1,810 matches
-
inteligibile, ca și cum nu ar exista nici un fel de diferențe între nivelul senzorial și cel intelectiv, respectiv între speciile sensibile și cele inteligibile. Faptul că primele entități intermediare sunt cunoscute de puteri cognitive senzoriale materiale, pe când celelalte, de către puteri cognitive intelective imateriale introduce o distan ta între ele, distanța pe care Pasnau nu pare a o lua în calcul. De vreme ce doctrina act-obiect pune accent pe desfășurarea activității puterii cognitive care cunoaște „într-un anumit fel“ specia, diferența dintre puterile senzoriale și cele
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
al speciilor sensibile este faptul ca speciile pot fi atât în obiectul extramental, cât și în organele de simt ale subiec tilor cunosca tori. În obiect, specia este în mod material și natural, iar în organul de simt, în mod imaterial și intențional. Cât privește modul de a fi al speciilor în organul de simt, nu există un consens al interpretărilor a unii interpreți spunând că ele au un mod semimaterial de a fi sau doar material, pe când alții afirmă că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
modul de a fi al speciilor în organul de simt, nu există un consens al interpretărilor a unii interpreți spunând că ele au un mod semimaterial de a fi sau doar material, pe când alții afirmă că au doar un mod imaterial și intențional de a fi. Cert este că forma nu are același mod de a fi în obiectul extramental și în organele de simt ale subiecților cunoscători. Un exemplu concret pentru această dublă existența (dublu mod de a fi) a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
actelor senzoriale. Rezultatele la care am ajuns pot fi rezumate astfel: mai întâi, obiectul extramental transmite prin mediu, datorită influenței sferelor cerești, speciile sale, care poartă sugestiv numele de species în medio. După ce traversează mediul, producându-i după caz modificări imateriale, intenționale sau materiale, speciile intra în contact cu organele de simt, devenind specii sensibile. Că și în cazul mediului, în organele de simt, speciile sensibile provoacă o serie de modificări care conduc la simțirea propriu-zisă a calităților particulare ale obiectului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
apoi, traversează mediul ajungând, în final, să afecteze organele de simt. În funcție de specificul puterii cognitive și al speciei sensibile, are loc în mediu sau uneori chiar și în puterea cognitivă (organele de simt) o anumita schimbare, o modificare materială sau imateriala. Dincolo de faptul că am facut o analiză a mecanis melor de producere a cunoașterii senzoriale, care a pornit de la tipurile de obiecte specifice fiecărei puteri în parte, am ierarhizat simțurile în funcție de diferite criterii și de modul de funcționare a senzațiilor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
după ce în prealabil abstrage speciile inte li gibile. De ce este necesara această întoarcere către asema nările corpurilor particulare, asemănările reprezentând obiectele așa cum există aici și acum? De ce avem nevoie, totuși, de o gândire bazată pe imagini? Intelectul este o putere imateriala a sufletului uman și, din acest motiv, are acces doar la obiectele imateriale, la universalii, la adevărurile și entitățile abstracte. Deși intelectul are acces la universalii, fapt care îi asigură superioritatea față de simțuri, el are și un minus: nu poate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
către asema nările corpurilor particulare, asemănările reprezentând obiectele așa cum există aici și acum? De ce avem nevoie, totuși, de o gândire bazată pe imagini? Intelectul este o putere imateriala a sufletului uman și, din acest motiv, are acces doar la obiectele imateriale, la universalii, la adevărurile și entitățile abstracte. Deși intelectul are acces la universalii, fapt care îi asigură superioritatea față de simțuri, el are și un minus: nu poate avea acces decât la universalii. Intelectul nu poate cunoaște obiecte părți culare, nu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Imaginile par a fi niște entități intermediare aparte, deoarece intelectul are o dublă relație cu ele: o dată, când le actualizează, si, a doua oară, când se intoarce asupra lor. Primul contact cu imaginile este mai usor de explicat: intelectul, fiind imaterial, nu poate produce imagini ale obiectelor particulare; obiectele cunoașterii sunt totuși obiecte hilemorfice care există în afara sufletului nostru, astfel încât intelectul trebuie să își extragă materialul cunoașterii din imaginile care populează simțurile interne. În Summa theologiae (I, q. 84, a. 7
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
extramental a unde reprezintă trăsăturile accidentale ale obiectului și au, în consecință, un mod de a fi material și natural a, cât și în simțurile interne ale unui subiect cunoscător a unde au un mod de a fi intențional și imaterial, deși au și o componentă materială, fiind receptate de către un organ corporal, ceea ce înseamnă că, pe lângă cele trei caracteristici, imaginile o au și pe a patra, anume dublă existența. Toate cele patru caracteristici recomandă imaginile ca fiind candidatul perfect pentru
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
puterii cognitive, imaginile, care sunt încă legate de obiectul particular a deoarece, așa cum am spus, sunt formate din diferite forme accidentale ale obiectului extramental hilemorfic, plasat într-un anume context spatio-temporal a, nu pot fi pe masura intelectului, care este imaterial. Condițiile de individualitate păstrate încă de imaginile care populează simțurile interne trebuie îndepărtate, dar, în același timp, esența universală, miezul informațional al obiectului extramental, trebuie păstrată, iar acest lucru este posibil prin acțiunea intelectului agent, care iluminează și abstrage din
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
putea distinge între individual și universal, ar trebui să poată percepe nu numai quiditatile obiectelor, ci și trăsăturile lor individuale, cele care țin de particularitatea obiectului extramental. Dificultatea constă în faptul că Toma din Aquino consideră că, prin natura să imateriala, intelectul nu are acces decât la esențele universale ale obiectelor; în plus, Toma consideră, pe urmele lui Aristotel, că nimic corporal nu poate afecta ceva incorporal, or, imaginile sunt produse ale unor organe corporale. Cum poate fi depășită această dificultate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
culoarea acesteia, dimensiunile corporale, tot restul care ține de determinațiile individuale ale subiectului radiografiat, nu mai sunt vizibile. Intelectul agent, asemenea unui aparat cu raze Röntgen, nu este nevoit să aibă capacitatea de a „vedea“ și sensibilele particulare, si universalele imateriale pentru a le putea extrage doar pe cele din urmă. Am putea spune, așadar, ca iluminarea este operația intelectului care evidențiază caracterul inteligibil al obiectelor, scheletul lor conceptual, realizând totodată operația de abstractizare a trăsăturilor accidentale care alcătuiesc imaginile. Ceea ce
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ne gândim la subiectul cunoscător X care vede o bucată de citrin. În respectiva situație, simțurile sale externe receptează speciile sensibile ale citrinului (e. g. culoarea galbenă, textura lucioasa etc.). Receptarea speciilor sensibile produce în organele de simt corespunzătoare o modificare imateriala. Altfel spus, atunci când X percepe culoarea galbenă, o percepe fără materia de care este atașată în bucată propriu zisă de citrin. În consecință, ochii lui X nu își vor schimba culoarea devenind gălbui, decât dacă, printr-o coincidență total nefericită
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
lucrurile sunt mai complicate. Putem vorbi, așa cum fac majoritatea interpreților, subliniind rolul posesiei intenționale, insă cred că o lectură mai fertila a textelor tomiste ar fi una în care nu se pierde din vedere sau nu se ignoră rolul posesiei imateriale. (ÎI.6.2.) Centrul concepției tomiste este că lucrul care face ca gândul meu despre X să fie despre X este exact ace lași lucru care îl face pe X să fie X: ocurenta formei X. Diferența rezidă în felul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ÎI.6.4.) [...] unde et species intelligibiles, quae sunt immateriales, licet sînt aliae numero în me et în te, non propter hoc perdunt quin sînt intelligibiles actu (Comp. theol., lib. 1, cap. 85). [...] de aceea și speciile inteligibile, care sunt imateriale, chiar dacă sunt diferite în privința numărului în mine și în tine, nu își pierd, din acest motiv, [proprietatea] de a fi inteligibile în act. Ceea ce spune Toma aici este că formele, speciile inteligibile în acest caz, diferă în cunoscători diferiți, chiar dacă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sau o proprietate, F-itate, este un con cept (i. e. specie inteligibila) al unui obiect O dacă și numai dacă F-itatea este o formă care prin însăși natură ei (sau în mod esențial) este despre O și există într-o minte imateriala.“ Asemănarea intenționala este înțeleasă, în cadrul acestei interpretări, ca o caracteristică primitivă, internă, care exist a în mod esențial în speciile inteligibile. A spune că stările mentale sunt despre ceva, sunt orientate către ceva, este echi valent cu a spune că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a obiectului extramental, relație în teleasa nu că similaritate sau asemănare, ci că asimilare formală sau acord formal; 1.3. dublă existența a unei forme a modul material și natural de a fi în obiectul extramental, modul intențional și/sau imaterial de a fi în mintea subiectului cunoscător; (2) dublul aspect sub care se poate înfățișa o formă: că accident în minte și că universal pentru că asigura cunoașterea. În genere, atunci când se vorbește despre reprezentationalism, se are în vedere varianta lui
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Ce spune aici Toma din Aquino este, în fapt, ceea ce a fost numit de către realiști dublă existența a unei forme: modul de a fi natural și material al unei specii în obiectul extramental și modul de a fi intențional și imaterial al speciei în minte. Pentru a putea înțelege mai bine dublă existența a unei forme, voi recurge la un exemplu: chihlimbarul este rășina fosilizata a cărei formulă chimică este C12H20O. Atunci cand ne uităm la o bucată de chihlimbar nu vedem
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care, în acest caz, ar fi structura chihlimbarului că o combinație de carbon, hidrogen și oxigen. Specia inteligibila, structura chimică a chihlimbarului, se află atât în obiectul din natură, în mod natural și material, cât și în minte, în mod imaterial și intențional, căci, dacă ar fi în minte la fel ca în natură, intelectul ar fi o bucată de chihlimbar. Dacă luăm în calcul dublă existența a unei forme, abilitatea ei de a fi în moduri diferite în receptori diferiți
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mal în următorul fel: structura chimică a chihlimbarului că o combinație de carbon, hidrogen și oxigen este aceeași formă care informează materia, alcătuind compusul cunoscut sub numele de chihlimbar și care este în mintea unui cu nos câtor în mod imaterial, făcând astfel posibilă cunoașterea obiectului extramental. De aceea este preferabil a se utiliza similitudo în cazul procesului de cunoaștere și nu identitas, deoarece formă, în exemplul de față structura chimică, își schimbă modul de a fi, dintr-unul material într-
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
astfel posibilă cunoașterea obiectului extramental. De aceea este preferabil a se utiliza similitudo în cazul procesului de cunoaștere și nu identitas, deoarece formă, în exemplul de față structura chimică, își schimbă modul de a fi, dintr-unul material într-unul imaterial. Strategia lui Claude Panaccio este centrată pe respingerea identității formale, însă, după cum am arătat, în ciuda afirmațiilor țări pe care le face, argumentele avansate nu sunt suficient de bine întemeiate pentru a respinge realismul. Robert Pasnau, în Theories of Cognition în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
aristoteliciene: hilemorfismul a obiectele sunt compuși de materie și forma a și dublă existența a unei forme a aceeași formă poate avea un mod de a fi material și natural într-un obiect extramental, si un mod de a fi imaterial și intențional în minte. Fără existența celei de-a doua teze, realismul tomist nu s-ar putea susține sau, invers, datorită dublei existente a unei forme, nici un tip de teorie a obiectului intern, cel puțin până la nivelul speciilor inteligibile, nu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
asemănare a similitudo a înțeleasă că asimilare sau împărtășire a unei forme; c. dublă existența a formei a un mod de a fi material și natural, pe care formă îl are în obiectul extramental, si un mod de a fi imaterial și intențional, pe care formă îl are în mintea subiectului cunoscător. Voi oferi un exemplu pentru cele spuse mai sus. Cand X cunoaște o bucată de chihlimbar, are în minte formă chihlimbarului, aceeași formă care este și în obiectul extramental
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de chihlimbar devine X, sau relația este unidirecționala? Întrebări precum acestea pot fi ușor evitate luând în calcul faptul că o formă poate fi în mai multe tipuri de receptori în mai multe moduri: poate fi în mod material sau imaterial a Summa theologiae (I, q. 18, a. 4 ad 2; I, q. 56, a. 2, ad 3), Summa contra Gentiles (I, 51; 62) a; în mod inteligibil sau sensibil a Summa theologiae (I, q. 13, a. 7, co.; I, q
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a. 6, co.; I, q. 78, a. 3, co.), Summa contra Gentiles (I, 22). Această identitate de tip formal este posibilă deoarece formă esențială a chihlimbarului are capacitatea de a fi nu numai in compuși hilemorfici, ci și în receptori imateriali, cum este intelectul lui X, unde formă poate fi separată de substratul ei material (dublă existența a unei forme) a ceea ce spuneam mai sus, în lumea naturală formă obiectului are un mod de a fi natural și material, în subiectul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]