 1) credință religioasă și Încredere socială; 2) românul generic - o Încercare de definire a unui comportament cultural identitar; 3) un model ipotetic al tranziției continue. Credință religioasă și Încredere socială Rolul acordat credinței religioase În recunoașterea unui model cultural este evident Îndatorat viziunii de la Începutul secolului XX, mai ales operei lui Max Weber, dar și a lui W
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
treptat și parțial, ceea ce a legitimat funcționarea pe mai departe a „pieții negre”, precum și clanizarea monopolului politic. Efectul vacuumului proprietății despre care vorbește Pavel Câmpeanu nu poate fi trecut cu vederea. Românul „generic” - Încercare de definire a unui comportament cultural identitar O Întrebare străbate tranziția: A fost/este oare individul subiect al tranziției 1? Vorbim despre un individ generic, de grupuri de indivizi, posibil de „clase” (deși termenul pare definitiv compromis), ori doar, cum s-a spus cu oarecare frustrare, de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de „clase” (deși termenul pare definitiv compromis), ori doar, cum s-a spus cu oarecare frustrare, de o „schimbare de putere”? Tranziția este privită diferit de diferiții ei actori. În ambele cazuri se observă aptitudinea de a fixa un comportament identitar. Pentru cei care au reușit să se impună În tranziție există termenul revoluție, ei considerându-se revoluționari, În sensul unei răsturnări violente care a readus Însă În cele din urmă România În democrație. Pentru alții, momentul care a declanșat tranziția
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să devină rapid foarte dure, ducând până la o distrugere a individului, a societății, a fibrei Înseși a culturii și civilizației noastre. Marius Jucan, În schimb, se apleacă asupra unei crize istorice complementare, cea a ieșirii din comunism și a reconstrucției identitare, a dificultăților de regenerare a fibrei culturale. Te-aș Întreba dacă vezi aceste două momente ca fiind simetrice. Și asta deoarece prima din cele două crize, cea de intrare În perioada comunistă, a fost o criză cu un fond social
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cred, atenția diversificată a mai multor câmpuri ale criticii culturale, deși temeiurile ei ar putea fi privite ca relative, conjuncturale, inoportune, și ar provoca pe lângă focurile de artificii critice, serioase rezerve de atitudine. E temerar să pretinzi existența unei structuri identitare culturale sintetice, cum se pretindea a exista, nu doar la noi, În perioada interbelică. Totuși, nevoia unei paradigme identitare culturale proprii se face resimțită, deși difuz, În măsura În care globalizarea redimensionează spațiul localului. Un traseu al explorării localului se poate stabili, În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
conjuncturale, inoportune, și ar provoca pe lângă focurile de artificii critice, serioase rezerve de atitudine. E temerar să pretinzi existența unei structuri identitare culturale sintetice, cum se pretindea a exista, nu doar la noi, În perioada interbelică. Totuși, nevoia unei paradigme identitare culturale proprii se face resimțită, deși difuz, În măsura În care globalizarea redimensionează spațiul localului. Un traseu al explorării localului se poate stabili, În acest sens, Între studiile culturale și imaginarul cultural. Am Încercat să urmăresc modificarea imaginarului românesc În câteva momente ale
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Sintagma conștiință a crizei e poate ușor demodată. Conștiința trimite la subiect, interioritate, structură, morală, arată un model tare. Aici apare un aspect al crizei, În reprezentarea unui asemenea model, care nu mai poate fi Închegat cu certitudinea unei apartenențe identitare. În același timp, nu poți trăi fără o anumită modelare ori fără să realizezi că o asemenea „modelare” se face. E o criză Între două situații liminare. Pe de o parte, modelele tari, structurale, sunt subminate de criticile antiesențialiste, iar
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ori mai puțin pregătiți să-și exprime opiniile. În privința acestei conștiințe am dorit să accentuez legătura dintre un comportament cultural bazat pe o credință religioasă și proprietatea privată. E interesant de observat felul În care proprietatea economică și cea simbolică, identitară, este În devenire. La Întrebarea „Cine sunt eu?”, membrii societății civile au dat răspunsuri diferite pe parcursul acestor paisprezece ani. Tipurile de reprezentări ale societății civile, despre care vorbea Sanda, sunt forme de discurs. Ce fel de discurs? În primul rând
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și faptul că În cultura română s-au cultivat, de-a lungul existenței sale, numeroase complexe, care s-au rafinat pe parcurs, dar nu au dispărut niciodată. Există și o oarecare incapacitate de asumare a identității. În perioada totalitarismului, sintaxa identitară s-a păstrat, Însă elementele ei au fost Înlocuite. În acest moment, În care România visează să adere la Uniunea Europeană, fără o asumare a identității, exercițiul aderării ar putea deveni un act ratat pentru România, din care ar putea să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aplicație eseistică, în genul criticii arhetipale, la trilogia dramatică alui Barbu Delavrancea. În Eminescu la infinit (1997) discursul critic se întemeiază pe acceptarea premisei care identifică în poet un „formator de programe (poetice, sociologice, ideologice) și un constructor de embleme identitare”, eseul având ca finalitate ideală reconstituirea unui portret esențializat, cvasimetafizic, din mulțimea de contextualizări critice succesive pe care opera eminesciană le-a provocat. Intențiile sunt într-o bună măsură subminate de tonul oracular, care cultivă vagul neargumentabil, ori de prețiozitățile
GOCI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287303_a_288632]
-
deoarece Își propune să caute o definiție universală a exilului din toate timpurile și din toate țările, conducând la inventarea unei identități transcendente a exilatului. Această identitate este Însă una prin excelență negativă, caracterizată prin absența sau estomparea unor trăsături identitare (pierderea rădăcinilor, non-aderența, neidentificarea...). „Purificarea” prin exil nu este niciodată totală, urmele originilor anterioare (naționale, sociale, profesionale) nu se șterg pe deplin nici atunci când asimilarea sau convertirea par radicale, ceea ce ar presupune sfârșitul exilului. Cea de-a doua eroare, „istoricista
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]