1,395 matches
-
de referință, adică o ediție critică, cu note, variante și glosar, alcătuită de unul care mai recuperase ceva din manuscrisele lui Creangă și cunoștea foarte bine limba acestuia. A mai dat, pe lângă această ediție, altele, vreo douăzeci, multe semnate împreună cu Ilarie Chendi. Condeie de seamă au recunoscut marile merite ale acestei ediții, care a fost, de altfel, și este singura până acum integrală. Perpessicius spunea că ediția este un "monument editorial alcătuit cu gust ales și multă pricepere", iar Iorgu Iordan
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
bucătăriilor de vară", al piperului, mărarului, pătrunjelului, patlaginei, scorțișoarei, bulionului, țelinei și leușteanului, auxilii de preț în bucate, rafinamente gastronomice. După prăvăliile cu stofe ale lui Șerban Foarță, iată prăvăliile cu scorțișoară. Această poezie își are tradiția ei la noi. Ilarie Voronca a cântat și el (în Ulise) piața, cu vinete amurgind și cu tomate roșii ca obrajii transilvănencelor. Ion Pillat, mai aristocrat, a preferat universul magic și secret al cămării cu fructe. Iar G. Călinescu a savurat leguma ori fructa
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
și revizuiri Într-o carte succintă, Evreii în mișcarea de avangardă românească, consecutivă celor trei volume consacrate literaturii române interbelice, deci unei experiențe întinse privind cercetarea istoriei literaturii române, Ov. S. Crohmălniceanu îi așează alături pe Tristan Tzara, B. Fundoianu, Ilarie Voronca, Jacques Costin, F. Brunea Fox, Sașa Pană, Dan Faur, H. Bonciu, Gherasim Luca, Paul Păun, D. Trost, Sesto Pals. Cei care sunt alături de aceștia se numesc Ion Vinea, Geo Bogza, Constantin Nisipeanu ș.a. Criticul face o scurtă retrospectivă asupra
Michael Finkenthal, de la Fundoianu și Șestov la Trost și Sesto Pals by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2600_a_3925]
-
unei noi verigi. La "a XLVIII-a aniversare" a zilei sale de naștere, el își propune "scheme de funcționare" sintetizate astfel: "Evadare, emancipare, eclipsă, exclusivism. Recunoaștere, retragere, reprimare, ruptură". Oricît de gratuit ar părea, jocul acesta drag și moderniștilor lui Ilarie Voronca explodează departe, în straturile de adîncime ale limbajului, antrenînd mișcări tectonice la nivelul semantic. În construcția "vîntul fierbinte alintă lin clopoțeii argintii și înclină foile late de pliban" aliterația traduce la nivel auditiv clinchetul "clopoțeilor argintii" (onomatopee de mare
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11919_a_13244]
-
obiect material, căderea a fost totodată un act spiritual. Pe om l-a ispitit, pe lângă perspectiva unei plăceri simțuale, perspectiva mincinoasă a îndumnezeirii sale, a totalei independențe de Dumnezeu; dar aceasta a fost provocată de pofta simțuală. <<Diavolul - zice Sfântul Ilarie - a amăgit pe Eva cu acel fel de păcat, prin care a meritat să cadă și el din cer, adică prin aroganță>><footnote Sf. Ilarie de Poitier, In Cant. Cantic. XII; P. G., 44, 1021 BC apud Pr. Prof. Dumitru
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
totalei independențe de Dumnezeu; dar aceasta a fost provocată de pofta simțuală. <<Diavolul - zice Sfântul Ilarie - a amăgit pe Eva cu acel fel de păcat, prin care a meritat să cadă și el din cer, adică prin aroganță>><footnote Sf. Ilarie de Poitier, In Cant. Cantic. XII; P. G., 44, 1021 BC apud Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică despre păcatul strămoșesc..., pp. 8-9. footnote> . Satana s-a folosit de un instinct pus în om, ispitindu-l să-și
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
el e singurul care ignoră chemarea, căreia în cele din urmă îi va da glas, cînd de cealaltă parte a mesei în picioare se întinde spre el mîna tăcută a chemării divine, de ce mi-a trimis mie tabloul acesta?” (...) „... Și Ilarie îmi spune că nu atît faptul de a răspunde la o chemare e greu, atunci cînd adevărata chemare e rostită nu te mai poți împotrivi acesteia, mai greu, crede Ilarie, e să aștepți o viață întreagă după o chemare care
Comentarii critice by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/13302_a_14627]
-
chemării divine, de ce mi-a trimis mie tabloul acesta?” (...) „... Și Ilarie îmi spune că nu atît faptul de a răspunde la o chemare e greu, atunci cînd adevărata chemare e rostită nu te mai poți împotrivi acesteia, mai greu, crede Ilarie, e să aștepți o viață întreagă după o chemare care nu mai vine, să stai și să pîndești fiecare gest, fiecare cuvînt auzit, să te întrebi oare nu e aceasta chemarea mea?!” Există și aici un personaj sedus de credința
Comentarii critice by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/13302_a_14627]
-
aștepți o viață întreagă după o chemare care nu mai vine, să stai și să pîndești fiecare gest, fiecare cuvînt auzit, să te întrebi oare nu e aceasta chemarea mea?!” Există și aici un personaj sedus de credința în Dumnezeu, Ilarie; ne întîlnim cu pagini despre artă (unul dintre personajele feminine, probabil cel mai interesant, lucrează la Muzeul de Artă, de unde și incursiunile prin muzeele celebre, ale lumii, printre tablouri la fel de celebre), dar chemarea fundamentală este a iubirii. Matei, un tînăr
Comentarii critice by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/13302_a_14627]
-
l-am putut identifica. în articolul despre A. P. Bănuț, se reproduce eroarea din DSR, adică se dă portretul lui Octavian Codru Tăslăuanu. La Constantin Argeșanu se dă portretul lui N. Argintescu-Amza, iar portretul acestuia a trecut la C. Argeșanu. La Ilarie Chendie nu se mai dă portretul, cunoscut, din DSR, ci portretul lui Cristu S. Negoescu șvezi Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (1979, p. 615)ț. La articolul despre Teodor Mazilu se dă portretul poetului Ion Barbu, cel cu
Un nou dictionar by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10131_a_11456]
-
În 1904, prietenul Șt. O. Iosif, rămas bun la toate în redacția Sămănătorului, de la direcția căruia se retrăseseră întemeietorii Vlahuță și Coșbuc, îl cheamă pe Sadoveanu la București. Duceau lipsă de nuvele. Mai lucrau acolo, alături de poetul Patriarhalelor, Zaharia Bârsan, Ilarie Chendi, Ion Scurtu, cel cu studiile eminesciene, conduși de furtunosul N. Iorga, de care se simțeau mândri "deși traiul cu el sub același acoperiș de redacție era destul de dificil". Tânărul de la Pașcani nu se arătă foarte prietenos față de marele istoric
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
în 1924, prestigiul revistei crește, ea tutelînd și alte "organe ale mișcării moderniste": revistele 75 H.P. (cu Voronca la cîrmă) și Punct. Aici și acum se fac resimțite pe deplin accentele dadaiste, se pun bazele pictopoeziei "inventate de Victor Brauner & Ilarie Voronca", se vorbește despre "secolul-sinteză", despre simultaneitate și integralism. Dar, în timp, are loc o inevitabilă perimare a idolilor și în 1930 noii insurgenți exclusiviști și elitiști de la unu semnalează eșuarea Contimporanului în "parada" unor atitudini de artă. Sub semnătura
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12680_a_14005]
-
clar că Mălurenii e un roman cu cheie, în care autorul și-a retopit mare parte din bagajul observațiilor de memorialist și moralist. Chipuri familiare din portretistica sa, de la Cincinat Pavelescu și Al. Bogdan-Pitești la Mihail Dragomirescu, Nichifor Crainic (personajul Ilarie, care apare și în unul din fragmentele reproduse mai jos), sau N. Davidescu, spre a avansa numai câteva nume, se discern ochiului familiarizat cu lumea literară românească a primei jumătăți de secol trecut. Frapantă e și proiecția de sine în
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
activitatea culturală din trecut și, pe urmă, să se suprime. Sergiu zâmbi din nou; îi făgădui că �va studia chestiunea". Burdea ieși, în sfârșit, obidit, îndoit, ca și cum ar fi dus în spate destinul neamului întreg. Pe scară îl întâlni pe Ilarie, rotund, tuciuriu, cu un muc de țigară lipit de un colț al gurii, privind, ca de obicei, lateral. - Dragă Ilarie, suspină el extatic, aseară am avut una din cele mai puternice emoții; ședeam cufundat în meditațiile mele obișnuite, cu foaia
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
Burdea ieși, în sfârșit, obidit, îndoit, ca și cum ar fi dus în spate destinul neamului întreg. Pe scară îl întâlni pe Ilarie, rotund, tuciuriu, cu un muc de țigară lipit de un colț al gurii, privind, ca de obicei, lateral. - Dragă Ilarie, suspină el extatic, aseară am avut una din cele mai puternice emoții; ședeam cufundat în meditațiile mele obișnuite, cu foaia de hârtie albă dinainte, așteptându-mi inspirația, când auzii un foșnet de aripi ca de liliac pătrunzând prin fereastra deschisă
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
mă trezii, plin încă de lumina cerească, ca de un polen divin, am scris un psalm de mulțumire lui Dumnezeu, povestind și viziunea, adevărata cale a Damascului. Privind tot pieziș și scuipându-și mucul de țigară pe treptele de marmoră, Ilarie îi strânge moale mâna, fără convingere și cu teama ca să nu se apuce și Apostol Burdea să vadă îngeri. - Cam târziu, dragă. Dar, în sfârșit. Să vedem. Dă-o la Ara. Burdea plecă amar, obidit. Nu adulmecase dincotro avea să
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
Dă-o la Ara. Burdea plecă amar, obidit. Nu adulmecase dincotro avea să bată vântul. Nu crezuse în destinele Arei, și iată că ea devenise o societate recunoscută de stat, puternică, cu subvenții; nu adulmecase nici vântul poeziei ortodoxe, și Ilarie îi suflase biserica și resursele ei. Tinerii vedeau azi îngeri; stolul lor se înmulțise descinzând din văzduh în diferite capitole bugetare. El de abia acum se dezmeticise. - "Prea târziu", îi spusese Ilarie, înfigându-i un pumnal în inimă. îmbătrânise, constată
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
subvenții; nu adulmecase nici vântul poeziei ortodoxe, și Ilarie îi suflase biserica și resursele ei. Tinerii vedeau azi îngeri; stolul lor se înmulțise descinzând din văzduh în diferite capitole bugetare. El de abia acum se dezmeticise. - "Prea târziu", îi spusese Ilarie, înfigându-i un pumnal în inimă. îmbătrânise, constată învins, trăgând după sine servieta-i plină de manuscrise morale și culturale. Dacă ar fi ascultat cel puțin de sfaturile nevesti-sii, doamna Simina Burdea născută Pomană, directoarea Școalei de menaj Despina Doamna
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
a acoperit gura fără dinți cu dosul palmei și a chicotit: - Douăș’doi de ani, domn’ Caraiman, douș’doi de ani, imposibil să nu-ți pui întrebări! - Dumnezeu o să-ți răspundă într-o zi, am spus, ai încredere în el, Ilarie! - Cred că am văzut o scrisoare pentru dumneavoastră, a zis el vizibil nemulțumit și a recăzut în somnolență. Până de curând, femeia de serviciu - care vindea și cafea preparată pe un reșou ascuns în vestibulul closetului pentru femei - lăsa scrisorile
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
reorganizare a Institutului și, de atunci, factorul vărsa corespondența pe o măsuță plasată în holul de intrare, în apropierea scărilor. Aruncasem o privire, dar fără interes, pentru că nu așteptam nici o scrisoare. Am vrut să arunc mucul afară dar, la pândă, Ilarie a scos din sertar o scrumeiră și a împins-o pe masă cu bobârnace rapide; era felul său de a da de înțeles că gestul costă. Am strivit mucul și am abandonat pachetul de țigări între degetele lui febrile. - Noi
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
adulmecând-o zgomotos, noi doi, fără supărare, suntem încă adevărați fumători! Ultimii poate din această venerabilă instituție. Toți s-au dedat la americane, ce dezolare! Mă întreb și vă întreb: o fi deosebit cancerul american de plămâni de cancerul nostru? Ilarie nu greșea când își punea întrebări tulburătoare despre doamnele și domnii cercetători, deși nu îndrăznea încă să le rostească pe cele cu adevărat supărătoare: îmbătrâniserăm și ne îngrășaserăm sub privirea lui somnolentă profitând senini și orgolioși de generozitățile sistemului comunist
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
Parfumerie. A fost construită în 1847, anul în care o mare parte a Bucureștiului a dispărut în „Focul cel Mare." Urma să fie demolată în 1990, ca mai toate casele vechi, de patrimoniu, de pe străzile învecinate. Case în care locuiseră Ilarie Voronca sau Ionel Teodoreanu. Sînt cutremurătoare amănuntele care apar în paginile cărții - felul în care au fost demolate biserica Sfînta Vineri sau Halele Unirii. Documentul uman devine document istoric. Tulburător și nostalgic. Cartea Silviei Kerim nu cred că ar trebui
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14030_a_15355]
-
prin experiență proprie ce este bine și ce este rău. De aceea s-a și numit acest pom în felul acesta<footnote Pr. Ioan Mihălcescu, op. cit., p. 129. footnote>. O explicare în sensul acesta a pomului din paradis, dă Sfântul Ilarie de Poitier: Astfel, tot ce a spus despre pomul în care se crede că a fost știința binelui și a răului și de fructul aceluia [...] precum și de Adam, că gustând din pom s-ar fi făcut dumnezeu, a spus, contrar
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
ea pe Adam, ca să o poată îndemna la aceasta cât mai ușor, a mințit, că în fructul arborelui acela ar fi binele și răul, sau că dacă ar gusta din el ar deveni dumnezei; iar Eva a crezut ...<footnote Sf. Ilarie de Poitier, Comment. In genesim, la I. Pitra, Spicilegium Sanctorum Patrum, tom. I, Paris, 1842, p. 162 apud Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică despre păcatul strămoșesc..., p. 7. footnote>. Arborele acesta nu putea fi rău și dăunător
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
Mihail Celarianu, Mihail Crama, Gabriel Dimisianu, Mihu Dragomir, Leon Feraru, Marcel Gafton, Valeriu Gorunescu, Virgil Huzum, Panait Istrati, Oscar Lemnaru, N. Grigore-Mărășanu, Basil Munteanu, Fănuș Neagu, Cezar Papacostea, Perpessicius, C. Sandu-Aldea, Iuliu Cezar Săvescu, Mihail Sebastian, Octavian Tudor, Eugenia Tudor-Anton, Ilarie Voronca și mulți alții din generațiile mai noi. în domeniul științelor umaniste - filosofie, sociologie, logică etc. - s-au afirmat Petre Andrei, Vasile Băncilă, Ernest Bernea, Anton Dumitriu, Nae Ionescu. Dintre cei mai renumiți oameni de știință amintim pe Edmond Nicolau
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]