155,494 matches
-
se vizualizează și papila, CBP, CBI, canalul Wirsung. COMPLICAȚII Colangita este cea mai severă complicație a litiazei coledociene. Puroiul acumulat sub presiune în coledoc, va duce la diseminarea bacteriilor via ficat, în sângele sistemic, având ca rezultat septicemia. Etiopatogenia colangitei implică atât obstacol pe CBP cât și infecția. În 85% din cazuri, colangita se datorează unui calcul impactat în CBP, care produce staza biliară. Alte cauze de obstrucție sunt: neoplasmele, stricturile biliare și infecțiile parazitare. Obstrucția biliară este necesară dar nu
Revista Spitalului Elias by ANA MARIA BUCUR, ANA MARIA ORBAN-ŞCHIOPU () [Corola-journal/Science/92056_a_92551]
-
El se creează și se înalță mereu prin Dumnezeu. Pruncii dăruiți de Dumnezeu ne amintesc că viața noastră este un dar de la Dumnezeu și noi suntem creați după chipul Său și suntem chemați la asemănarea cu El, iar chipul Său implică și răspunderea de a da viață altora<footnote Pr. Prof. Ilie Moldovan, Adevărul și frumusețea căsătoriei - Teologia iubirii, vol. II, Tipografia Episcopiei Ortodoxe Alba Iulia, 1996, p. 211. footnote>. Deci Dumnezeu l-a înălțat pe om, care e creat după
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
întoarce la starea sa naturală de frumusețe: „Tot așa, îngrijitorul aurului înnegrit, adică Mirele, a conferit strălucire sufletului printr-un tip de proces de rafinare, prin aplicarea medicamentelor sale”. Astfel, Sfântul Grigorie elaborează aici temele iubirii și mântuirii divine, care implică o metamorfoză de la întuneric la strălucire prin analogia cu purificarea aurului. Pe scurt, pentru Părintele Capadocian, mântuirea înseamnă restaurarea stării naturale a sufletului. În termenii Cântării, mântuirea înseamnă despătimire și sfințire, iar acestea două presupun schimbarea de la negru la alb
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
este ridicată în întunericul necunoașterii, dincolo de limbajul și conceptele care ar încerca să-L surprindă pe Dumnezeu, dar din perspectiva însoțitoarelor, care urmăresc experiența apofatică a miresei, ele experimentează „logofaza”, manifestarea Cuvântului în faptele și discursul ei. Atunci, „apofaza” (ἀπόφασις) implică o mișcare dublă: (1) înălțarea spre uniunea cu Cuvântul dincolo de orice gând și cuvânt, și (2) coborârea Cuvântului în lumea faptelor și discursului. Nesurprins de cuvintele ei, dar manifestându-se prin ele, frumusețea Cuvântului emoționează fiicele Ierusalimului și le face
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
fapt l’eternel commencement a lui Charles Peguy. Sufletul crește mereu în Cel nehotărnicit și acest proces se petrece cu sufletul cunoscător, pentru că Cel în Care înaintează nu e hotărnicit. Această înălțare de la o țintă la alta ține veșnic, ea implicând nesfârșirea oceanului dumnezeiesc, la a cărui margine nu ajungem niciodată, pentru că nu are margine<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, notele explicative nr. 127, p. 195, și nota 164, p. 223, în PSB vol.29. footnote>. „Din moment ce Primul Bine este infinit
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
sufletul trebuie să o parcurgă spre Dumnezeu, oricât de sus ar fi ajuns, adică chiar dacă calea parcursă și lăsată în urmă se mărește mereu. Sfântul Grigorie respinge stăruitor teoria origenistă despre plictiseala la care ajunge sufletul în Dumnezeu, fapt care implică o mărginire a fericirii pe care Dumnezeu o poate da”. footnote>. Căci pururea trebuie să se ridice oamenii și niciodată nu trebuie să înceteze de a se apropia prin alergare”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
argument, implicit muzical, se referă la modelul de organizare a acestora și ne orientează spre faptul că școlile naționale europene apar ca o „replică” etnică a filonului dominant în acea perioadă a tradiției componistice austro-germane, iar nu a tradiției italiene (implicată în tumultul Risorgimento) sau franceze (care trăia „febra” revoluțiilor post-iacobine). Cuvântul-cheie a acestei relații este replica. Și atunci, referirea la argumentul mimetic ar putea reprezenta o explicație plauzibilă, mimetismul fiind cauzat prin fenomenul de iradiere din direcția unei culturi mai
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
compresii tot mai mari?; și în final: (e) cine sau ce exercită presiunea și cine sau ce generează o energie tot mai mare a acesteia în procesul deplasării cronologice progresive? Un răspuns (cumulativ și, până la urmă, ipotetic) la ultima întrebare implică imaginea dominantelor valorice specifice fiecărui context istoric și a dinamismului evolutiv al acestora. Însă le implică mai degrabă în calitatea lor de referenți canonici. Iar relaționarea referenților canonici cu tipologiile stilistice funcționează pe principiul de convertor, deoarece schimbarea statutului unei
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
ce generează o energie tot mai mare a acesteia în procesul deplasării cronologice progresive? Un răspuns (cumulativ și, până la urmă, ipotetic) la ultima întrebare implică imaginea dominantelor valorice specifice fiecărui context istoric și a dinamismului evolutiv al acestora. Însă le implică mai degrabă în calitatea lor de referenți canonici. Iar relaționarea referenților canonici cu tipologiile stilistice funcționează pe principiul de convertor, deoarece schimbarea statutului unei structuri din stilistică în canonică - ceea ce înseamnă o „transpoziție” la un statut superior și, în același
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
de leitmotive în dramele muzicale ale lui Wagner, sau funcția de modúl generativ al seriei, spre exemplu, în muzica lui Webern. Putem construi în acest sens o linie de descendență a însăși funcției de idee generativă ca element organic primar, implicat în edificarea procesual-structurală a unei lucrări muzicale. footnote> o dezvăluie chiar compozitorul într-o convorbire cu Alexander Ivashkin: „Eu visez la Utopia unui stil unificat, unde fragmentele lui ’U’ (Unterhaltung - divertisment) și ’E’ (Ernst - serios) nu sunt folosite în vederea unui
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
În preajma lui }uculescu, fără editură, f.a.), o carte-jurnal în care planul creației și acela al teoriei și filosofiei artei absorb, pînă la voalare, planul existenței nemijlocite. Lucrările care au rezultat din această experiență sau, mai exact, în urma acestui experiment, îl implică pe }uculescu în forme și în proporții diferite, în cazul în care judecăm implicarea ca pe un act nemijlocit, mecanic, și în mod constant și profund dacă această implicare este privită ca transfer de energie, ca formă de sugestie și
Un eveniment ieșit din comun by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10053_a_11378]
-
recunoscut și de identificat. În pofida discreției sale absolute și a spaimei profunde în fața gesturilor risipitoare și a redundanțelor de tot felul, el a fost, în esență, un experimentator, un cercetător aplicat, cu tentația anonimatului, al tuturor componentelor pe care le implică actul de creație. Fixat, aparent, în bidimensionalitatea fizică și în coordonatele clasicizate ale spațiului picturii, în realitate, Mitroi s-a adîncit în cea mai severă investigație a generozității și a limitelor limbajului, precum și în aceea a capacității omenești de a
Florin Mitroi (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10082_a_11407]
-
păgubașă și nu mi-am luat ochii de la femeia cu părul roșu ca focul, frumoasă, care transmitea prin muzica ei, prin interpretarea la pian, o energie fabuloasă. Era un centru pe scenă. Un punct solid, inedit pentru mine. Un personaj implicat pînă în adîncul ființei și al spectacolului. De cîte ori se înfigea în clapele pianului, mă făcea să mă înfior de emoție. Sînt două cîntece pe care le fredonez și astăzi. Cu aceleași senzații proaspete, nemodificate. Așadar, prin '92 sau
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
sau moment politic sînt mijloace persuasive, dar și indicatori ai unor valori și atitudini de profunzime. În ultima vreme, au avut loc mai multe excluderi din unele partide importante, sau din funcțiile de conducere ale acestora; termenii folosiți de cei implicați în acțiune și de comentatorii din presă au fost de o destul de mare varietate. Poate că actul evocă încă, pentru unii cititori, tema emfatizată sau sugerată eufemistic de romanele obsedantului deceniu. Excluderea poate fi indicată metonimic prin formula "pierderea carnetului
Excluderi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10103_a_11428]
-
tragi-comice ale acestui "negoț" între autori și redactori (cei din urmă transformați, volens-nolens, în instrumente ale cenzurii), în vederea publicării: "Cenzura fiind desființată, altfel spus fiind lăsată pe seama unui număr mare de oameni (cei mai mulți dintre aceștia ei înșiși oameni de cultură) implicați în apariția cărților și revistelor, interveneau (...) lungi pertractări între autori și redactori, în care ultimii căutau să sugereze (...) alți termeni în locul celor prohibiți, în timp ce autorii căutau să se mențină cît mai mult pe poziții... Erau vînate Ťîngerť, ŤDumnezeuť, Ťmoarteť, Ťlibertateť
Din nou despre postbelic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10101_a_11426]
-
Friedemann Sallis, Le paradoxe postmoderne et l'oeuvre tardive de Luigi Nono, în: Circuit: musiques contemporaines, vol. 11, nr. 1, 2000, pag. 71. În a patra trimitere de la pagina 71 autorul articolului prezintă o listă cu lucrări în care este implicată această accepțiune: D. COPE, New Directions în Music, Dubuque, Brown, 1976; M. NYMAN, Experimental Music: Cage and Beyond, Cambridge, New-York, Melburn, Cambridge University Press, 1972, 1999; J. ATTALI, Bruits. Essai sur l'economie politique de la musique, Vendôme, Presses universitaires de
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Lyotard își definitivează raportul său. Semnificația primului reper, anul 1968, se referă la aspectul pur muzical al schimbării de paradigmă conceptuală. Este vorba aici despre un cumul de lucrări în care se relevă diferența calitativa a unei gândiri musicale noi (implicate fiind, în special, tehnicile citatului și colajului, însă nu doar), care se impune drept o alteritate indiferență față de standardul cumulative al gândirii și practicilor musicale ale celei de a treia avangardă. Deși “plajă” cronologică a lucrărilor musicale este ceva mai
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
în mixturi între minimalism și rock-ul progresiv - formația King Krimson, în experimente polistilistice - Emerson, Lake & Palmer sau neo-renascentiste de substanță polifonica - Gentle Giant). Fiecare dintre aceste filoane supraviețuiește în virtutea unei încărcături interne specifice, dar și datorită tensiunilor de atracție (implicând interferență și chiar fuziunea între forme și genuri) sau respingere-incompatibilitate care definesc dinamică evolutivă interioară a întregului câmp modernist. Accesibilitatea definește persistentă tradiției moderate, aceasta fiind ancorată într-o atitudine tributara de substanță nostalgica (față de ancestralismul și, implicit, exotismul etno-centric
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
mod cât se poate de evident, mentalitatea postmodernă nu presupune un viitor în virtutea căruia și-ar putea legitimă hegemonia, exclusivitatea, precum și supremația valorica după modelul mentalității moderniste. În postmodernitate este de-legitimată însăși imaginea temporalității folosită la modul interesat și implicată în linearitatea unei concepții cauzale, într-o continuă raportare antagonistă-concurențială atât la trecut, cât mai ales - la prezent în intenția de a determina o poziționare privilegiată. Concepția temporalității în postmodernitate refuză privilegiul canonizant, precum și excluderea pe criterii valorice și rezidă
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
ironie la adresa metanarațiunilor - a tonalității sau structurii narative, Philip Glass, Steve Reich, Michael Nyman și Louis Andriessen - deconstrucția narativismului prin implicarea principiului repetitiv; 3. Al treilea postmodernism, unul al conexiunii și reinterpretării în opinia autoarei, rezultă din principiul juxtapunerii care implică o includere eclectica de material (împrumutat) din surse disparate și uneori chiar a unor elemente care nu sunt muzicale: (a) citatul: Luciano Berio - Sinfonia (1968), Alfred Schnittke - Cvartetul nr. 3 (1983); (b) colajul: John Cage - Musicircus (1967), John Zorn - juxtapuneri
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
definibil cu claritate în termenii unei apartenente stilistice poate fi atribuit postmodernității? Că și canonul, că lista a referenților valorici, în istoria muzicii occidentale stilul se prezintă că o structură metanarativă - totalizatoare, determinanta și coercitiva, deci prin definitie modernista și implicată în postmodernitate doar în calitate de referent și în limitele procedurii de pastișare. Ca si Reich, Cage ori Xenakis, Schnittke nu ezită să-și formuleze concepția componistica în diverse scrieri și interviuri, aici își spun cuvântul atât formația să de muzicolog, cât
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
în calitatea lui de depreciativ avangardist, mult mai pertinenta se prezintă a fi imaginea mulți- sau pluri-fațetată<footnote Ramaut-Chevassus, op. cît., pag. 127. Este vorba despre titlul Părții a treia din textul citat - “DE MULTIPLES FACETTES”, idee pe care o implicăm în ecuația textului nostru. footnote> a postmodernismului muzical. Ochiul multi-fațetat de libelulă, spre deosebire de privirea pietrificatoare, în egală măsură ciclopica și medusiană, prezintă o realitate surprinzător de diversificata într-o infinitate de detalii, fiecare fiind important în felul său particular. Această
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
la modul direct invocarea fenomenului canonic, deoarece conținutul unui termen periodizant precum postmodernismul (muzical) reclamă explicitarea unei liste repertoriale. Etapă 1 (1968-1979). Războiul din Vietnam și proliferarea mișcărilor pacifiste (sfârșitul anilor '60), revoluția "de catifea" în Cehoslovacia (1968), revoluția rock (implicând o multitudine de orientări și curente constitutive, precum revoluția hippy sau revoluția sexuală) și multiplicarea curentelor și orientărilor muzicii populare de masă (sfârșitul anilor '60 - începutul anilor '70), debarcarea americană pe Lună (1969). Deceniul emergent, ale cărui limite le reprezintă
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
reuși o recuperare a (1) atitudinii serioase, implicate și asumate estetic față de procedură componistica în sine (principiu negat în postmodernitate), prin (2) atitudinea serioasă față de ideea lucrării muzicale (principiu negat în ultima avangardă), dar și prin (3) autenticitatea materialului muzical implicat în ecuația lucrării muzicale (negata, la rândul ei, în postmodernitate). Această revenire la o stare pre-postmodernă nu trebuie, însă, receptata ad literam, ci ca idee referitoare mai degrabă la organicitatea procesului generativ în planul activității muzicale în toate cele trei
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
unui sistem militar și de informații al cărui rol se presupune a fi cel de a-și apăra cel puțin propriii cetățeni, dar care își dezvăluie cît se poate de rapid natura de mecanism represiv. Pe baza mărturiilor persoanelor direct implicate în incidente, ca și a relatărilor presei, documentarul reface o imagine cu atît îngrijorătoare, cu cît regizorul evită orice fel de excese și păstrează, de-a lungul întregii desfășurări epice, un registru sobru și bine fundamentat, chiar și atunci cînd
Brittain attacks in patru pelicule by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10124_a_11449]