1,095 matches
-
se dezvoltă și au construit teorii explicative despre fiecare. Despre acestea am discutat în capitolul 8. Devianța personală este implicată în apariția și dezvoltarea pro-blemelor sociale în câteva moduri diferite. Astfel, unii devianți sunt oameni adaptați nesatisfăcător, a căror acțiuni impulsive, ura care îi domină și necesitățile emoționale îi implică într-un conflict continuu. Evident că astfel de oameni contribuie la crearea problemelor sociale. Alți devianți devin problemă când ei sunt stigmatizați de o societate care insistă pe etichetarea comportamentului acestora
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
tăcerii, anticipă oarecum sfârșitul istorisirilor. Uneori, claustrarea forțată și privarea de libertate, duce la personajele feminine din operele celor doi scriitori analizați la manifestări deschise de violență împotriva unor parteneri mult prea obtuzi sau geloși. Femeile pot fi agresive, bătăioase, impulsive, dure, belicoase: „Există o importantă diferență între modul în care bărbații și femeile privesc violența și în felul în care construiesc modalități de exprimare și de manifestare a acesteia.” 98 Violența presupune un cod, un protocol, o anumită ierarhizare atunci când
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
intimității, nici pe cel al decenței, face din viața ei un spectacol public, simte nevoia de a se confesa, de a se mărturisi lumii întregi, de a face din existența ei o carte deschisă pentru toți cei interesați. Flecară și impulsivă, câștigă simpatia auditoriului prin sinceritatea cu care își face cunoscute nu doar crezurile, ci și defectele. Dezvăluind secretele soților, târgoveața crede că femeile devin mai puternice și mai unite. „Toate acelea care au secrete în comun constituie o comunitate a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fost izbit de o manie acută, pentru care a fost căutat și aici, și în străinătate, de unde s a întors calm, însă cu debilitate intelectuală. De atunci a mers, urmându-se debilitatea crescând, până acum două luni, când oarecari fapte impulsive și scandaloase au provocat reașezarea sa într-un azil special. Din cele sus descrise, subsemnații conchidem că d. Mihail Eminescu este atins de alienațiune mintală în formă de demență, stare care reclamă șederea sa într-un institut atât spre îngrijire
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lentoarea acesteia. Cantitatea de energie de care dispun persoanele, exprimată mai ales prin motricitate și vorbire, a fost cercetată din cele mai vechi timpuri: cei cu o energie inepuizabilă hiperactivii sunt foarte rapizi și tumultuoși în mișcări, gesturile lor fiind impulsive și necontrolate, iar cei cu un nivel energetic inferior hipoactivii se mișcă lent și rămân cumpătați, gesturile lor fiind calme și mai controlate. Maniera în care gesturile unei persoane diferă după propria constituție morfo-fiziologică a fost demonstrată de cele trei
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
stării emoționale (mișcarea excesivă a degetelor relevă un grad ridicat de nervozitate a unui elev); • exprimă atitudini (aplecarea corpului înainte demonstrează o atitudine de cooperare, interes, prietenie); • definește personalitatea (gesturile de autocontact îi caracterizează pe cei timizi, cele agresive, pe impulsivi); • reflectă natura relației dintre actorii școlii (gesturile de apropiere sunt specifice unei relații de cooperare și înțelegere); • obține comportamentul de atenție (baterea din palme, plasarea degetului pe buze); • prezice o acțiune sau sfârșitul acesteia (privirea insistentă a profesorului la ceas
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
apreciez încercarea" îl determină pe elev să nu se descurajeze și să nu-și piardă încrederea în propriile forțe); • nivelul energetic al profesorului (cel cu o energie inepuizabilă hiperactivul este dinamic și tumultuos în mișcări, prin urmare gesturile lui sunt impulsive, necontrolate, rapide; cel cu un nivel energetic inferior hipoactivul se manifestă calm, iar gesturile lui sunt liniștite, controlate și lente); • structura anatomo-fiziologică a corpului uman (gesturile executate cu mâinile și degetele au un ritm alert comparativ cu cele ale picioarelor
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
182 Păcatul, pedeapsa și iertarea .................................................................................. 186 Conformism, oportunism atitudinal .................................................................... 189 Respectul față de sine Însuși - deprecierea de sine, culpabilitatea, umilința ................. 190 Recunoștință - nerecunoștință, ingratitudine .................................................. 194 Sentimentul libertății umane ........................................................................................ 195 Autocontrolul conduitei: răbdarea, amînarea, renunțarea - exces ale dorințelor și ale trăirilor, personalitate impulsivă, primară ..................................................................... 198 Frumosul și urîtul .............................................................................................. 201 Valoarea artei, a esteticului În viața omului. Sensibilitatea artistică .................. 203 RÎsul/comicul, gluma, spiritualul - plînsul, tragicul .................................................... 203 Paranoidismul (sau maladiile autoestimării) - modestia, moderația, simțul măsurii .........206 Fericirea (Împlinirea sufletească) - nefericirea .............................................. 207 Sensul vieții. Nevoia
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
frumoasă” (Huxley). * „Cine are caracter, are În viață o trăire tip, ce revine mereu.” (Fr. Nietzsche) Cu certitudine, cine se respectă, de exemplu, În forul său interior, dovedește o consecvență În atitudine, care sfidează situațiile de viață contradictorii, nesigure sau impulsive. Numai un astfel de om, cu o puternică identitate morală, Își poate crea un destin, Își poate impune un anumit stil de viață. * „Acolo unde trebuie să Încetez să mai fiu moral, nu am nici o putere.” (J.W. Goethe) Măsura
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
vrea, cu condiția să nu ajungă În conflict cu aceeași libertate a altui om” (H. Spencer); „Libertatea individuală trebuie să aibă limite În libertatea celorlalți” (Alex. A. Philippide). Autocontrolul conduitei: răbdarea, amînarea, renunțarea - excese ale dorințelor și ale trăirilor, personalitate impulsivă, primară „Amînarea este hoțul care Îți fură vremea.” (W.S. Maugham) La rîndul său, Liviu Rebreanu spune: „Credințele și hotărîrile se macină dacă le cîntărești prea mult”. Așadar, „Dacă vei fi stăpîn pe ziua de azi vei depinde mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
scop. În situații conflictuale, tendința noastră obișnuită se accentuează, deplasându-se spre polul cel mai apropiat. De exemplu, putem deveni mai asertivi decât de obicei (mai precis, tindem să-i dominăm pe ceilalți, să devenim mai autoritari, mai agresivi, mai impulsivi, mai violenți chiar, fără a mai ține seama de partener) sau mai nonasertivi (adică: mai docili, mai supuși, mai pasivi, mai ezitanți). În cazul celeilalte dimensiuni centrarea pe scop comportamentul nostru poate fi orientat fie spre sarcină, fie pe relație
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
profitat de amabilitatea oamenilor; nu eu le cer să fie amabili). În ceea ce privește emoțiile resimțite, pot fi menționate: • furie, iritare, enervare, agasare, exasperare, mânie, turbare, ură, nemulțumire, revoltă, atotputernicie. Ca tendințe comportamentale, sunt adoptate: • aer superior, pretențios, agresiv, scandalagiu, coleric, arogant; • impulsiv, umor răutăcios, persiflant, malițios, disprețuitor, umor caustic, batjocoritor, revoltă neadaptată (venită din vanitate). Pe scurt, atacul. Mesajele tipice acestei atitudini sunt: • voce puternică, ritm rapid și sacadat; își întrerupe interlocutorul; are întotdeauna ceva de amendat/completat/precizat; vorbește în locul celuilalt
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
un jurnal. De altfel, singurătatea poate fi fecundă pentru cine știe să profite de ea. O decepție amoroasă poate deveni, În unele cazuri, un best-seller! e) Tranzitele lui Saturn la Marte Conjuncție Dispoziție: Sub acest tranzit, chiar și cele mai impulsive persoane par să o lase mai moale, fie Întrucât simt nevoia de a se gândi mai bine la ceea ce fac, fie pentru că Întâmpină o mare dificultate În a acționa sau au impresia că sunt nevoiți să răstoarne munții. Manifestă pe
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
pună În valoare talentele și capacitățile cele mai personale. Perioada este propice pentru angajarea pe un nou drum, pentru obținerea autonomiei profesionale, pentru activitățile mediatice. Disonant: Dezvoltă tendința de a contesta anumite lucruri. Individul se afirmă Într-un mod incoerent, impulsiv, ceea ce-i poate aduce unele probleme juridice sau ierarhice. Jupiter - Neptun Armonios: Îi permite individului să-și afirme un ideal sau o credință, să facă astfel Încât acestea să fie recunoscute sau Împărtășite. Acest tranzit favorizează asocierile sau grupările bazate pe
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
a) modalizare; (b) minimizarea aspectului critic/ imperativ al mesajului (a) Mi se pare/cred că ai greșit aici... (b) E aici o mică greșeală/o greșeluță... Dacă nu cer prea mult, mai acordă-mi doar două minute! Ai reacționat destul de impulsiv, cel puțin verbal... Nu vrei să încerci și asta? indicarea, cu degetul mare și cu cel arătător, a dimensiunilor reduse (gestul pentru "puțin") înclinarea laterală a capului intensitate medie/coborâtă a vocii ton complice curbe intonaționale de atenuare a criticii
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
biopsihosocială. Influența distructivă, nefastă a mediului în care a crescut și s-a format nu i-a permis inculpatei structurarea unei identități proprii, a unei personalități distincte. Se pare că inculpata se caracterizează prin tulburări de personalitate de tip instabil, impulsiv, cu mult înainte de această perioadă a vieții ei : „Mai mult, îl goneam din casă atunci când o lua cu băutura...”. Spusele și comportamentul inculpatei din această perioadă relevă o scădere a toleranței la frustrare, o accentuare a depresiei, un nivel ridicat
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
am băut lichior...”); - gelozie - și în această nouă relație, așteptările i-au fost înșelate, neoferindu-i-se afecțiune („aproape că nu mă mai interesa”). Această afirmație subliniază contrariul; - starea de degradare psihică avansată a inculpatei, tulburările de personalitate de tip impulsiv, instabil; - stimulul, contextul care i-a permis inculpatei să-și actualizeze, să-și manifeste potențialul violent, agresiv; Inculpata regretă cele întâmplate, afirmă că nu a avut intenția să o omoare. A fost condamnată la 15 ani pentru omor deosebit de grav
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
înclinare spre al doilea aspect; - dură, satisfăcută de sine, realistă; - bănuitoare, dificil de înșelat; - anxioasă, sentiment de culpabilitate; - inovatoare, plină de resurse, găsește puterea în ea însăși, hotărâtă; - tensionată, frustrată, surmenată; - oscilează între lipsa controlului, în conflict cu sine, neglijentă, impulsivă, neglijarea conveniențelor și prezența controlului, formalistă, grijulie cu propria imagine; - slab empatică; - negativism, resentimente, suspiciune și ostilitate indirectă la un nivel ridicat; - nivel înalt de violență suportată; - nivel înalt de traumă. Concluzii În aceste studii de caz s-au încercat
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Un al doilea desen arăta că cei doi schimbaseră tactica. Unul din măgari s-a dus lângă celălalt: au mâncat împreună prima traistă, apoi și pe a doua. Au găsit soluția de bun-simț. La antipod găsim improvizațiile, excentricitățile, angajamentele făcute impulsiv, orbirea ideologică, tot ceea ce tulbură rațiunea, teoriile fanteziste, afirmațiile gratuite. David Lodge are dreptate când spune: "Computerele au o memorie fantastică, dar le lipsește bunul-simț" (2002, p. 297). Punem cititorul în gardă. Dragostea poate fi mai clarvăzătoare decât calculele oamenilor
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
precum și o pervertire a instinctului sexual. i) Observarea reacțiilor, a conduitelor și acțiunilor bolnavului - direct de către medic sau din relatările aparținătorilor acestuia - ne furnizează informații deosebit de utile, cum ar fi următoarele: - reacții bizare, neobișnuite ca intensitate și tonalitate afectivă, crize impulsive sau absența oricărei reacții etc.; - conduite automate, unele dintre ele executate în virtutea unei relații de dependență sau induse sugestiv, conduite discordante în raport cu realitatea, conduite agresive, antisociale, de violență etc.; - inactivitate, pasivitate sau acțiuni bizare, periculoase, automate, stereotipe, negativism etc. Toate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
afectivă, fie în plus (bună dispoziție, euforie, excitație maniacală, polipragmazie), fie în minus (dispoziție tristă, stare depresivă, inactivitate ); f) Constituția schizoidă reunește tipurile de indivizi interiorizați, reci, raționali, necomunicativi; g) Constituția epileptoidă se caracterizează printr-un temperament amorf, vâscos, egocentric, impulsiv, cu explozii imprevizibile de mânie, violent, obtuz. Cunoașterea acestor tipuri constituționale somato-psihice, este foarte importantă în evaluarea potențialităților personalității, în stare de normalitate, dar și a potențialului său psihopatologic, în ceea ce privește riscul de îmbolnăvire psihică. Din acest motiv, tipul constituțional este
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tulburări de ordin dinamic. Unii specialiști preferă să dea o formă tipologică atât tulburărilor de caracter, cât și tulburărilor de comportament. În sensul acesta în sfera tulburărilor de caracter sunt incluse următoarele tipuri de persoane: apaticii, timizii, retrașii sau izolații, impulsivii, emotivii și labilii emoțional. În sfera tulburărilor de comportament sunt incluse următoarele tipuri de persoane: instabilii, discordanții, agresivii, perverșii, hiperactivii, antisocialii. Sintetizând din punct de vedere psihopatologic tulburările de caracter, A. Porot distinge trei mari grupe de modificări: 1) Modificări
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
obsedantă, idei contrastante în totală opoziție cu sentimentele, concepțiile și atitudinile bolnavului, îndoiala obsedantă sau la folie du doute). 2) Fricile obsedante sunt temeri nejustificate ale bolnavului reprezentate prin: agorafobie, claustrofobie, ereutofobie, nosofobie, dismorfofobie etc. 3) Impulsiunile obsedante sau „obsesiile impulsive” constau în apariția în câmpul conștiinței a unor porniri puternice, irezistibile de a comite acte fără sens, ridicule, absurde sau chiar agresive de tip criminal. M. Dide și P. Guiraud izolează, în cadrul impulsiunilor obsesive, următoarele tipuri principale de manifestări: a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
individul le execută împotriva voinței sale și de a căror absurditate este conștient, dar cărora nu le poate opune rezistență. Cauzele sindromului obsesiv sunt multiple. Se consideră că în geneza acestuia, anxietatea ocupă un loc esențial. Elementele ideative sau acțiunile impulsive, cu caracter obsesional, nu constituie decât manifestarea secundară a acesteia. Orice bolnav de acest fel va da o formă intelectuală propriei sale neliniști, uneori cu o mare bogăție imaginativă, exprimată prin forma și conținutul obsesiilor. Tulburările obsesive pot fi întâlnite
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
suicid, familii de origine dezorganizate, tulburări caracteriale, copii abandonați sau naturali. Din punct de vedere clinic se notează o stare de retard intelectual; sunt neatenți, apatici, foarte lenți în privința efortului intelectual, dar în rest agitați psiho-emoțional și turbulenți, sugestibili, încăpățânați, impulsivi. c) Instabilii emotivi. La aceste cazuri se notează o ereditate psihopatică foarte încărcată. Reacțiile lor emoțional-afective se caracterizează prin următoarele: agitație, neliniște, susceptibilitate, inhibiție, crize scurte de mânie, variații de dispoziție afectivă; capricii, încăpățânare, indisciplină, dezordine, lene, autoritarism, irascibilitate. Tinerii
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]