999 matches
-
lizozomale) capabili de a afecta paracrin dezvoltarea celulelor vecine (fig 4.2). Proliferarea celulară este o condiție prealabilă necesară pentru expansiunea chiștilor. Celulele renale din ADPKD prezintă o proliferare activă moderată (comparativ cu celulele renale normale), dar ele nu sunt imortalizate și nu suferă o transformare neoplazică. Mecanismul care determină proliferarea implică sinteza factorilor de creștere epidermal și hepatocitic, care se găsesc în concentrație crescută în fluidul chistic, precum și pierderea mecanismului normal de feed-back negativ al diviziunii celulare prin inhibiție de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
în acțiuni, știind să domine, în egală măsură, trădarea celor apropiați, oscilațiile adepților, atacurile perfide venite atât din interior cât și din exterior. Povestea de dragoste dintre atât de încercata regină și Tutmosis, marele sculptor al imperiului, cel care a imortalizat-o în nenumărate ipostaze transmise posterității, constituie, poate, cel mai frumos și mai viabil mesaj al acelor vremuri: mesajul artei. B. a publicat în Italia eseuri (în volumele Concerto di colori e luce și Cultura e promozione umana, 1997) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285561_a_286890]
-
1942, p. 118. 222 D. Ogg, op. cit., p. 138. 223 Lăsată pe mâna mercenarilor, Boemia este jefuită și va cunoaște prima acele ,,orori ale războiului" care vor deveni obișnuite în Europa și pe care gravurile lui Jacques Callot le-au imortalizat pentru posteritate. Domnia terorii s-a instalat în Boemia (1620-1627), unde au avut loc execuțiile publice a 26 persoane, suspectate de complicitate. Conduși de nunțiul papal Carafa, iezuiții trec la convertirea forțată a locuitorilor. Mulți au preferat să fugă din
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
cu moț sau tatăl celor moțați(ta: tată, în text Tatăl Ceresc + biți: moț), cu referire directă la faptul că în vechime geții și tracii își purtau părul legat în creștetul capului așa cum sînt amintiți în Iliada și cum este imortalizat centaurul Getos pe un crater grec din seco- lul Vll î.e.n. Iudeo-creștinii, nefiind răi de scîrbă și meseriași în furtișaguri, au pus-o pe divinitatea scito-getă în rîndul sfinților cu nunele de Tabita la catolici și Tavita la ortodocși la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de urmat, a chema, obi-cei, a lăuda și mun/munus: mamă. Această imagine apare pe tăblița 26 unde rumu-nii sau urmașii ariminilor atacă Geonoste, cetatea galilor de pe malul unei ape. Din înaltul cerului, deasupra pedestrimii rumune, veghează bătălia Moș Arimin imortalizat printr-un păstor rumun sprijinit în băț. Printre pedestrașii geți există unul care poartă în vîrful suliței o ...cruce!! Moș Arimin se găsește reprezentat imagis- tic(un păstor care se sprijină în băț, un bătrîn care ține în brațe un
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
relații foarte bune cu toate neamurile ari-minilor și ținea după datină o sărbătoare anuală la care petreceau împreună. Cetatea Enisala era o construcție solidă cu două turnuri iar în față erau încă două turnuri ca-re păzeau intrarea. Pe medalion este imortalizat și portretul din profil al conducă- torului. De reținut faptul că mesagerul lui Maico a fost Ene dacul, arătînd că de atunci existau formele de structură socială pe zone geografice: rumunii cu dage balo în Ardeal și Banat; geții cu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
înălțării sufletului”, era iritat de ironia lui Caragiale față de „cele sfinte”, de scepticismul dramaturgului care nu aducea în scenă nici un personaj cinstit. O singură figură îi apărea aureolata de idealitate, cea a lui Rica Venturiano, deși, se pare, Caragiale îl imortalizase în personajul sau chiar pe D., satirizând stilul umflat, oportunismul și lipsa de substanță a multora dintre scrierile acestuia. Poziția lui D. față de teatru rămâne contradictorie. Pe de o parte, el proclama că „un teatru național se naște din nevoile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286661_a_287990]
-
cu interes de toată lumea, spre cinstea și bucuria autorului. Constantin Ilie jurnalist Radio Iași PARTEA I MEDALISTICA IEȘEANĂ DE LA ÎNCEPUTURI ȘI PÂNĂ ÎN ZILELE NOASTRE Medalia românească își leagă începuturile de ilustra personalitate a lui Mihai Viteazul, care, în 1600 își imortalizează chipul și faptele pe o medalie, monedă sau monetă-medalie, cum este numită în literatura de specialitate, bătută în monetăria de la Baia Mare sau de la Sibiu și care îl prezintă pe avers după imagini de epocă ale lui Aegidius Sadeler sau Domenicus
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
încă trei medalii se referă la viața Iașului. Două dintre acestea, bătute în anii 1840 și 1842, dedicate lui Mihail Grigore Sturdza vor fi ilustrate și prezentate în capitolul reflectării medalistice a personalităților Universității ieșene. Cea de a treia medalie imortalizează vizita compozitorului și pianistului Frantz Liszt, în capitala Munteniei și cea a Moldovei, la sfârșitul anului 1846 și începutul anului următor, ocazie cu care concertează, la 9/21 decembrie, în sala „Momolo” din București și la 11 ianuarie 1847, în
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
sfârșitul anului 1846 și începutul anului următor, ocazie cu care concertează, la 9/21 decembrie, în sala „Momolo” din București și la 11 ianuarie 1847, în Teatrul Nou din Iași. Personalitatea lui Liszt trebuie să fi impresionat profund de vreme ce contemporanii imortalizează momentul și chipul acestuia pe o medalie de aur, pe care i-o înmânează compozitorului la sfârșitul spectacolului. Pe aversul medaliei cunoscute de noi citim inscripția cu alfabet de tranziție și dispusă pe cinci rânduri LIST / LA CONȚERTUL / DAT ÎN
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
precis între anul proclamării regatului, 1881 și moartea regelui Carol I, 1914. Cum însă medaliile unor expoziții similare organizate până în 1905 au gravat pe ele, după cum vom vedea mai jos, doar stema orașului sau județului, putem concluziona că medalia a imortalizat un eveniment economic petrecut după 1905 (medalia este oarecum oficială, ea s-a realizat în cinstea sau cu participarea dinastiei). Medalia poartă semnătura Kissing. Maniera de concepere și realizare ne duce cu gândul la Celesti Fabio. Avem în vedere finețea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
când era foarte regretat și devenise simbolul omului care știe tot, al Iașului de odinioară. Marilor personalități ale Iașului din comitetele de inițiativă care hotărau realizarea medaliilor și autorilor de drept ai proiectelor și machetelor le revine meritul de a imortaliza în metal oameni și fapte deosebite ale istoriei neamului românesc de la sfârșitul secolului al XIX lea și începutul secolului al XX-lea, cunoscute sub genericul de medaliile Șaraga. Menționăm că medaliile Șaraga sunt pline de semnificații patriotice, că inițiatorii discern
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
crucii. În exergă este legenda pe două rânduri IAȘI / 1 NOIEMBRIE și inițialele realizatorilor timișoreni, OD și FvK, respectiv, prof. dr. Octavian Dogariu, gravura și dr. Franz von Klimstein, grafica aversului. Măreția este dată de viziunea de ansamblu asupra edificiului imortalizat pe medalie, cât și de simetrie, proporționalitate și mai ales de simbolistica detaliilor. Cităm din pliantul realizat la sfințirea catedralei „Privită din afară catedrala seamănă cu o coroană ce trimite spre regalitatea lui Cristos care îi face părtași pe Maria
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
și-și asumă în cele din urmă o identitate etnică românească numai în măsura în care o consideră conformă cu adevărul, căci adevărul a fost interesul în care Dumitru Mărtinaș s a simțit animat în cercetările sale”. După cum am afirmat mai sus medalia imortalizează un moment din activitatea Asociației Romano-Catolicilor „Dumitru Mărtinaș” din Bacău, simpozionul organizat la împlinirea a 110 ani de la nașterea celui care și a consacrat întreaga viață lucrării „Originea ceangăilor din Moldova" și în care a susținut deschis și răspicat cu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
episcopului martir Anton Durcovici, pe lângă ideea nivelului academic de excepție al acestuia, credem că se sugerează și aceea a adeziunii totale a lui față de Papalitate, în speță față de Biserica Romano Catolică. Vom prezenta acum o plachetă și o medalie care imortalizează în metal noi imagini medalistice ale domnitorului Al. I. Cuza (fig. 30av și fig. 31av) și cele dintâi imagini medalistice ale Palatelor Cuza, de la Ruginoasa și Iași (fig. 30rv și 31rv). Desigur că se impun întrebări firești în legătură cu geneza acestora
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
140 de ani de la Unirea Principatelor Române Moldova și Țara Românească. După cum este lesne de observat, aversul plachetei (fig. 30av) aduce ca noutate o imagine a domnitorului Al. I. Cuza nevalorificată, până acum, în gravura medalistică, iar reversul (fig. 30rv) imortalizează prima imagine medalistică a Palatului de la Ruginoasa. Medalia reprodusă în figurile 31av și 31rv, așa cum aflăm din inscripția reversului, marchează un eveniment petrecut în 24 ianuarie 2007. Informațiile pe care le-am mai obținut nu clarifică în totalitate problema genezei
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cultură Mihail Kogălniceanu în raport cu creația originală, exprimată încă din 1840, în cunoscuta „Introducție” cu care se deschide revista „Dacia literară”: IMITAȚIILE, ADAPTĂRILE ORICÂT DE VALOROASE AR FI, ACESTEA NU FAC O LITERATURĂ ORIGINALĂ. Încheiem cu referiri la un medalion care imortalizează împlinirea a trei decenii de înființarea Spitalului de Recuperare (1978-2008) din Iași și o medalie realizată la împlinirea a treizeci de ani de către Clinica de Neurologie și Recuperare Neurologică (1979-2009) de la această instituție spitalicească. Vom preciza de la început că ambele
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Ioan Cuza”, am intenționat să susțin ideea că reflectarea medalistică a învățământului universitar din vechea capitală a Moldovei se încadrează în preocupările constante care au existat și există aici, la Iași, pentru ca evenimente și personalități din viața cetății să fie imortalizate și în metal. Unele medalii sunt simple consemnări prin legende, altele, și în ce mai mare parte, sunt adevărate opere de artă care rezistă tuturor exigențelor și se ridică la nivelul marilor realizări din țară și din străinătate. Interesantele proiecte
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
AFLĂ MAI CURÂND ÎN SUFLETUL PRIVITORULUI, CÂND ACESTA ARE O FIRE DESTUL DE IMPRESIONABILĂ PENTRU A PRIMI MAGNETISMUL SUBIECTULUI ÎNFĂȚIȘAT DE ARTIST” DAVID D’ANGERS, DIN LUMEA ARTEI, EDITURA MERIDIANE, 1990, PAG. 303 „BĂTUTE SUB IMPERIUL EFEMER AL CLIPEI, PENTRU A IMORTALIZA EVENIMENTE PE CARE CONTEMPORANII LE-AU CREZUT DEMNE DE A FI COMEMORATE, DAR ISTORIA LE-A UITAT SAU LE-A ACOPERIT CU UN COLB DESTUL DE GROS, MEDALIILE ȘI PLACHETELE OFERĂ INFORMAȚII IMPORTANTE ASUPRA UNOR OAMENI, FAPTE ȘI LOCURI CARE POT
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ulterioare, medalia din anul 1985 aduce ca noutate imaginea palatului universității, văzut din Nord-Est, având în față statuia lui Kogălniceanu (fig. 45av). Între medaliile Universității ieșene care folosesc ca imagini simbol edificii și efigii putem încadra și pe aceea care imortalizează medalistic imaginea palatului care găzduiește Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași (fig. 46av) cât și efigia celui al cărui nume îl poartă instituția de învățământ teologic universitar. Medalia este realizată la centenarul nașterii academicianului Dumitru Stăniloae, unul dintre
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
avers doar o legendă (fig.51av ), iar pe revers, faclă și carte (fig. 51rv), imagini simbol banalizate de o prea deasă uzitare și care nu comunică nimic în legătură cu specificul instituției respective. Avem informații că semicentenarul din 2001 nu a fost imortalizat pe o altă medalie. După cum suntem informați de pe site-ul de prezentare a Universității Tehnice „Gh. Asachi” din Iași „pe 7 noiembrie 1912, în urma aprobării noului regulament al Facultății de Științe din cadrul Universității, se înființează învățământul superior electrotehnic, chimic aplicat
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
membru corespondent și apoi membru titular al Academiei Române. Arătam în lucrarea dedicată reflectării medalistice a personalităților ieșene că chipul lui Ion Ionescu de la Brad, al cărui nume îl poartă Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Iași, a fost imortalizat în metal (argint și bronz, 50 mm) în 1987 la împlinirea a 75 de ani de învățământ superior agronomic la Iași. Reversul medaliei realizate atunci (fig. 45rv) prezintă chipul lui Ion Ionescu de la Brad, cu puțin bust îmbrăcat în ținută
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Domnia Sa există, așa cum am mai arătat, un adevărat cult pentru înaintașii de excepție care au lucrat aici și prin păstrarea medaliilor acestora (dr. Cantacuzino, dr. Slătineanu, dr. Ciucă, dr. Condrea). Fiind originar din Săvenii Botoșanilor, doctorul Mihai Ciucă a fost imortalizat în bronzul medalistic și de cei din mijlocul cărora plecase prin secția Botoșani a S.N.R., în anul 1983, la centenarul nașterii. Aversul (fig. 125av) prezintă chipul doctorului Ciucă, cu privirea orientată jumătate dreapta, cu puțin bust, purtând haină, cămașă și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
au rodit ROMÂNIA MARE și un medalion central pe care este reliefata hartă acesteia. PARTEA I MEDALISTICA IEȘEANA DE LA ÎNCEPUTURI ȘI PÂNĂ ÎN ZILELE NOASTRE Medalia românească își leagă începuturile de ilustra personalitate a lui Mihai Viteazul, care, în 1600 își imortalizează chipul și faptele pe o medalie, moneda sau monetă-medalie, cum este numită în literatura de specialitate, bătută în monetăria de la Baia Mare sau de la Sibiu și care îl prezintă pe avers după imagini de epocă ale lui Aegidius Sadeler sau
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
încă trei medalii se referă la viață Iașului. Două dintre acestea, bătute în anii 1840 și 1842, dedicate lui Mihail Grigore Sturdza vor fi ilustrate și prezentate în capitolul reflectării medalistice a personalităților Universității ieșene. Cea de a treia medalie imortalizează vizită compozitorului și pianistului Frantz Liszt, în capitala Munteniei și cea a Moldovei, la sfârșitul anului 1846 și începutul anului următor, ocazie cu care concertează, la 9/21 decembrie, în sala „Momolo” din București și la 11 ianuarie 1847, în
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]