1,461 matches
-
al XVIII-lea și în primele decenii ale secolului al XIX-lea, în special pentru oamenii adulți de la orașe, bibliotecile ce funcționau pe lângă episcopii, mitropolii și în case parohiale au constituit un alt mijloc important de educație și instrucție. Ideile iluministe ale Școlii Ardelene, împreună cu străduințele lui Gh. Lazăr sau ale lui Gh. Asachi s-au manifestat puternic în ampla mișcare culturală a generației de la 1848 și au fost duse mai departe atât de acțiunea ASTREI (Asociațiunea Transilvană pentru Literatura și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Stoian a pledat pentru cunoașterea aspectului pedagogic al mediului sătesc, deoarece o școală pentru educarea poporului trebuie să fie profund legată de situația culturală specifică a satului românesc într-un anumit moment (*** 1968, pp. 35-42). Abordând această problemă în viziune iluministă, dar cu o ușoară tentă poporanistă, profesorul Stanciu Stoian este de părere că programa școlară a cursurilor țărănești trebuie adaptată pedagogic mediului sătesc, deoarece caracteristica mediului sătesc tipic trebuie să stabilească permanent relația dintre pregătirea teoretică și cea practică, dar
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
împrumuturi din științele limitrofe găsim și în analizele istorice, care arată cum a fost organizată educația adulților și din ce surse își extrage rădăcinile. K. Popovic (2002) identifică patru astfel de surse: gândirea religioasă, mișcările de clasă și industrializarea, filosofia iluministă, umanistă și intelectualismul, respectiv orientarea vocațională. Economia, prin studiile sale asupra eficienței folosirii resurselor pentru a produce valori și bunuri, prin analiza diferitelor surse de finanțare, prin teoria capitalului uman etc., a adus justificări pentru educația adulților atât ca investiție
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
al XVIII-lea și în primele decenii ale secolului al XIX-lea, în special pentru oamenii adulți de la orașe, bibliotecile ce funcționau pe lângă episcopii, mitropolii și în case parohiale au constituit un alt mijloc important de educație și instrucție. Ideile iluministe ale Școlii Ardelene, împreună cu străduințele lui Gh. Lazăr sau ale lui Gh. Asachi s-au manifestat puternic în ampla mișcare culturală a generației de la 1848 și au fost duse mai departe atât de acțiunea ASTREI (Asociațiunea Transilvană pentru Literatura și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Stoian a pledat pentru cunoașterea aspectului pedagogic al mediului sătesc, deoarece o școală pentru educarea poporului trebuie să fie profund legată de situația culturală specifică a satului românesc într-un anumit moment (*** 1968, pp. 35-42). Abordând această problemă în viziune iluministă, dar cu o ușoară tentă poporanistă, profesorul Stanciu Stoian este de părere că programa școlară a cursurilor țărănești trebuie adaptată pedagogic mediului sătesc, deoarece caracteristica mediului sătesc tipic trebuie să stabilească permanent relația dintre pregătirea teoretică și cea practică, dar
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ale „patriei”, adică ale tuturor locuitorilor ei, indiferent de etnie. Desigur, importanța unui asemenea tip de solidaritate „transilvană”, cum este cel mărturisit de Pauleti XE "Pauleti" , nu trebuie supraestimată, mai ales În epoca naționalismului și a romantismului. Dar puternicele tradiții iluministe din Transilvania, respectiv cosmopolitismul și toleranța, asociate realității multietnice a imperiului, Îi dau totuși un anumit relief. În „patriile” În care coexistau mai multe etnii, principiile toleranței, subliniate de iluminiști, aveau un puternic ecou. Cel mai important ziarist român al
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ales În epoca naționalismului și a romantismului. Dar puternicele tradiții iluministe din Transilvania, respectiv cosmopolitismul și toleranța, asociate realității multietnice a imperiului, Îi dau totuși un anumit relief. În „patriile” În care coexistau mai multe etnii, principiile toleranței, subliniate de iluminiști, aveau un puternic ecou. Cel mai important ziarist român al epocii, George Bariț XE "Bariț" , avea În vedere aceeași idee, atunci când compara Transilvania cu Elveția. În anul 1847, el scria următoarele: Soarta aruncă de atâtea veacuri În această patrie frumoasă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
doar de modul În care au Înțeles să trateze acest subiect generațiile de autori mai Îndepărtate. Preluând o serie de sugestii lansate de studiul lui Adrian Marino, profesorul Nicolae Bocșan a analizat imaginea Europei În cazul românilor bănățeni din perioada iluministă, urmărind modalitățile prin care s-au concretizat În acest caz particular clișeele și trăsăturile generale ale imaginii. Ca și În sinteza sa dedicată iluminismului bănățean, profesorul Bocșan este interesat de difuzarea ideilor europene ale vremii În spațiul românesc și de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Dimitrie Popovici XE "Popovici" , Lucian Blaga XE "Blaga" și David Prodan XE "Prodan" , această direcție a fost ilustrată de profesorul Pompiliu Teodor și de discipolii săi, cu precădere În anii ’70 și ’80 ai secolului trecut. Cartea profesorului Teodor, Interferențe iluministe europene, sau volumul colectiv editat tot de acesta, Enlightenment and Romanian Society, sunt reprezentative pentru o istorie a ideilor politice și culturale, bazată pe comparatism și menită să evidențieze felul În care spațiul cultural românesc s-a integrat În ambianța
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
europene, sau volumul colectiv editat tot de acesta, Enlightenment and Romanian Society, sunt reprezentative pentru o istorie a ideilor politice și culturale, bazată pe comparatism și menită să evidențieze felul În care spațiul cultural românesc s-a integrat În ambianța iluministă europeană. Din perspectiva articolului de față, nu este o simplă Întâmplare faptul că volumul Enlightenment..., coordonat de profesorul Teodor, găzduia un alt studiu dedicat imaginii Europei la intelectualii iluminiști, semnat de data aceasta de Alexandru Duțu, liderul celeilalte școli istorico-filologice
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
felul În care spațiul cultural românesc s-a integrat În ambianța iluministă europeană. Din perspectiva articolului de față, nu este o simplă Întâmplare faptul că volumul Enlightenment..., coordonat de profesorul Teodor, găzduia un alt studiu dedicat imaginii Europei la intelectualii iluminiști, semnat de data aceasta de Alexandru Duțu, liderul celeilalte școli istorico-filologice angajate În studierea originilor culturale ale modernității românești, cea bucureșteană. De altfel, pentru a Întregi profilul unei remarcabile generații de cercetători (În situația fericită În care curtoazia recenzentului se
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
al gradului de diferențiere sau de integrare) a reprezentat o temă permanentă de reflecție pentru istoricul bucureștean. Una dintre concluziile cele mai interesante ale studiului pe care Îl aminteam era aceea că maniera În care s-au raportat intelectualii români iluminiști la modelul european occidental nu a fost lipsită de anumite rezerve, modelate din direcția unei moșteniri culturale tradiționale. Preluând o afirmație a lui Keith Hitchins, Duțu sublinia faptul că intelectualii români ardeleni din secolul al XVIII-lea se imaginau În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și identităților politice, sistemul de Învățământ fiind principalul factor de difuzare a unor asemenea cunoștințe. Pe acest fundal geografic și politic se conturează trăsăturile specifice ale Europei, În comparație cu celelalte continente. Principala sa marcă distinctivă este „Învățătura”, care, În spirit tipic iluminist, este considerată principala calitate de natură să plaseze continentul nostru pe primul loc În lume. La fel vedea lucrurile și poetul Andrei Mureșanu XE "Mureșanu" , la mijlocul secolului al XIX-lea: Însă nu Asia, deși ea este leagănul omenimei, ci Europa
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de autovictimizare, specifică imaginii de sine a momentului. Ele puteau fi Întâlnite, În diverse contexte istorice, În numeroase alte cazuri asemănătoare: la ruși, evrei, maghiari sau balcanici. „Logica” internă a respectivei autovalorizări a intelectualilor români pleca de la definirea În manieră iluministă a civilizației europene: dacă „Europa” Înseamnă progres și cultură, iar românii sunt deficitari la acest capitol (din cauze imputabile lor sau altora), rezultă că europenitatea lor este una precară. Uneori, este pusă sub semnul Întrebării chiar apartenența la Europa, În numele
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
comun a valorilor politice liberale. Cei care nu aderau la acestea se autoexcludeau din civilizația europeană. Pe de altă parte, pentru români, acest criteriu se dovedea a fi unul mult mai favorabil decât cel bazat pe nivelul cultural, specific perioadei iluministe. Dacă românii Îmbrățișau principiile politice liberale (de exemplu, prin intermediul pasului miraculos și rapid al Revoluției), ei intrau automat, cu drepturi depline, În comunitatea popoarelor europene civilizate. În măsura În care se va dovedi că și ei sunt Însuflețiți de ideile libertății, apartenența la
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Atunci apare, În paralel cu gazeta mare, dar ca o publicație distinctă, Învățătorul poporului, foaie populară, destinată prioritar mediului țărănesc. Ne putem Întreba care putea fi modelul concret de natură să inspire ideea unei publicații periodice populare, dincolo de factura tipic iluministă a unei asemenea inițiative? Nici un periodic tipărit la data respectivă În Transilvania nu avea un asemenea profil, singurele publicații destinate categoriilor largi, preponderent rurale, fiind calendarele, manualele școlare elementare, cărțile populare, volumele de literatură religioasă sau traducerile ordonanțelor oficiale. Este
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1839-1851), cu suplimentul ei, Foaie de Învățături folositoare. Alături de aceste publicații, mai trebuie menționată, ca o evidentă sursă de inspirație pentru editarea Învățătorului poporului, și practica traducerii și difuzării În limba română a ordonanțelor oficiale, care Își propunea, potrivit tradiției iluministe, scopuri absolut similare: educarea mulțimilor țărănești, familiarizarea lor cu noțiunile politice, morale și economice de bază, propaganda politică și controlul ideologic exercitate la baza societății. Îndeosebi acest ultim aspect va dobândi o importanță majoră În contextul revoluției de la 1848, când
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la orizont sau la hotarul vederii. Fără Îndoială, se poate spune că o asemenea perspectivă entuziastă, care exalta setea neostoită de cunoaștere manifestată de mulțimile analfabete, făcea dovada unei naivități optimiste, a unei autoiluzionări, caracteristică pentru mentalitatea intelectualului de tradiție iluministă. La rândul său, Nicolae Bălcescu XE "Bălcescu" descria o scenă similară (de data aceasta de factură romantică), petrecută În vara anului 1849, În care moții lui Avram Iancu XE "Iancu" , adunați seara În jurul focului de tabără, ascultau pasaje mobilizatoare traduse
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
valoare, presând În mod irezistibil asupra timpului sărbătorii. În al doilea rând, reducerea numărului de zile de sărbătoare În Transilvania se explică, cel puțin pentru secolul al XVIII-lea, prin politica „raționalistă” dusă de statul absolutist și, apoi, de cel iluminist, În vederea unei exploatări mai eficiente a resurselor societății. Lanțul cauzal care a determinat acest fenomen Începe, probabil, cu nevoia statelor europene moderne de a finanța armatele costisitoare ale secolelor XVI-XVIII, alcătuite din mercenari și dotate cu arme de foc. Acestea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a poporului. În această nouă campanie ideologică, lupta Împotriva „superstițiilor norodului”, a „credinței deșarte” - care Îi Împiedică pe români să propășească, menținându-i În Întuneric și În Înapoiere - ocupa un loc esențial. Nu este așadar surprinzător faptul că și intelectualii iluminiști români combăteau cu vehemență, În spiritul discursului oficial, caracterul nociv al excesului de sărbători necanonice celebrate de conaționalii lor mai puțin educați. Petru Maior XE "Maior" , de exemplu, critică Împrejurările când s-au Început și s-au Înrădăcinat atâtea sărbători
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
manifestări originale. În fine, problema caracterului inoportun al sărbătorilor tradiționale, care i-ar Împiedica pe români să muncească suficient și reprezintă o cauză a Înapoierii lor culturale și religioase, a fost dezbătută și de către intelectualii români, Îndeosebi În contextul ideologiei iluministe și al variantei sale iosefiniste. Am văzut anterior că Petru Maior XE "Maior" critica numărul mare de sărbători celebrate de conaționalii săi, asociindu-se astfel discursului oficial al autorităților austriece, care promovau, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, o politică
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și al unor motivații ideologice naționaliste, deși este prezentă, poate, În majoritatea cazurilor, intră Însă În conflict cu cerințele unui orizont afectiv propriu vârstei și mentalității tradiționale. Un exemplu tipic Îl oferă Grigore Maior jr. XE "Maior jr." , nepotul corifeului iluminist, numit, către finele veacului al XVIII-lea, ca tânăr preot În satul Milașu-Mare. Sosit În parohie, el dă dovadă de „libertinaj și beție”, atrăgându-și mustrarea unchiului și a forurilor superioare, inclusiv a episcopului Bob: „A stricat liniștea În câteva
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
dragă mie ș...ț Însăși firea poruncește: „Însoară-te, te-nmulțește”; Și Scriptura Încă spune Doi cu doi să se-mpreune. Pauleti XE "Pauleti" Își justifică atitudinea anticelibatară prin două mari argumente; unul este cel biblic, creștin, dar primul rămâne argumentul iluminist, ținând de filosofia dreptului natural: „Însăși firea poruncește”. Mentalitatea promatrimonială țărănească, fundamentată pe o justificare creștină, Își asociază acum și o motivație ideologică modernă, de inspirație laică. Un alt absolvent blăjean din acești ani, Ioan Rusu XE "Rusu" , mărturisea și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
obligați să Îi accepte rigorile În lipsa vreunei alternative profesionale, intrau În dezacord În primul rând cu normele morale de inspirație religioasă ale mentalităților de tip tradițional. Orizontul lor mental era Însă puternic marcat de sensibilitățile laice, moderne, moștenite din perioada iluministă, potrivit cărora celibatul apărea ca o reminiscență nefirească, potrivnică legilor naturii și cerințelor societății. În raport cu aceste noi criterii, cu spiritul liber al veacului, moravurile clerului ardelean se reconfigurau Într-o lumină nouă. La 1821, Stoica de Hațeg XE "Stoica de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și fac tot posibilul pentru a preveni abaterile. Pe coordonatele unui asemenea mecanism, căsătoria și chiar legătura amoroasă cu un partener „străin” (sub raport etnic, confesional, uneori chiar regional) avea puține șanse de Împlinire. La Începutul epocii moderne, când intelectualii, iluminiști și romantici, ardeleni Își Îndreaptă atenția spre lumea culturii populare pentru a descoperi aici temeiuri de legitimare a dezideratelor lor politice, ei consemnează, În diverse scrieri, interdicția matrimonială de natură etnică. Cărturarii subliniază insistent această trăsătură, exagerează chiar, uneori, pentru
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]