2,253 matches
-
e văzut ca document istoric și de creație, dar mai mult ca literatură, pagina diaristică individualizându-se prin spontaneitate, sinceritate, îndepărtare de artificiu și de modă, ceea ce îl face să intre în concurență cu structurile clasice ale romanului, aflate în impas. Acest tip de literatură are o audiență mai îndelungată tocmai prin puterea de seducție a faptului trăit, autentic. Z., el însuși autor al unui jurnal de mare întindere (I-IV, 1993-1998), se va entuziasma de „notele zilnice” ale lui C.
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
Glose istorico-culturale, Chișinău, 1994; În orizontul istoriei, Iași, 1994; La sfârșit de ciclu. Despre impactul revoluției franceze, Iași, 1994; ed. (Reflections on the Impact of the French Revolution. 1789, de Tocqueville, and Romanian Culture), pref. Paul E. Michelson, Iași-Oxford-Portland, 2000; Impasul reîntregirii, Iași, 1995; Chemarea istoriei. Un an de răspântie în România postcomunistă, Iași, 1997; Discurs istoric și tranziție. În căutarea unei paradigme, Iași, 1998; Orizont închis. Istoriografia română sub dictatură, Iași, 2000; Oglinzi retrovizoare. Istorie, memorie și morală în România
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
generează o identitate de viziune și sens, iar „nota personală” duce la recunoașterea unei amprente stilistice, lui însuși reproșându-și însă o stereotipie a „felului de a spune” și a personajelor. Își mărturisește „furia de a scrie”, alternând cu ezitări, impasuri; scrisul, la el, e o formă de viață, dar și „refugiu”, și absorbire în propriul imaginar („trăiesc cu oamenii din mintea mea”). Rând pe rând, Viața la țară, Tănase Scatiu, Lydda trec dinspre proiecte, intenții, sens avut în vedere, schițe
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
polemicile politice. Și ar putea fi văzută, astfel, peste toate scrierile de omagiere a Zilei de 10 Mai, a personalităților regale, ori de cuprindere sociologică, chiar enciclopedică, a României moderne, precum și peste compendiile, manualele și cursurile universitare mult marcate de impasul „periodizărilor istoriei” și al recunoașterii Regatului În opera construcției naționale. Lucrurile, În privința istoriografiei constituirii Regatului, aveau să stea cu mult mai rău după 1945 și, decis, odată cu „manualul Roller” din 1947. Rechizitoriul sever făcut „soluției monarhice”, ca gir dat „alianței
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
Work. Tipul de interacțiune cu consecințele cele mai importante pentru învățare este munca. Învățarea și munca sunt asemuite metaforic celor două spirale ale unui cod genetic. Premisa legăturii lor organice le-a permis autorilor să formuleze soluții pentru scoaterea din impas a celor mai importante achiziții în materie de educație modernă: interdisciplinaritatea și educația continuă. Societatea are nevoie de specialiști ai problemelor și profesiunilor, care sunt eminamente multidisciplinare, în timp ce educația clasică și convențională a specialistului este unidisciplinară. Au fost elaborate perspectiva
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a fost efectuată În Clinica de Psihiatrie, Chișinău, În baza unui studiu pe 16 pacienți depresivi cu tentative suicidare. Rezultate și discuții. Opțiunea suicidară este asociată cu existența unor nevoi neîmplinite, nerealizate, fiind expresia unor conflicte ambivalente Între supraviețuire și impasul existențial, dar și nevoia de evadare și sentimentul profund de neajutorare. Deseori aceste persoane emit semnale de avertisment, de multe ori neînțelese, minimalizate sau ignorate, prin care solicită Într-o modalitate proprie ajutorul. Conform teoriei lui Freud, suicidul este o
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
copiilor.” <footnote N. Brânzeu, Hodogetica, op. cit., p. 278 footnote> Acestea nu exclud atitudinea energică sau pedeapsa când copilul se încăpățânează în greșeli, dar să se procedeze cu prudență și cu permanentă oferire a șansei de reabilitare a copilului aflat în impas. Pentru a asigura dezvoltarea personalității copilului și performanțele școlare, acesta trebuie să simtă că părinții se ocupă de el, că iau parte la micile lui bucurii și necazuri, la problemele care-l frământă. El are însă nevoie și de un
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
către forme de manifestare dintre cele mai variate: toxicomanie, perversiuni sexuale, crize anxioase, stări obsesive, fobii, impulsiuni suicidare, cleptomanie, mitomanie, depresii, sentimente de culpabilitate etc. În spatele acestor „manifestări morbide” trebuie să descifrăm, să recunoaștem „criza existențială” a individului respectiv, veritabil „impas nevrotic” al persoanei bolnave. Dincolo de aspectele pur medicale, clinico-psihiatrice, ne aflăm în fața unei dezvoltări eșuate de factură patologică, a unei personalități care transformă ceea ce îi este personal și autentic, în aspecte impersonale și alienate cu implicații directe și imediate asupra
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tendința bolnavilor de a-și ascunde propriile lor tulburări sau probleme psihice, pentru a-și putea menține și „salva” în felul acesta statutul social. Ei preferă întotdeauna să vorbească atunci când se referă la boala lor despre „probleme psihologice”, „situații de impas”, „conflicte”, evitând termenul de tulburare sau pe cel de boală. Este semnificativ afirmația pe care a făcut-o unul din pacienții mei, bărbat de 69 de ani, intelectual, cu un înalt nivel de cultură și o aleasă educație, homosexual, care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Nevoia unei „ordonări sistematice” care să cuprindă într-o manieră comprehensivă și prin urmare acceptabilă, întregul „material cazuistic” a construit, în interiorul medicinei clinica psihiatrică. Acest punct de vedere, care, de altfel, se justifică atât în plan teoretic-doctrinar, cât mai ales impas în plan practic de necesități de ordin terapeutic, au făcut ca „boala psihică” să fie construită și înțeleasă ca și „boala somatică”. Bolile somatice ca afecțiuni corporale, se înscriu în „ordinea physisului”, pe când bolile psihice, ca afecțiuni ale sufletului, de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și discernământul individului. Deși ele nu sunt considerate tulburări psihice și nici nu pot fi ca atare, ele afectează, ca suferință morală și trebuie studiate și cunoscute. În această categorie intră următoarele: dificultăți de adaptare (izolarea, situațiile critice sau de impas ale vieții), dificultăți de comunicare, consecințele unor evenimente sau situații negative de eșec cu care s-a confruntat individul (frustrări, complexe, situații castratoare, carențe afective etc.), dificultăți de dezvoltare și maturizare afectivă și morală primare sau legate de mediul de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
individul respectiv; - obținerea unei stări de beatitudine, de reverie, de plenitudine și de satisfacție interioară a individului care consumă droguri („paradisurile artificiale” ale lui Ch. Baudelaire și H. Michaux, J. Cocteau etc.); - conduite de refugiu ca „soluții” la situațiile de impas ale vieții cărora individul respectiv nu le poate face față. Din cele expuse mai sus se desprind câteva caracteristici psihopatologice legate de toxicomanii: a) conceptul clinic de toxicomanie exprimă nevoia permanentă de consum continuu sau periodic al unui drog, natural
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de voință, panică, angoasă, o erupție emoțională care scapă controlului individului. 6) Funcția de șantaj: în cazul acesta suicidul este utilizat ca un mijloc de obținere a unor beneficii, avantaje personale, situații favorizante, ca o formă de depășire a unui impas. Trebuie să vedem în aceasta tendința de a deturna agresivitatea orientată către sine în agresivitatea orientată dinspre ceilalți către individul respectiv. 7) Funcția de fugă: în cazul acesta suicidul apare ca o conduită de fugă a persoanei printr-o situație-limită
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Bayet, vorbește despre o „morală diferențiată”, care să ofere „permisiunea suicidului”. Tema este reluată ulterior, în deceniul al șaptelea al secolul XX de T. Kotarbinski, oferind suicidul ca o formă de rezolvare pentru „o viață demnă” a unor situații de impas, care „închid orice posibilități pentru individ”. J. Starobinski distinge două modele de suicid: sinuciderea morală, din considerente de onoare și demnitate, de conștiință (sinuciderea lui Cato din Utica, Seneca, Petronius); sinuciderea patologică, legată de o cauză morbidă, de regulă pasională
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acesteia, au semnificația unui abandon care declanșează crize de dispnee, echivalentă cu un „apel” al bolnavului. Tuberculoza este, într-o mare măsură, o problemă de patologie legată de frustrările individului. Declanșarea bolii este adesea în raport cu o situație vitală penibilă, de impas sau conflictuală. Patologia psihosomatică cardio-vasculară este expresia unor conflicte și frustrări ale personalității. Hipertensiunea arterială este adesea raportată la o stare de tensiune afectivă prelungită, cu inhibiția agresivității de către individ. Crizele de angor pectoris sunt în relație cu nevoia nesatisfăcută
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o categorie de suferințe raportate la valorile morale ale individului, la responsabilitatea morală a acestuia față de el însuși, dar și față de celelalte persoane. Suferințele psiho-morale nu sunt boli. Ele reprezintă, ceea ce E. Minkowski numește „aspectele patice ale vieți”: situații de impas corespunzătoare cu situațiile-limită descrise de K. Jaspers, sau cu ceea ce numim noi „situații-închise” în opoziție cu „situațiile-deschise” ale vieții (C. Enăchescu). Atât E. Minkowski, dar în special K. Jaspers, consideră aceste „stări psiho-morale” ca fiind în principal „probleme de conștiință
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aceasta faptul că se situează la limita dintre normalitatea și anormalitatea psihică, fără a li se acorda însă statutul de boli psihice. Din punctul de vedere al persoanei aflată în stare de suferință morală, ele sunt considerate ca situații de impas, cu caracter de izolare sau retragere din realitate, refuzul comunicării cu ceilalți, al lumii în general, ca stări de disconfort interior de o gamă largă de tipuri etc. Această grupă de suferințe, nu poate fi însă etichetată în același mod
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
-și susține acel „mod de a gândi altfel” pe care îl folosise și aparatcikul postmodernist Gorbaciov. Cel din urmă folosea expresia rusească novoe mîșlenie, menită să ascundă îngrijorarea sub un voal subțire de optimism. Dar nu ne aflăm în fața unui impas trecător, de natură economică, socială și politică - este vorba despre un cutremur care zguduie însăși realitatea. Temeiurile oferite de știință vreme de câteva secole se clatină amenințător. Exemplele de mai sus par să facă parte dintr-o serie aflată abia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
au descoperit că nu există numai numere întregi și raționale, ci și numere „iraționale”, precum rădăcina pătrată a monadei (). Cumplita revelație, care clătina însăși armonia cosmică, a fost ascunsă și lumea nu a aflat vreme de trei secole în ce impas odios trăia. Dar, astăzi, atare secrete nu mai pot fi tăinuite... În urmă cu patru veacuri, știința s-a semețit să uzurpe rolul milenar jucat de religie. De atunci și până de curând, ideile lui Francis Bacon și René Descartes
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pedagogic, neexprimat deschis, nu a scăpat însă de critici. Cele mai multe au fost formulate însă de pe poziții politice și partizane, lipsite de obiectivitate și realism. De aceea nu merită să le evocăm aici. Mai interesante sunt încercările de a depăși totuși impasul pedagogic și curricular sesizat de McCarthy, de pe poziții postmoderniste. Încă din 1991, Bridges a afirmat că multiculturalismul trebuie considerat, în integralitatea sa, un proiect postmodernist (a postmodernist project)93. El observa însă că acest proiect nu este pe placul tuturor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a seriei de articole vehement denigratoare în care V. acuză „limitele decadentismului” în literatura română și face procesul lui E. Lovinescu și G. Călinescu. Între 1946 și 1949 apar aici Un ideolog al fascismului românesc: Nichifor Crainic, E. Lovinescu sau Impasul subiectivității, Căile artei și culturii văzute de V. I. Lenin, Sarcinile criticii literare, Fenomenologia imaginii, Finalitatea artei. Susținător al realismului socialist, el este unul dintre cei care politizează în grad maxim literatura și - cum s-a spus - „literaturizează politicul” (M.
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
adecvată țelurilor propagandistice ale scrierii, ideală ar fi a doua atitudine, idee înscrisă conjunctural în panoplia de idei a comunistului de tip nou. Următorul roman, Muzeul de ceară (1984), construit sub forma unui monolog adnotat de un scriitor, relevă tot impasul unui „revoluționar de meserie”, un director de centrală industrială, dezumanizat prin identificare cu funcția exercitată, nu sub impulsul unui fanatism fie și pseudorevoluționar, ci al arivismului, stimulat de soție. Cu următoarele două romane, Vitralii incolore (1985) și Cenușa din ornic
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
se întrezărește un lirism structural. Acesta trece în prim-planul romanțelor sentimentale (și ele subminate de acorduri burlești) din Licențe emotive și din volumele care vor urma: Poezii (1988), Paletă de amurg (1991), General Museum (2001). Amprenta timpului ajuns în impasul amiezii, moment simbolic ce desparte sensul ascendent al existenței de coborâș, este omniprezentă. Mișcarea e lentă, chipurile sunt fără umbră, farmecul liniștii înșelător: în oglindă câine, dublul său evocă „umbra altcuiva”, copleșitoare. Trecutul se poate transforma oricând în material exploziv
POPOVICI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288965_a_290294]
-
unii se cufundă în băutură, câte un nesăbuit înecându-se, la propriu, în licoarea revărsată din butoaie (Dușmanul). Creierul le e năclăit nu doar de aburii alcoolului, dar și de superstiții și eresuri. Cred în blesteme, așa cum, intrați în vreun impas, își anină speranța în descântece, în datul în bobi, în leacurile băbești („Tot făcut mi-a fost”, Diplomata din Vădeni, Doctorul și baba). Precum nefericita mamă din schița Izbăvirea blăstămului, care, având o fată mută și cu mintea inertă, își
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
nota mai autentică a onirismului melancolic, definitoriu pentru această etapă. Tentația epicizării, vizibilă de la început la M., este puternică; limbajul cade adesea în prozaic, golindu-se de emoție. Lira meditativă (1998) este o culegere net superioară, în care poetul, depășind impasul, dă la iveală versuri în care îmbină fericit imagismul, notația descriptivă impresionistă și un simbolism al bogatelor sinestezii sunet-imagine-miros, cu deschideri către un expresionism utilizat ca o exacerbare spre tragic a melancoliei. Poemele sunt fine arabescuri, muzicale, cu modulații sinuoase
MURESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288308_a_289637]