6,564 matches
-
animalele nemuritoare descrise în bestiarii. Totul pentru a feri de distrugere un conglomerat de oase, de mușchi și de limfă. De viscere. Pielea. A fost perioada mea stupidă. Romancierul susține că acum traversez una bizară. S-a găsit! Îmi cresc iepurii, beau rachiu de brad și mă străduiesc să formulez un model filozofic nou. Unic. Admis de către toți muritorii. Caut cuvinte pe care să le fixez într-o înșiruire logică infailibilă. Magistratul domină Stațiunea prin frază. Ordonanțele sale sunt capodopere în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Stațiunii în vârful condeiului. Hotărăști destine, plănuiești lovituri. Poți, de pildă, să-l împingi pe Filozof să spargă Banca. E sărac. Inteligent. Un om ca el merită să aibă bani. S-ar preocupa, astfel, în liniște, de experiențele lui cu iepuri. Noaptea, cuprins de remușcări, și-ar scrie Tratatul „panaceu”; în final, e arestat pentru jaf. Dar nu o să faci asta. Pe Filozof îl păstrezi pentru o acțiune mult mai importantă. Va trebui să-l asasineze pe Magistrat, dacă nu cumva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
nu mai contează: te poți aștepta la lucruri asemănătoare... FILOZOFUL. Nimic de zis, totul de făcut. § Ai scăpat de Filozof, o vreme! Unui înțelept îi stă bine, uneori, să tacă. Te incomoda în desfășurarea imediată a evenimentelor. Nebunia lui cu iepurii e o chestie cu bătaie lungă, iar ziua în care îl va ucide pe Magistrat e nesigură: poate acesta își va curma viața singur. Sau va fi înjunghiat de către Caravella. Ai o mulțime de posibilități. După cum cred mulți dintre locuitorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
o vor ucide cu pietre, ca în Biblie; mai citesc, înainte de culcare. S-o scape Isusul ei, Eremitul! Dacă nu cumva o va păți și el... Cu Filozoful sunt mai îngăduitori; chinuie, de ani de zile, nu se știe câți iepuri, îndopându-i cu carne, dar exemplul său nu molipsește pe nimeni. Căutătorul de aur, alt aiurit, le este chiar simpatic. Se numără printre puținii localnici ce părăsesc din când în când Stațiunea. Este liber să plece oricine, însă rar se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Răvașe de pus în plăcintă. Măsor timpul după dinți: când o să-mi cadă ultimul, voi muri. Media este de unul pe an, de la o vârstă. Am pierdut cinci. Cât despre oră, dacă vreau s-o aflu, o citesc în ochii iepurilor. Nici o dată nu este aidoma celei bătute de orologiul de la Primărie. Sunt favorizat de soartă: îmi îngrijesc livada și scriu un Tratat! Sunt mai presus decât oricare dintre concetățenii mei. Când îi văd năvălind bezmetici, din reverență în reverență, asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
lași pe potrivnici să-și tocească dinții clănțănind în gol. Rostul meu este să asigur liniștea și bunăstarea locuitorilor, nu să-i atrag în polemici stupide. FILOZOFUL. Mă aflu pe calea cea bună! De paisprezece ori am fost mușcat de iepuri, în ultimul an, și de zeci de ori m-am ferit. Ieri, aproape că mi-au sfâșiat palma! De mâine, voi lăsa nemâncați zece masculi: vreme de cinci zile nu vor primi decât apă. În a șasea, voi vârî în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
să-l distrug pe Romancier oricând... Știe asta și îmi forțează mâna, crede că voi face din el un martir. Sau, altfel zis, speră să facă din mine un asasin. Soluțiile vin, uneori, singure... Ogarul vârât de către Filozof în cușca iepurilor a făcut harcea-parcea jumătate din efectiv. E drept, și copoiul s-a ales cu multe mușcături zdravene și chiar e în pericol să își piardă o labă. Filozoful e supărat, dar nu și descurajat, pentru că, într-un fel, demonstrația fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
zdravene și chiar e în pericol să își piardă o labă. Filozoful e supărat, dar nu și descurajat, pentru că, într-un fel, demonstrația fusese făcută; acum este sigur că peste câțiva ani, nu prea mulți, va izbuti. Numai că - deocamdată - iepurii rămași nevătămați au început, după îndepărtarea fiarei, să se sfâșie între ei. Cu greu au fost despărțiți. Pe viitor, vor sta în cuști separate. Odată instalat, canibalismul nu mai are leac. Dar nici acesta nu este un necaz prea mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Socrate. Bântuie străzile, crâșmele, ia cafenelele la rând, vrea să simtă mai bine spiritul cetății, spune. Se ia la harță cu toată lumea, o să-i spargă cineva capul, ăsta nu moare de glonț. Nici Filozoful nu e mai breaz: povestea cu iepurii și cu ogarul e povestită, seara, copiilor, înainte de culcare. A mai venit cu o trăsnaie: ieri, la cafenea - stă ceasuri în șir numai ca să spioneze -, a pretins că știe sfârșitul numerelor! „Atunci se va sfârși și Lumea, odată cu ultima cifră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
mai plăcut de atunci. Trebuia să fi plecat odată cu ea, nu m-ar fi respins. Mi-am zis că aici e liniște, aer, un cadru prielnic pentru elaborarea unui sistem filozofic nou. Pe urmă, mi s-a năzărit chestia cu iepurii și câinii... Mai pământean, Romancierul a schimbat vreo trei femei - acum se ține după Caravella - de aceea și arată atât de tânăr. O să-i tragă și lui cineva un glonte-n cap, precum Eremitului. Sau o să fie internat. Chestia cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
ele, în gogoașa alăturată. Doar ei, aici, ar fi putut deveni fluturi. Pe Filozof îl voi „opări”, borangicul e împlinit. Perseverența lui în atingerea unui scop devine, cu timpul, molipsitoare. Chiar dacă la mijloc nu e decât infantilismul unui crescător de iepuri. De-abia acum - gândindu-mă la posibilitatea unui continuator - îmi dau seama cât de mare este deosebirea dintre mine și următorul, în această urbe. Distanța. După Carnaval, Stațiunea va fi liniștită cel puțin o săptămână. Obosită. Nostalgică. Va zămisli copii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
gardurile sunt mereu ude; graiului gutural de aici i s-a adăugat unul vulgar. Castelanul înlocuiește un rău cu altul. Prefer Ordinea Magistratului: îi cunosc slăbiciunile... FILOZOFUL. Bine că s-a terminat Carnavalul! Câinii și-acum dau să rupă lanțul; iepurii încă stau înghesuiți în colțul cuștilor. Neauzite, mai bat, încă, tobe, răzbat prin creier surle. Nici un om, după trei zile și trei nopți de Carnaval, nu mai e tocmai zdravăn; după nouă, mulți cad la pat; unii mor. Nici liniștea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
ceea ce vreau. Castelanul - o fantomă - aidoma. Modelăm aceeași plastilină vie, mâinile noastre nu mai sunt de mult curate. Filozoful își vâră și el un deget, două, în coca asta, crede că așa se Creează o Lume. Să-și vadă de iepurii lui! Mi-a fost apropiat, cândva: asta nu îl va scuti de neplăceri dacă mai îmi pune piedici. Încerc să influențez un sistem, nicidecum să-l distrug. Ura împotriva Magistratului nu mi-a luat mințile; dușmanul meu de moarte reprezintă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
de clemență. Erori. Într-o proză perfectă nu supraviețuiește nimeni. Să-ți urmărești, neîndurător, eroii până-n clipa lor de pe urmă. Dincolo. O poveste se încheie doar în ziua Judecății de Apoi. Nici atunci, poate. MAGISTRATUL. În loc să se preocupe de sălbăticirea iepurilor, Filozoful mai bine s-ar îngriji de domesticirea oamenilor. Tot prin înfometare, dar pentru că ne aflăm într-un loc prosper, foamea trebuie să fie de altă natură. Foamea de informație: poți să-i vâri pe gât celui interesat orice. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
de a se instala în fruntea unui grup. Fiecare mascul e un potențial lider. Trebuie „eunucizat”. În plan mental. Să se simtă o cârpă. Boul din taur. Mulțumit de starea sa. Fericit; să-i placă. E mai simplu să crești iepuri carnivori; să-i asmuți, într-o bună zi, împotriva semenilor tăi. Să demonstrezi ce? O societate nu naște filozofi de dragul filozofiei și nici soldați de dragul războiului! Apariția lor e un act de necesitate: și unii, și alții trebuie să apere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
semenilor tăi. Să demonstrezi ce? O societate nu naște filozofi de dragul filozofiei și nici soldați de dragul războiului! Apariția lor e un act de necesitate: și unii, și alții trebuie să apere cetatea, nu să o atace din interior. Chestia cu iepurii - fie și ca idee - e un act de agresiune. Contrar intereselor comunității. Incitant. Dacă e vorba de o manifestare dementă, pericolul rămâne același: Filozoful trebuie internat, Lazaretul are o secție de psihiatrie. Să-i întâlnească acolo - duși c-un ceas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Dacă nu e genial - și eu cred că nu e -, poate să se sinucidă! El e convins că este! Tot așa cum, probabil, crede despre sine și Actorul, căruia va trebui să-i redeschid Teatrul. Mai am să tai iarbă pentru iepurii Filozofului, din care nu vor mânca un fir. Pentru că totul e pe dos, aici, cu neamul ăsta ciufut. Trebuie să respir puțin: le voi da unora bani. Apoi, altora. Vor avea conturi, se văd, deja, bancheri! Își vor depune toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
aur și cine se mai nimerește, numai scursori. Cloaca aia împuțită are nevoie de un filozof; de un blazon pe care alături de sexul Caravellei să stea bufnița Minervei! Am pierdut partida, dar pe alt teren. Chiar dacă - până la urmă - unul dintre iepuri va sfâșia un lup alb, asta nu va mai însemna nimic. Am scăpat din vedere lucruri mai la îndemână. Sunt singur. Actorul - chiar adăpostit de Darling - e singur. Romancierul aidoma. Am fost, în mod sigur, cei mai dotați din Stațiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
puritatea intențiilor mele. Rotunjimea mărului. Perfecțiunea imperfecțiunii. Cititorului îi place personajul care moare pentru dreptate. Un fals: a murit dintr-o neînțelegere care i-a fost fatală. Acum vreau să vorbesc, beat, cu Filozoful despre Balerină, minciuna noastră cea adevărată. Iepuri! Tratat! S-a ramolit de tot, încă nu a împlinit cincizeci de ani, dar parcă a trecut de șaizeci. Suntem de-o seamă. Încă o mai iubesc pe Balerină. El doar o regretă; o diferență oglindită de înfățișarea lui. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
NU UCIZI: aproape toată suflarea târgului nu se gândește decât cum să-l strângă de gât pe Magistrat sau cum să-l spânzure pe Castelan. Cum să-l ucidă cu pietre pe Romancier. Cum să-i dea foc Filozofului, cu iepurii lui cu tot. SĂ NU PREACURVEȘTI: măcar în gând, mai toți bărbații Stațiunii s-au culcat cu Caravella. Trei Porunci de căpătâi, toate urmate pe dos. Nu respecți nimic, nici chiar propriile-ți hotărâri. După ce ai decis să-l îndepărtezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
nu se mai întâmplă nimic. Romancierul s-a cumințit. Comitetul Cetățenesc parcă așteaptă ordine de undeva. Despre Castelan nici o veste, poate că nici nu a înviat; Caravella doarme toată ziua, vilegiaturiștii aidoma și nici Filozoful nu se mai preocupă de iepurii săi și nici de Tratat, moțăie toată ziua în cafenea; nici despre Actor nu se mai știe nimic. Surprins, constat că nu mai doresc putere, bani, femeie... O să pierim de un spleen neștiut... (Manuscris atribuit Magistratului; fragmentă § „UN COPIL DE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
nu se mai știe nimic. Surprins, constat că nu mai doresc putere, bani, femeie... O să pierim de un spleen neștiut... (Manuscris atribuit Magistratului; fragmentă § „UN COPIL DE CINCI LUNI A CĂZUT DIN CĂRUCIOR, PRINZÎNDU-ȘI MÎNUȚA ÎNTRE GRATIILE CUȘTII UNUI IEPURE, care i-a ros trei degete și o jumătate de ureche. Micuța Tracy Caluzzo, din Indianapolis, fusese lăsată de... ” (MERIDIAN - nr. 40/1992Ă O notiță găsită într-una din gazetele aduse în Stabiliment. Pentru că unui sugar, un iepure i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
CUȘTII UNUI IEPURE, care i-a ros trei degete și o jumătate de ureche. Micuța Tracy Caluzzo, din Indianapolis, fusese lăsată de... ” (MERIDIAN - nr. 40/1992Ă O notiță găsită într-una din gazetele aduse în Stabiliment. Pentru că unui sugar, un iepure i-a mâncat câteva degete și i-a ros o ureche, încerci satisfacția unei confirmări neașteptate. Urecheații Filozofului capătă consistență: nu sunt plăsmuirea aberantă a unui prozator cuprins de spaime! Iepurii pot devora oameni! Când autorul intră prea mult în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
din gazetele aduse în Stabiliment. Pentru că unui sugar, un iepure i-a mâncat câteva degete și i-a ros o ureche, încerci satisfacția unei confirmări neașteptate. Urecheații Filozofului capătă consistență: nu sunt plăsmuirea aberantă a unui prozator cuprins de spaime! Iepurii pot devora oameni! Când autorul intră prea mult în pielea personajelor, e semn sigur de țicneală; te comporți tot mai bizar. Te-a rugat, cândva, iubita de atunci, să-i citești, seara, paginile scrise peste zi. Vroia să se regăsească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
s-a dovedit pe măsura urii ce le măcinase ani de-a rândul. Despre Actor nu se știe nimic, probabil că l-a prins prăpădul în Pensiune, beat. Și pe Erou, se pare. Filozoful a fost alungat cu pietre, iar iepurii, eliberați, s-au răspândit pe străzi. Mânia populară nu a fost de tot oarbă. Chiar a dezvăluit o nebănuită delicatețe. Copiii Doctorului, văduv, au fost luați sub protecție publică. Toți patru, numai băieți, au primit dulciuri și jucării din magazinele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]