1,010 matches
-
doresc să argumentez aici este că disputa paradigmelor nu aduce la iveală diferențe teoretice de nedepășit. Mai degrabă am putea spune că principalul său efect a fost fixarea unui moment istoric din dezvoltarea disciplinei într-o serie de categorii presupuse imuabile. Deși la început acest lucru a legitimat noi perspective în cadrul disciplinei, el s-a transformat în scurt timp într-un scut protector pentru sferele academice de influență (pentru această idee și pentru capitol în general, vezi Guzzini 1988). După prezentarea
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
în Buzan, Jones și Little 1993): balanța puterii nu este pur și simplu "acolo, undeva", ci este o construcție teoretică și, uneori, o instituție a comunității științifice și a comunității oamenilor politici. Ea nu este nici naturală, nici nevinovată, nici imuabilă. Dacă totul a fost spus și totul a fost făcut, ce rămîne din realism? Pentru toți cei ce cred în teoriile cauzale generale, răspunsul direct este că nu prea mult. Cu siguranță, nu destul ca să menții în mod artificial realismul
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de criză apărută în cadrul celei dintâi, una ce evidențiază latura fragmentară, efemeră și haotică a formulării lui Baudelaire [...], exprimând în același timp un scepticism profund la adresa oricărei prescripții particulare cu privire la măsura în care ar trebui reprezentat sau exprimat eternul și imuabilul"181. Această idee pare a fi susținută și de faptul că atât gânditorii moderniști, cât și cei postmoderni își construiesc teoriile, sensibilitățile și practicile estetice plecând de la contextul material oferit de modernizarea capitalistă situație care îi confirmă lui Harvey faptul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
la antilogos din operele lui Deleuze implică repudierea logos-ului ca Idee platoniciană și afirmarea repetițiilor diferenței și nu ale asemănării. Derrida, de o altă manieră, introduce logos-ul în jocul diseminării și al deconstrucției, luându-i proprietatea de centru imuabil. Scriitura va incorpora, desigur, acest termen, dar după ce va fi supus unor operații textual-discursive de "purificare" a prejudecăților, presupozițiilor și credințelor pe care el le aduce cu sine. Ilustrările relației teorie logos au multiple consecințe asupra scriiturii și interpretării. Acestea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
răspuns la provocarea postmodernă, trad. de Angela Botez, Argentina Firuță, Editura Științifică, București, 1999, pp. 51-58. 306 David Harvey, op. cit., p. 52. În formularea lui Baudelaire, modernitatea este "tranzitoriul, trecătorul, contingentul, jumătatea artei, a cărei cealaltă jumătate este veșnicia și imuabilul" (Charles Baudelaire, Pictorul vieții moderne și alte curiozități, antologie, traducere, prefață și note de Radu Toma, Editura Meridiane, București, 1992, p. 390). 307 A se vedea Anexa capitolului 2. 308 În pofida pluralității discursurilor culturale, a triumfului sintacticului asupra semanticului în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
personaj implicat pe scena vieții literare; în cazul celălalt e vorba despre o literatură de atmosferă, paseist-lirică, "subiectivă", "personală" în sens îngust, mărturisind refugiul în mit și atemporalitate, regresiunea panteistică ce dizolvă eul de unde și neputința "diferențierii" estetice în raport cu modelul imuabil (paseist-folclorizant) prescris de psihologia rasei. Prin însuși faptul că ilustrează etapa afirmării conștiinței de sine a literaturii noastre, grație unei personalități exemplare (a criticului făuritor de canon), memorialistica lovinesciană e mai puțin o împlinire firească a virtualităților rasei (moldovenismul), cât
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și viermi. Și el care de atâta timp dorise să moară! Ce urâtă e moartea!". Înțelepțit, fiul armurierului nu va mai fi de aici încolo prizonierul percepțiilor imediate și nu se va mai raporta la realitate ca la un dat imuabil, "obiectiv". Reflecția și imaginația îl ajută să vadă "dincolo" de aparențe, astfel încât în biserică, la nunta vărului Lică36, Bizu "are din nou pe retină imaginea neantului vieții", într-o variantă mai puțin dezgustătoare, dar la fel de terifiantă: "oamenii nu erau oameni
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
vede nevoit să-și asume "eșecul" anterior (în ideea că Bizu chiar e o carte ratată) ca pe o fatalitate 41, deoarece obiecțiile criticii (vizând sentimentalismul, nostalgia, poezia naturii etc.) se referă, nu-i greu de remarcat, exclusiv la configurația imuabilă a temperamentului său artistic ("moldovenesc"), înclinat către un anumit tip de creativitate (îndatorată "sămănătorismului"), și nu la voința bovarică de a scrie "altfel", i.e. o proză auster experimentală, de sentimente și idei generale, la antipodul elegiac-lăcrămoaselor producțiuni ale povestitorilor moldoveni
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Costea constată că poeții tineri ieșeni stăpânesc prea puțin tehnica poetică, de unde explicația unor stângăcii ale lor. (Ă). Am zăbovit asupra acestui articol deoarece În el Îndeletnicirea de a masacra producțiile literare vârându-le În patul procustianal unor pretinse legi imuabile este mai evidentă. Aceeași manieră o Întrebuințează Însă - cu mai mult rafinament - și alți critici. Așa se explică, Între altele, de ce Ana Roșculeț a fost decretată personaj tipic de către o parte de critică. Bazându-se mai mult pe Învățătura anumitor
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
în ultimul rând, în Iași, un adevărat „Oraș-Soare”, o sinteză perfectă a întregii tipologii urbane din această regiune. Totuși, dincolo de elementele care le-au diferențiat, nu putem să nu observăm asemănările izbitoare ale unei fizionomii citadine comune, generată de legile imuabile ale determinismului uman asupra habitatului. Cel puțin în cazul orașelor din partea de nord a Moldovei, organizarea spațiului urban, dispunerea în teritoriu a zonelor funcționale au fost identice pentru toate capitalele de județe. Astfel, în perioada 1864-1938 centrele administrative moldovenești au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în ultimul rând, în Iași, un adevărat „Oraș-Soare”, o sinteză perfectă a întregii tipologii urbane din această regiune. Totuși, dincolo de elementele care le-au diferențiat, nu putem să nu observăm asemănările izbitoare ale unei fizionomii citadine comune, generată de legile imuabile ale determinismului uman asupra habitatului. Cel puțin în cazul orașelor din partea de nord a Moldovei, organizarea spațiului urban, dispunerea în teritoriu a zonelor funcționale au fost identice pentru toate capitalele de județe. Astfel, în perioada 1864-1938 centrele administrative moldovenești au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
campagnes dans l'Occident médiéval, Paris, Aubier, 1962, p.747-748. Acest document este o cartă provenită din abația de la Saint-Denis. Cartele constituie, alături de cronici și de alte texte narative, esențialul izvoarelor medievale. Acestea se supun în compoziția lor unor reguli imuabile, avînd la început o invocație pioasă și un salut adresat destinatarilor, urmate de o expunere de motive. Urmează apoi partea principală a actului, hotărîrea. Carta, care este autentificată cu o pecete, se termină aici cu elementele datării. Nu avem originalul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
națiunii, din care unii îndrăznesc să facă un corp separat de monarh, sînt necesarmente unite cu ale mele și stau numai în mîinile mele. Sînt convins că ofițerii curților mele nu vor pierde niciodată din vedere aceste maxime sfinte și imuabile care sînt gravate în inima oricărui supus fidel". După Dechappe, L'Histoire par les textes. De la Renaissance à la Révolution, Paris, 1939, p. 358 Cu mai puțin de 25 de ani înainte de Revoluție, acest discurs este o reafirmare solemnă și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
oricărui supus fidel". După Dechappe, L'Histoire par les textes. De la Renaissance à la Révolution, Paris, 1939, p. 358 Cu mai puțin de 25 de ani înainte de Revoluție, acest discurs este o reafirmare solemnă și explicită a "maximelor sfinte și imuabile" care sînt chiar fundamentele monarhiei absolute de drept divin: regele deține toate puterile și, dacă le deleagă, nu le împarte cu nici unul dintre supușii săi, nici individual, nici în comun; el se identifică total cu națiunea, care nu se poate
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
supraviețui, nemaivorbind de a își pune în aplicare planurile de transformare radicală a României și, eventual, a întregii lumi. Propaganda noastră trebuie să cultive în rândul maselor principiile umanismului revoluționar, pornind de la premisa că umanismul nu este o noțiune abstractă, imuabilă, ci că sensurile și conținutul său se modifică corespunzător diferitelor etape de dezvoltare istorică a societății. Esența umanismului revoluționar spre deosebire de cea a umanismului burghez, care cultivă instinctul egoist, individualismul, lupta pentru bunăstarea personală în dauna bunăstării semenilor constă în situarea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și abilități oarecum diferite de cele necesare în educația adulților. Odată luată decizia constituirii unei astfel de organizații, principala tendință este de a copia un model organizațional „clasic”. La nivelul instituțiilor publice, principala preocupare este de a constitui o ierarhie imuabilă, cel puțin la nivel decizional administrativ și de control al resurselor. Pentru a constitui o organizație publică de educație a adulților, sunt necesari câțiva pași organizaționali: conturarea viziunii, constituirea echipei, planificarea și managementul. Viziunea organizațională are multiple definiții și accepțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și abilități oarecum diferite de cele necesare în educația adulților. Odată luată decizia constituirii unei astfel de organizații, principala tendință este de a copia un model organizațional „clasic”. La nivelul instituțiilor publice, principala preocupare este de a constitui o ierarhie imuabilă, cel puțin la nivel decizional administrativ și de control al resurselor. Pentru a constitui o organizație publică de educație a adulților, sunt necesari câțiva pași organizaționali: conturarea viziunii, constituirea echipei, planificarea și managementul. Viziunea organizațională are multiple definiții și accepțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
lor efectivă. Se poate spune, deci, că "genul proxim" al drepturilor omului se află în afara dreptului, conținutul lor materializându-se, însă, în interiorul său. Drepturile omului prezintă un înalt grad de generalitate și de perenitate, ele nu au însă un conținut imuabil, ci evoluează în concordanță cu dinamica relațiilor internaționale, cu dinamica valorilor pe care le consacră 15. Astfel, pe parcursul evoluției istorice, sistemul drepturilor omului se modifică pentru a reflecta aceste transformări, apărând drepturi noi, în funcție de apariția unor valori care se cer
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ratificărilor pentru aceste convenții de 43%. Concluzia este aceea că dreptul pozitiv dreptul internațional al drepturilor omului, ca ansamblu de principii și norme ce guvernează cooperarea statelor în ceea ce privește promovarea drepturilor omului nu reflectă un consens "universal", un model unitar și imuabil, general acceptat. În funcție de dezvoltarea normativă a dreptului internațional, drepturile omului au fost considerate, la un moment dat, o instituție a dreptului internațional, în prezent, însă, se poate afirma că există deja o ramură distinctă a dreptului internațional dreptul internațional al
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a asigura prezervarea identității culturale, lingvistice și religioase a persoanelor care le compun. Trebuie avut în vedere și faptul că ceea ce constituie o minoritate națională este o realitate dinamică, funcție de dezvoltările demografice care intervin și nu poate fi considerată ca imuabilă. Este necesară, deci, o viziune internațională mai echilibrată și mai consistentă asupra problemelor legate de noile minorități. *** Persoanele care fac parte din minorități, ca și grupurile ca atare, constituite pe bază de rasă, culoare, ascendență sau origine etnică ori națională
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de dezvoltare sunt următoarele: Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Est, Centru, București-Ilfov. 4. Preocupări pentru îmbunătățirea actualei organizări administrativ-teritoriale Organizarea administrativă a teritoriului statului nu este dată odată pentru totdeauna, nici ca soluție practică și nici ca un concept imuabil. Ea trebuie să se adapteze în permanență nevoilor etapei date și tocmai din acest motiv este folosită de stat ca un instrument prin care își realizează rolul și funcțiile sale, dar care să asigure și satisfacerea cerințelor specifice diverselor colectivități
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
comunității de bunuri a soților, stabilind în art.30, alin.1 că: "bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare dintre soți, sunt de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soților". Acest regim, introdus prin Codul familiei din 1954, este unic, legal, imuabil și obligatoriu. Pentru a se sublinia caracterul imperativ al prevederilor legale cu privire la caracterul unic și obligatoriu al regimului comunității de bunuri, în art.30, alin.2 C.fam. se prevede că orice convenție ce se abate de la aceste prevederi legale
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
existența a dou] domenii autentice independente, halaha și etică evreiasc], in ce fel interacționeaz] acestea? Poate fi halaha corectat] de elemente care țin de etică evreiasc]? Aceast] ipotez] este de neconceput pentru acei evrei care consider] c] halaha este expresia imuabil] a voinței lui Dumnezeu pe p]mânt. Poate fi etică evreiasc] corectat] pe baza unor considerații cuprinse în halaha? Aceast] variant] este inacceptabil] pentru acei evrei pentru care halaha este expresia unui stadiu timpuriu al revelației dumnezeiești, care este dinamic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
întregime de c]tre om). De vreme ce aceste practici variaz] de la o societate la alta sau chiar în interiorul aceleiași societ]ți de-a lungul timpului, nomos-ul se modific]. În opoziție, phusis-ul, de la care deriv] cuvântul „fizic]”, se refer] la ceea ce este imuabil: natur] sau realitate. Deosebirea dintre cele dou] noțiuni a fost folosit] de sofiști pentru a distinge lumea oamenilor de ordinea natural] imuabil]. Pentru sofiști, lumea oamenilor - societatea uman] și instituțiile ei, incluzând credințele morale - era o lume a schimb]rii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lungul timpului, nomos-ul se modific]. În opoziție, phusis-ul, de la care deriv] cuvântul „fizic]”, se refer] la ceea ce este imuabil: natur] sau realitate. Deosebirea dintre cele dou] noțiuni a fost folosit] de sofiști pentru a distinge lumea oamenilor de ordinea natural] imuabil]. Pentru sofiști, lumea oamenilor - societatea uman] și instituțiile ei, incluzând credințele morale - era o lume a schimb]rii, a variet]ții, a convenționalit]ții; o lume caracteriz]ț] de nomos mai mult decât de phusis. Dialogurile lui Platon arăt] interpret
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]