1,506 matches
-
spunând că Raportul, ai cărui coautori au fost, a fost ultima operă a Monicăi Lovinescu și Virgil Ierunca", subliniază Vladimir Tismăneanu în prefața antologiei Etica neuitării. Această idee o reliefează și Nicolae Manolescu: "contribuția Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca la Raport a fost reală și substanțială; ei i-au indicat d-lui Berindei pasajele din cărțile lor pe care Raportul putea să le ia în considerare"34. După revoluția din 1989, analiza fenomenului revine în multiple forme, atât în
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și compromis. Deși știe că natura umană se schimbă și devine perversă sub influența intereselor, nu se poate dezice de solidaritate, de adevăr, de bine. Întrebat ce părere are despre atitudinea regimului față de cazurile Virgil Tănase, Paul Goma și Virgil Ierunca, Ion Rațiu răspunde: "Previzibilă. Mai ales că revelațiile primilor doi lovesc în Nicolae Ceaușescu personal. Cu cât publicitatea stârnită în Occident de atacurile împotriva șefului statului e mai mare, cu atât este mai virulentă reacția"53. Clandestinii, categorie aparte în
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
înainte în cultură"104. Un comentariu incomod și nefavorabil pentru literații care aderă la ideologia oficială, dar apreciat de rezistenți. Eva Behring îi recunoaște capacitatea de a preconiza intențiile regimului: Îndoielile exprimate în mod repetat de Monica Lovinescu și Virgil Ierunca chiar și la sfârșitul "liberalilor" ani șaizeci cum că sistemul socialist nu ar fi capabil de o înnoire adevărată, din interior au fost susținute de voci tinere curajoase, din țară și din exil"105. Prin tot ce face, Monica Lovinescu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
din țară și din exil"105. Prin tot ce face, Monica Lovinescu ajunge să fie considerată centru de rezistență și model de curaj și supraviețuire. Neagu Djuvara scrie în memorii despre cronica literară a Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca, numindu-le "hrană de cultură și speranță pentru o întreagă generație de intelectuali din țară. Cea mai bună mărturie a impactului pe care-l avea emisiunea perechii Lovinescu-Ierunca, cea mai bună dovadă că oamenii regimului o considerau ca pe o
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
înainte de 1948, celelalte două valuri sunt alcătuite din cunoscători ai vieții în comunism. Din primul val al sistematizării Evei Behring fac parte Mircea Eliade, Constantin Virgil Gheorghiu, Vintilă Horia, Pamfil Șeicaru, Emil Cioran, Horia Stamatu, George Uscătescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Ștefan Baciu, Alexandru Ciorănescu și George Ciorănescu. În al doilea val, anii '60-'70, apar Ion Ioanid, Dumitru Țepeneag, Ilie Constantin, Petru Popescu, Paul Goma, Matei Călinescu, Virgil Nemoianu, Ion Negoițescu, Ioan Petru Culianu, Pavel Chihaia, Petru Dumitriu. Din ultimul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
la alcătuirea unei istorii a exilului. Ceea ce și face, mai mult sau mai puțin intenționat, exhaustiv sau științific, adăugând listei de mai sus câteva sute de portrete. Se regăsesc printre ei: Luc Bădescu, prietenul cel mai bun al lui Virgil Ierunca; Mihai Fărcășanu, inițiatorul secției românești la Europa Liberă; Eftimie Gherman directorul publicației "România Muncitoare"; Stroe Lupescu propunătorul lucrării L'Amérique n'a pas encore parlé; Ion Pârvulescu, personalitate excentrică în permanentă mișcare și schimbare; Maria Botta actriță apreciată în România
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în care trăiește. Discursul autoarei Undelor scurte este construit în afara cenzurii, nesupus coruperii, iar scopul lui nu este de a cuceri cultura europeană, ci de a "păzi" identitatea românească și coerența culturii românești. "Cărțile Monicăi Lovinescu și ale lui Virgil Ierunca sunt veritabile biopsii ale memoriei noastre cancerizate. Ele impun o dată mai mult refacerea ierarhiilor pe criterii morale ce nu alterează valoarea literară, ci o așează firesc în rama demnității biografice ori a demisiei etice, alungă somnul criticii literare ce amenință
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
19 decembrie 1985, biblioteca lui Mircea Eliade de la Universitatea din Chicago, unde îi erau păstrate manuscrisele. "Luceafărul" este prima revistă a scriitorilor români din exil. Din redacție fac parte Mircea Eliade, cel care îi definește direcția, N.I. Herescu și Virgil Ierunca, ei realizând toate activitățile specifice. Eva Behring evidențiază strădania redacției de a perpetua valorile naționale: "apar cronici, recenzii și comentarii, se scriu exegeze despre evenimentele istorice și de istorie culturală românească ori despre importante personalități din domeniul culturii, al literaturii
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
întrucât intră în contradicție cu românitatea sa. Pierderea identității naționale este resimțită din plin, motiv pentru care se angajează în activități politice și culturale cu specific românesc. Organizează Centenarul Unirii Principatelor, la care sunt invitați Vintilă Horia, Teodor Cazaban, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, L.M. Arcade, Mircea Eliade. Ion Rațiu, într-un interviu acordat publicației " Curierul Românesc" în 1983 afirmă că, deși exilul nu este foarte organizat, asociațiile luptă pentru o "Românie democratică, liberă și independentă, în granițele ei firești"118, informând
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Rodica și Eugen Ionescu dispuneau de ceea ce exilații numeau "o adevărată masă de sufragerie""119, scrie Eliade în Memoriile din care aflăm că se împrietenise de puțin timp cu Monica Lovinescu, "pasionată de literatură și teatru"120 și cu Virgil Ierunca, neobosit în organizarea evenimentelor culturale. Spre surprinderea lui, cei doi aveau să se căsătorească după câteva luni. Neuitată rămâne prima cină din apartamentul soților Ierunca Lovinescu, desfășurată pe muzica primelor discuri din colecția ce va deveni în timp o bine
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de puțin timp cu Monica Lovinescu, "pasionată de literatură și teatru"120 și cu Virgil Ierunca, neobosit în organizarea evenimentelor culturale. Spre surprinderea lui, cei doi aveau să se căsătorească după câteva luni. Neuitată rămâne prima cină din apartamentul soților Ierunca Lovinescu, desfășurată pe muzica primelor discuri din colecția ce va deveni în timp o bine cunoscută și impresionantă fonotecă. Mircea Eliade și Emil Cioran se înscriu pe lista prieteniilor de-o viață, făurite în exil. Fiecare are rolul său: Eliade
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Literaturilor din Pléiade, Raymond Queneau îl citează pe Urmuz alături de Caragiale. Gestul salutat de diasporă este aspru criticat în România de presa realismului socialist. Valentin Lipatti îi reproșează lui Queneau asocierea lui Caragiale cu Urmuz și îl apostrofează pe Virgil Ierunca, autorul capitolului despre literatura română: "Cine-i dă dreptul domnului Ierunca să măsluiască literatura română în ochii milioanelor de cititori din lumea întreagă? Conștiința domniei sale de "român verde"? Atunci de ce domnul Ierunca profitând de faptul că lumea nu ne cunoaște
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Gestul salutat de diasporă este aspru criticat în România de presa realismului socialist. Valentin Lipatti îi reproșează lui Queneau asocierea lui Caragiale cu Urmuz și îl apostrofează pe Virgil Ierunca, autorul capitolului despre literatura română: "Cine-i dă dreptul domnului Ierunca să măsluiască literatura română în ochii milioanelor de cititori din lumea întreagă? Conștiința domniei sale de "român verde"? Atunci de ce domnul Ierunca profitând de faptul că lumea nu ne cunoaște scriitorii răstoarnă raporturile reale, răstălmăcește epoci și opere prin vorbe de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Caragiale cu Urmuz și îl apostrofează pe Virgil Ierunca, autorul capitolului despre literatura română: "Cine-i dă dreptul domnului Ierunca să măsluiască literatura română în ochii milioanelor de cititori din lumea întreagă? Conștiința domniei sale de "român verde"? Atunci de ce domnul Ierunca profitând de faptul că lumea nu ne cunoaște scriitorii răstoarnă raporturile reale, răstălmăcește epoci și opere prin vorbe de glorios patriarh al criticii și practică sistematic abuzul de încredere față de cultura românească?"128. Traducerea lui Urmuz e dată uitării, dar
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
geografică. Însă el nu are granițe fizice, datorită publicațiilor la care participă scriitori din toate zonele, datorită filiațiilor ce se păstrează dincolo de distanță. Alexandru Busuioceanu, de exemplu, revendicat de exilul spaniol, nu aparține unei singure zone. Monica Lovinescu și Virgil Ierunca găsesc în el un susținător al culturii românești și un bun prieten. Maturitatea sa creatoare se stabilește în exil ca o necesitate sugestivă: poezia reflectă singurătatea, dezrădăcinarea, căutarea rostului în fluxul istoriei. Busuioceanu este poet român, nu spaniol, chiar și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
restricționat. Soții Lovinescu reușesc să adune în jurul lor, ca spre un epicentru cultural, personalități marcante ale secolului, pentru a se solidariza în numele unor oameni aflați la ananghie, în jurul unor idei sau programe de luptă. Nicolae Manolescu recunoaște afinitatea pentru familia Ierunca Lovinescu, afinitate pricinuită nu doar de legăturile biografice (părinții lui Manolescu au fost profesorii lui Ierunca), ci și de respect și iubire: "le voi rămâne îndatorat toată viața pentru exemplul de curaj și onestitate"138. Teoretic, oamenii legii nu au
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
secolului, pentru a se solidariza în numele unor oameni aflați la ananghie, în jurul unor idei sau programe de luptă. Nicolae Manolescu recunoaște afinitatea pentru familia Ierunca Lovinescu, afinitate pricinuită nu doar de legăturile biografice (părinții lui Manolescu au fost profesorii lui Ierunca), ci și de respect și iubire: "le voi rămâne îndatorat toată viața pentru exemplul de curaj și onestitate"138. Teoretic, oamenii legii nu au motive de îngrijorare și nici nu trebuie să acționeze în vreun fel, din moment ce postul de radio
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
modificarea informaților, ceea ce înseamnă că ceva date oferă. Subiectul paginilor reproduse de "Săptămâna": Monica Lovinescu. Infamiile sunt numeroase și greu de acceptat. Paginile din "Săptămâna" nu îl au drept destinatar pe Caraion, proaspăt emigrat, ci lovesc în Monica Lovinescu, V. Ierunca, Goma, Eugen Ionescu. Scandalul nu este o reacție la prietenia lor față de Caraion, ci mai degrabă la scandalul iscat în Franța după molestarea lui Bernard Poulet (trimisul "Europei Libere" în România) de către Securitate. Dacă unele mișcări anticomunism au succes, este
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
puterea s-o scrie. În schimb, îi oferă Doinei Jela informațiile necesare. Nicoleta Sălcudeanu are meritul de a fi surprins procedeul prin care Monica Lovinescu împărtășește povestea mamei: " Când atrocitatea întâmplării o copleșește, scriitoarea-și împrumută fluidul anamnetic altora (Virgil Ierunca, Doina Jela), așa se face că, de fapt, avem de-a face cu vase comunicante ale memoriei întruchipând tot atâtea cărți"168. Ca simplu amănunt biografic, Doina Jela publică după moartea autoarei, O sută de zile cu Monica Lovinescu 169
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
mamei, sacrificiu asumat în urma căruia fostele colege de detenție i-au putut transmite Monicăi Lovinescu faimoasa replică "Nu ai pentru ce roși, micuța mea"181, este emblematică întregii existențe dedicate luptei împotriva sistemului comunist. Nici vestea decesului mamei lui Virgil Ierunca nu este trecută cu vederea: "Aflăm de moartea mamei lui V. Și o aflăm la modul cel mai atroce. Ultimul mandat pe care i-l trimisesem [...] s-a întors înapoi cu mențiunea: decedată"182. Vești despre boala de pneumonie provocată
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și a-i aduce în fața instanțelor de judecată. Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu este arestată la 23 mai 1958, cu aproape două luni înaintea lui Vasile Voiculescu. Poetul publicase poemul Adio Libertății, sub pseudonimul Valeriu Anghel, în revista "Luceafărul" (condusă de Eliade și Ierunca) din mai 1949. În mai puțin de un deceniu va îngroșa rândurile intelectualilor reprimați de comuniști. Vârsta înaintată nu are nicio importanță. Potrivit mandatului de arestare, Vasile Voiculescu este reținut pentru 60 de zile, începând cu 5 august 1958, pentru
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
sistem de credințe și coduri, acceptă bilingvismul și scriu pentru că trebuie să scrie, indiferent de naționalitatea cititorului. Ultima este definită de respingerea identității originare și reorientarea către cultura, limba, tradiția și cititorul țării gazdă. Monica Lovinescu este așezată alături de Virgil Ierunca și Mircea Eliade în a doua categorie, deoarece se adaptează la condițiile exilului și se integrează în cultura, politica, societatea pariziană. Ei reprezintă însă cazuri rare, după cum subliniază Monica Lovinescu: "un exil unde am văzut mai mulți oameni tânjind după
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
natural și surprize"204, notează autoarea, invocând seria de lecturi cotidiene. Pornind de la triada Evei Behring, Nicoleta Sălcudeanu realizează "o împărțire funcțională pe trei tipologii de exilați" pe care le denumește "ExPatrioții, Expatriații și Ex-patrioții"205. Monica Lovinescu și Virgil Ierunca aparțin primei categorii, alături de Goma, Țepeneag, Petru Dumitriu, Vintilă Horia. Exilul nu provoacă Monicăi Lovinescu o schimbare de perspectivă asupra literaturii, cel mai prolific domeniu de activitate al existenței sale. Adaptarea la condițiile exilului și integrarea culturală sau socio-politică în
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Cartea este alcătuită din două părți: prima reproduce, după modelul deja consacrat, cronicile radio emise până în 1992, când postul Europa Liberă își închide birourile de corespondență din Paris, Londra, Roma și Bonn, iar emisiunile Monicăi Lovinescu și ale lui Virgil Ierunca sunt întrerupte fără nicio justificare. Cea de a doua parte, denumită simbolic Postmicrofon, conține materiale publicate în revista "22", "Vatra" și "Viața Românească". În aceste articole se simte oscilația dintre resemnare și obsesie, ca un apendice al întregii activități radiofonice
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ci o nelipsită prezență, un magistrat anonim"217. Există numeroase confesiuni care aprobă utilitatea emisiunilor și confirmă numărul mare de ascultători. Gabriel Liiceanu se identifică printre ei: "Așa cum s-a întâmplat în cazul atâtor intelectuali români, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca au pătruns în constelația mea umană mai întâi ca o "voce". Ei deveniseră o funcție, erau răzbunarea părții noastre care nu ajungea să se rostească"218. Pentru că spune ce nu poate fi spus în țară, oferind cuvintelor forța răpită, pentru că
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]