1,035 matches
-
de la Adrianopol (1829) face demersuri pentru a candida la tronul Moldovei, dar nu i se permite întoarcerea în țară. Moare de ftizie. Ideologic, T. este un precursor al pașoptismului. Adept al mecanicismului iluminist, socotea că lumea este guvernată de legi imuabile și universale. Când mecanismul social se învechește, resorturile uzate trebuie schimbate, spre a restabili echilibrul originar. Înlocuirea, inevitabilă, se face prin evoluție, nu prin revoluție. Singura formă de guvernământ pe care T. o aprobă este autocrația luminată. A condamnat vehement
TAUTU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290100_a_291429]
-
Kakuda Kătyăyana admite cele patru elemente materiale prezente în doctrina materialistă a lui Ajita Keśakambala - pământul, apa, focul și vântul -, dar le adaugă trei elemente spirituale, și anume suferința, plăcerea și sufletul, profesând o doctrină a nemuririi și a naturii imuabile a sufletului. Sañjaya Velatthaputta este cunoscut în egală măsură pentru nihilismul cât și pentru scepticismul său. El contesta doctrina nemuririi lui Ătman, a Sinelui, așa cum era aceasta expusă în Upanișade. De asemenea, evita să se lase antrenat în dispute metafizice
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
învârte în jurul durerii; restul e secundar și aproape inexistent. Suferința este provocată de impermananța tuturor lucrurilor. Ființele și lucrurile sunt produse de cauze diverse și sunt hărăzite schimbărilor și distrugerii. Totul este fenomen; nu există nicăieri substanță, principiu personal și imuabil. Râul curge fără întrerupere și pare neschimbat, și totuși apele se schimbă mereu. La fel și focul. Flacăra arde, își menține chiar conturul și forma, și totuși nu e niciodată la fel și se schimbă în fiecare clipă. Tot astfel
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
putea cuprinde și preocupările de securitate. Constructiviștii postulează caracterul mai degrabă social decât material al structurilor sociale, ceea ce presupune că orice perspectivă este gândită de oameni, și nu predeterminată din afară. Statele, societățile sau indivizii nu sunt conduși de forțe imuabile, ci mai degrabă de o cunoaștere larg împărtășită care formează un mod sau altul de a intra în contact. Această cultură se construiește în timp și prin continue interacțiuni la toate nivelurile, fiind supusă unei permanente evoluții. Schimbarea este o
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
cum Îndeobște se susține. Rezistența scriitorului sub comunism, onorată cu Închisoarea, devine firească, după trezirea din Întunecata vrajă legionară, tocmai pentru că nu se produce În numele marilor „principii” retorice, lesne manipulabile, ci stă sub iradierea unui principiu mai curând implicit și imuabil, care este și instinct genuin, al frumosului. Adorația, iluminarea, iconoclastele exhibări provocatoare, senzualismul, intensitatea aspirației devin flăcările unei existențe care nu poate sta decât sub Înalta benefică turmentare: frumusețea ca libertate, libertatea ca supremă frumusețe. Experimentul jubilației gregare rămâne doar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
se Înstrăineze, totuși, de „matca” originară. Atât de firesc asimilată această abordare fair a contradicțiilor vieții, pentru că atât de adecvată, de fapt, propriului temperament și caracter, propriilor criterii de comportament. În „haosul” democratic al ciocnirilor diversității există, de veghe, un imuabil criteriu moral care este, până la urmă, și al inteligenței, nu doar al onestității. Fidelitatea față de prieteni nu este neapărat anulată de fidelitatea față de principii, dar când vine În conflict insolubil cu ele, trebuie să cedeze prioritatea. Doar astfel se aleg
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Auschwitzul Însuși. Răzbunare, siguranță de sine, legitimitate... par, În acest context, grimase caricaturale ale chiar lumii pe care Kertész o refuză și acuză. În scena primă de după eliberarea lagărului, Kertész Își urmează naratorul În revelația care va marca scepticismul său imuabil, față de toate „rearanjările” postbelice. Viața lagărului nu se schimbase esențial imediat după eliberare decât În aceea că „soldații eliberatori luaseră locul santinelelor de dinainte”. În a doua dimineață de după, fostul captiv, deschizând ușa așa-numitului spălător și Îndreptându-se spre
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
bine. Nici vorbă de o zonă minată, plină de pericole, așa cum mă avertizase Colonelul. Mama Natură e divină. Copaci, plante, vietăți... toate își urmează ciclul neîntrerupt. Fiecare piatră, fiecare palmă de pământ era o mărturie vie a unei desăvârșite ordini imuabile. Cu cât pătrundeam mai mult în interiorul pădurii, cu atât această impresie era mai puternică. Umbrele înfricoșătoare au dispărut rapid, forma copacilor și culoarea frunzelor au devenit tot mai liniștitoare, cântecele păsărelelor se auzeau tot mai clar. În luminișurile care se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
o iluzie a unei origini sintactice, nici că cititorului Îi poate fi creat un portret robot universal valid, nici că stilul a murit, nici că literatura se manifestă numai istoric sau numai computațional, nici că valorea literaturii este funcție de normă imuabilă sau individuală. Dar se poate spune, totuși, că teoriile care au transformat cele șapte categorii În vedete de carton sau de fier au contribuit, prin gesturile energice cu care au despuiat literatura (reconstituite acum În decorul original) la dezvăluirea și
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
fi inclusă Divina Comedie sau Don Quijote (accentul cade pe ficțional) și “falsele autoficțiuni”, “care nu sînt ficțiuni decît pentru vamă: altfel spus, autobiografii rușionoase.” Reputatul naratolog se vădește astfel un purist incorijibil care păcătuiește În primul rînd printr-o idee imuabilă despre literatură, aceea care o suprapune fără rest funcțiilor estetică și didactică. Din acest punct de vedere, “falsele autoficțiuni”, cele contemporane, sînt, cred, niște texte hibride care fac trecerea de la acea literatură estetică la... (la Catherine Millet?). Termenul are o
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
simplu o valoare convențională variabilă care exprimă În mod obiectiv niște senzații subiective, diferite individual, dar nu Într-atît Încît să nu ralieze, În interpretarea datelor ei, majoritatea oamenilor. Canonul temperaturii n-a căzut Încă, și existența unor asemenea valori deocamdată imuabile În lumea noastră sublunară Îmi dă Încredere. Încrederea să transfer, din lumea empirică În cea empireică a literaturii, cu rezervele și ghilimelele de rigoare, o mărime investită hermeneutic. Texte bocnă, texte reci, texte călîi, calde, fierbinți și incandescente - În funcție
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mit degradat prin acceptarea de elemente profane. Făt-Frumos e soarele în luptă cu întunericul, Miorița, un „bocet solar”. C. definea mitul prin caracterul său sacru (idee-pivot în cercetările lui Mircea Eliade asupra mitului), dar reducea o complexitate de factori la imuabila schemă mitologică. Adevărata sa contribuție în domeniul folcloristicii apare când valorifică experiența și observația directă. El este autorul unor substanțiale analize asupra ghicitorii (Ghicitorile poporale), a proverbului (Nașterea proverbilor), al unui expozeu în care fixează liniile mari de evoluție ale
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
produselor proprii. După părerea noastră, În prezent se acordă o atenție excesivă indicatorilor financiari pe termen scurt. Primul obiectiv al firmei nu este realizarea profitului, ci supraviețuirea (Dacia, 2003, p. 3). Profitul nu se aplică decât la o economie statică, imuabilă și Închisă. Într-o economie deschisă, dominată de risc, incertitudine și schimbare, profitul nu există decât dacă este vorba de profitul efemer al inovatorului autentic, așa cum remarca J. Schumpeter. Noua teorie economică trebuie să rezolve contradicția eternă a economiștilor de la
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de aici pentru individul a cărui libertate este, în atari condiții, prezentată ca alienată, cu atât mai mult cu cât totul este "mecanizat". Conform distopicilor, societatea utopică ar invita la inerție socială, pentru că în interiorul său totul este fixat prin legi imuabile și egalitariste. De altfel, ideologia burgheză îi neagă utopiei orice valoare, după cum mărturisește H. Passy în al său Dictionaire de l'économie politique ⁄ Dicționar de economie politică (1873): "Utopiile sunt [...] obstacole directe în dezvoltarea progresivă a bogăției, pe care concepțiile
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
sociale și politice ale actului artistic, se transformă odată cu propozițiile târzii ale lui Roman Jakobson într-o "esență": legând poezia de structura limbii, de organizarea sistemică a semnelor în paradigme și în serii paralele, ele constituie poeticitatea ca nucleu dur, imuabil, al textului literar. Astfel, constelația de concepte din anii '60 convertește moștenirea formalistă, conferindu-i radicalismul dar și forța de circulație a unei teorii 40. Interesantă e arheologia acestei construcții conceptuale târzii. Jakobson avea să mărturisească în interviurile cu K.
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Textele "cu autor" care apar în ultimele volume ale Lepturariului sunt legate de vicisitudinile datate ale idealului național, de dramele conjuncturale, de evenimentele sale, de "prezența" unei personalități sau a unei situații. Ele reflectă nu permanența catalogului de topoi, caracterul imuabil al realității fizice și morale, ci condiția provizorie a istoriei, rapiditatea alterării reperelor sale și a modului în care subiectul o experimentează: Țara mea, Dorul meu, Rumânul, Dorul țării, La fericitul George Lazăr, Răsunet, Cântec ostășesc etc. Evident, conținutul biografiilor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
național, la convingerea mistică în existența unei realități ascunse dar obiective a destinului național. Există o idee fixă a națiunii, o lege de dezvoltare, un viitor ferm înscris în ordinea cosmosului, iar autorii "geniali" sunt cei care reflectă această condiție imuabilă a chemării etnice. În funcție de acest dispozitiv conceptual, geniile vor fi întotdeauna multiple pentru că realitatea obiectivă a națiunii e una singură pentru toți. Există în mod natural un număr mare de autori care au acces la ea: ca lege dată în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Vatican, lucru demonstrat de numeroasele documente oficiale referitoare la mijloacele de comunicare în masă. I.1.1. Influența mediilor intelectuale catolice din occident asupra Bisericii și a mijloacelor de informare în viața publică Filozofia Revoluției franceze respingea existența unei instanțe imuabile superioare statului liberal. Acesta era un organism construit pe forțe proprii, prin voința populară, care avea tendința de a renunța la percepția transcendentă asupra omului. Suveranitatea poporului era sursa puterii și instanța supremă 60. Din această perspectivă, catolicii se aflau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de pe domestica hârtia de muște. "Cu cât scriu, cu atât mă eliberez"528. A scrie, "ocupație în rest voluptoasă în cel mai înalt grad" (24 noiembrie 1912) ar însemna să ajungă la singura autonomie posibilă. "Raporturile mele cu literatura sunt imuabile; își au cauza în ființa mea [...] Ca să scriu, am nevoie să trăiesc deoparte, nu "ca un pustnic", nu ar fi destul, ci ca un mort. Să scriu în acest sens înseamnă să dorm cu un somn mai adânc, așadar să
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nostalgie indicibilă, poate ca alte femei de amintirea sfâșietoare a unui trecut iremediabil, definitiv pierdut. Cea "care vine de la Castel" are ochii albaștri "obosiți" ea este ca un înger transparent cu eșarfa ei de mătase. Această "frumoasă imagine tristă și imuabilă", înțepenită, îl duce pe K. la un somn hipnotic. El va afla că ea este poate bolnavă datorită aerului din ținut care nu-i priește 585. Această oboseală de a fi acolo, această paloare și această slăbiciune îl îndeamnă pe
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
utilitatea sa. Intervenția birocrației în construirea timpului istoriei naționale este privit de Verdery și ca o „remodelare [...] prin metode diverse” prin care „timpul era aplatizat”; pe scurt, Verdery afirmă că timpul/istoria devenise atemporal/ă, în care noțiuni diferite erau imuabile în orice împrejurare, iar câteva valori în jurul cărora se scria istoria nu aveau început și nici sfârșit: poporul român, partidul, revoluția, lupta pentru independență și unitate națională. La acestea, eu mai adaug contagiunea timpului istoric etatizat de către un timp laic
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cu clarificările necesare: au românii propensiunea emigrării? Națiunea aceasta a fost una predispusă migrației sau a evitat-o, nu numaidecât de teama neantizării? Se acceptă azi, ca o axiomă cvasianonimă, că emigrarea a reprezentat o pornire tainică a omului dintotdeauna, imuabilă ființei sale, adică o dimensiune a conștiinței umane, neîngrădită de limite ori hotare artificiale. Fără dorința de a căuta mereu un „dincolo” necunoscut, deci întotdeauna altceva, o promisiune implicită ori imaginară, omul ar fi rămas o ființă statică, limitată la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în alt punct de pe glob. Acest act final, numit imigrație, care e de fapt un întreg proces, se consumă într-un anumit spațiu temporal, după niște reguli prestabilite ori presupuse, fără a implica în vreun fel obligativitatea, metamorfozată în legi imuabile. Străinul care a emigrat de undeva a devenit un imigrant în momentul în care a juns în America și s-a decis să rămână acolo. Nu orice translații sau mișcări de populație dintr-un punct în altul al globului pot
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
blagiană `ntr-un sens care nu `i este tipic lui Blaga; prin „matricea stilistică” a național-comunismului, `nțeleg constructul cultural `n care erau exaltate excepționalismul etnic (sublinierea `mi aparține) românesc, viziunea paradiziacă de inspirație utopică a regimului comunist și autosuficiența creatoare și imuabilă (sau, `n orice caz, greu permeabilă la schimbările care pot afecta esența etnică). Marc Bloch, The Historian’s Craft, Manchester Universitsy Press, Manchester, 1992, pp. 3-39. G.W.F. Hegel, Prelegeri de filozofie a istoriei, Editura Humanitas, București, 1997, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
redarea unui fragment din lumea înconjurătoare sau ilustrarea unei noțiuni formate la capătul unei alte activități decât cea plastică, și care nu acordă artelor plastice alt rang decât acela al unei abilități de redare prin tehnică a unei viziuni "naturale", imuabilă omului, sau altă valoare decât cea simbolică, "exprimată prin conținutul lor abstract". 50 51 Numitorul comun al acestor prejudecăți este ideea că artele plastice ar avea un caracter simbolic referențial în raport cu diferitele realități. După Francastel, "simbolic înseamnă substitut, echivalență, aluzie
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]