2,622 matches
-
nu se definesc noțiunile de „adaptare“ și „condițiile de drum“, dispozițiile art. 48 din acest act normativ nu sunt constituționale. Acest aspect are repercusiuni asupra principiului constituțional al clarității, previzibilității și preciziei legii penale, astfel încât destinatarii normei penale de incriminare să aibă o reprezentare clară asupra elementelor constitutive, de natură obiectivă și subiectivă, ale infracțiunii, astfel încât să poată prevedea consecințele care decurg din nerespectarea normei și să își adapteze conduita potrivit acesteia. În acest sens se menționează deciziile nr.
DECIZIA nr. 207 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288291]
-
în familie, de variantă agravată pentru fiecare dintre infracțiunile la care se raportează (omor, omor calificat, lovire sau alte violențe, vătămare corporală, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte), reprezintă o normă de trimitere la infracțiunile-tip enumerate în textul de incriminare. Singura distincție între infracțiunile-tip și infracțiunea agravată este dată de existența circumstanței suplimentare de membru de familie a subiectului pasiv. Având în vedere acest aspect, în noua concepție a legiuitorului, săvârșirea formei agravate a acestor infracțiuni este sancționată cu
DECIZIA nr. 58 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275633]
-
pedeapsă mai mare față de limitele maxime ale pedepselor pentru infracțiunile de bază (majorare proporțională cu o pătrime). ... 16. Sancțiunea majorată reprezintă pedeapsa prevăzută de lege în sensul art. 187 din Codul penal, și anume pedeapsa prevăzută în norma de incriminare față de fapta săvârșită în formă consumată, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei. ... 17. Or, așa cum reiese atât din textul menționat, cât și din doctrină, în mod unitar, pedeapsa prevăzută de lege
DECIZIA nr. 58 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275633]
-
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 10 februarie 2015, este aplicabil și în cauza de față. ... 64. Astfel, s-a arătat că, în procesul de incriminare a unui act de conduită printr-o normă completă, legiuitorul elaborează conceptul faptei (dispoziția din norma de incriminare) și prevede sancțiunea aplicabilă. ... 65. Art. 193 din Codul penal, care reglementează infracțiunea de loviri sau alte violențe, este o normă completă
DECIZIA nr. 58 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275633]
-
nr. 105 din 10 februarie 2015, este aplicabil și în cauza de față. ... 64. Astfel, s-a arătat că, în procesul de incriminare a unui act de conduită printr-o normă completă, legiuitorul elaborează conceptul faptei (dispoziția din norma de incriminare) și prevede sancțiunea aplicabilă. ... 65. Art. 193 din Codul penal, care reglementează infracțiunea de loviri sau alte violențe, este o normă completă, întrucât în conținutul acesteia se regăsesc atât dispoziția (lovirea sau orice acte de violență cauzatoare de suferințe fizice
DECIZIA nr. 58 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275633]
-
80. În aceeași decizie, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că deosebirea dintre elemente circumstanțiale și cauzele de agravare rezidă în faptul că, în timp ce condițiile privind existența infracțiunii, deși extrinseci activității incriminate, fac parte din conținutul incriminării, cauzele de reducere sau de majorare a pedepsei sunt exterioare conținutului infracțiunii și au efecte doar în ceea ce privește gradul de pericol social al faptei, fiind criterii de individualizare a pedepsei. ... 81. Ca atare, în analiza problemei de drept
DECIZIA nr. 58 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275633]
-
dispozițiile art. 199 din Codul penal nu definesc o infracțiune-tip, de sine stătătoare, întrucât în structura normei nu este descrisă o faptă distinctă, cu o configurație proprie, ci se face trimitere la dispozițiile și pedepsele cuprinse în alte norme de incriminare, printre care și cele prevăzute în art. 193 din Codul penal. ... 84. În acest context, norma juridică prevăzută de art. 199 din Codul penal nu are aptitudinea de a funcționa independent, ca infracțiune-tip, ci doar în strânsă legătură cu normele
DECIZIA nr. 58 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275633]
-
care și cele prevăzute în art. 193 din Codul penal. ... 84. În acest context, norma juridică prevăzută de art. 199 din Codul penal nu are aptitudinea de a funcționa independent, ca infracțiune-tip, ci doar în strânsă legătură cu normele de incriminare pe care le enumeră. ... ... VII. Examenul jurisprudenței în materie 1. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 85. Din perspectiva deciziilor obligatorii, menite să asigure unificarea practicii judiciare, au fost identificate Decizia nr. 1/2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație
DECIZIA nr. 58 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275633]
-
în familie, de variantă agravată pentru fiecare dintre infracțiunile la care se raportează (omor, omor calificat, lovire sau alte violențe, vătămare corporală, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte), reprezintă o normă de trimitere la infracțiunile-tip enumerate în textul de incriminare. Singura distincție între infracțiunile-tip și infracțiunea agravată este dată de existența circumstanței suplimentare de membru de familie a subiectului pasiv. Având în vedere acest aspect, în noua concepție a legiuitorului, săvârșirea formei agravate a acestor infracțiuni este sancționată cu
DECIZIA nr. 58 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275633]
-
pedeapsă mai mare față de limitele maxime ale pedepselor pentru infracțiunile de bază (majorare proporțională cu o pătrime). ... 95. Sancțiunea majorată reprezintă pedeapsa prevăzută de lege în sensul art. 187 din Codul penal, și anume pedeapsa prevăzută în norma de incriminare față de fapta săvârșită în formă consumată, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei. ... 96. Or, așa cum reiese atât din textul menționat, cât și din doctrină, în mod unitar, pedeapsa prevăzută de lege
DECIZIA nr. 58 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275633]
-
preluate de la aceasta, inclusiv limitele de pedeapsă, în forma existentă la data abrogării, afară de cazul în care legea dispune altfel. ... XI. Opinia judecătorului-raportor 100. Opinia judecătorului-raportor a fost în sensul admiterii sesizării formulate, urmând a se statua că incriminarea din art. 199 alin. (1) din Codul penal reprezintă o variantă agravată a infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. (2) din Codul penal, iar termenul general de prescripție pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe
DECIZIA nr. 58 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275633]
-
efectelor acestora (Ștefan Daneș, Vasile Papadopol, Individualizarea judiciară a pedepselor, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985, p. 111). ( ...) Deosebirea dintre ele rezidă în faptul că, în timp ce condițiile privind existența infracțiunii, deși extrinseci activității incriminate, fac parte din conținutul incriminării, cauzele de reducere sunt exterioare conținutului infracțiunii și au efecte doar în ceea ce privește gradul de pericol social al faptei, fiind criterii de individualizare a pedepsei (Ștefan Daneș, Vasile Papadopol, op. cit, p. 112).“ ... 114. Pentru identitate de rațiune
DECIZIA nr. 58 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275633]
-
infracțiunii) a determinat crearea unei alte variante, care reflectă prin intermediul limitelor de pedeapsă proprii un alt grad de pericol social abstract. ... 115. Norma cuprinsă în art. 193 din Codul penal, care incriminează lovirea sau alte violențe, reprezintă norma de incriminare a variantei-tip a faptei de lovire sau alte violențe conținând condițiile obiective și subiective care se cer îndeplinite cumulativ pentru ca fapta să constituie infracțiune. Spre deosebire de art. 193 din Codul penal, art. 199 alin. (1) din Codul penal
DECIZIA nr. 58 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275633]
-
face la dispoziția din art. 193 din Codul penal are rolul de a preciza cadrul juridic al acestei ultime reglementări, când fapta este săvârșită asupra membrilor de familie. Reglementarea din art. 199 din Codul penal funcționează pe structura normei de incriminare prevăzute de art. 193 din Codul penal, pe care o extinde în ceea ce privește calitatea subiecților infracțiunii (membri de familie), și, ca o consecință a acestei modificări, legiuitorul a adaptat limitele superioare de pedeapsă la gradul de pericol social
DECIZIA nr. 58 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275633]
-
procedură penală. Pentru aceste motive, se susține că dispozițiile legale criticate încalcă dreptul la apărare al persoanei vătămate, atunci când asistența juridică a acesteia este obligatorie. ... 7. Pentru aceste considerente, se apreciază că dispozițiile legale criticate sunt contrare principiului legalității incriminării și principiului egalității în drepturi, acesta din urmă fiind încălcat deoarece sintagma „cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive“ din cuprinsul art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și
DECIZIA nr. 368 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291243]
-
și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, se ajunge la aplicarea textului criticat prin analogie, în defavoarea inculpatului, aspect ce contravine normelor constituționale și convenționale invocate. Se subliniază faptul că, în vederea respectării principiului legalității incriminării și a pedepsei, textul criticat poate fi interpretat doar gramatical. ... 8. Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere că dispozițiile legale criticate permit, întru totul, interpretarea dată prin
DECIZIA nr. 452 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291248]
-
săvârșite anterior liberării condiționate și descoperite anterior liberării condiționate. ... 16. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul criticat contravine prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) cu privire la calitatea legii și ale art. 23 alin. (12) privind principiul legalității incriminării și a pedepsei, precum și prevederilor art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la principiul legalității incriminării și a pedepsei. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia nu formulează reale critici
DECIZIA nr. 452 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291248]
-
1 alin. (5) cu privire la calitatea legii și ale art. 23 alin. (12) privind principiul legalității incriminării și a pedepsei, precum și prevederilor art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la principiul legalității incriminării și a pedepsei. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia nu formulează reale critici de neconstituționalitate, ci își exprimă nemulțumirea cu privire la conținutul soluției pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor
DECIZIA nr. 452 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291248]
-
art. 549^1 din Codul de procedură penală, autorii acesteia susțin că normele procesual penale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 23 alin. (12) privind legalitatea incriminării și a pedepsei, ale art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiției, ale art. 131 alin. (1) referitor la rolul Ministerului Public și ale art. 132 alin. (1) privind statutul procurorilor, precum și prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor
DECIZIA nr. 315 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291141]
-
că dispozițiile legale criticate sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate întrucât nu permit calificarea cu exactitate a operațiunilor la care fac trimitere ca fiind reale sau fictive. Este invocată jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul legalității incriminării și a pedepsei, astfel cum acesta este prevăzut la art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care, pe lângă interzicerea, în mod special, a extinderii conținutului infracțiunilor asupra unor fapte care anterior nu
DECIZIA nr. 367 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291407]
-
pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragrafele 33 și 34. Este invocată, totodată, Decizia Curții Constituționale nr. 637 din 13 octombrie 2015, paragraful 34. ... 11. Pentru aceste considerente, se apreciază că dispozițiile legale criticate sunt contrare principiului legalității incriminării și principiului egalității în drepturi, acesta din urmă fiind încălcat deoarece sintagma „cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive“ din cuprinsul art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 generează aplicarea neunitară
DECIZIA nr. 367 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291407]
-
respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată. ... 20. Prin Decizia nr. 474 din 27 octombrie 2022, precitată, paragrafele 16-21, Curtea a reținut, cu valoare de principiu, că dispozițiile art. 23 alin. (12) din Constituție impun garanția reglementării prin lege a incriminării faptelor și stabilirea sancțiunii corespunzătoare și, în mod implicit, obligația în sarcina legiuitorului de a adopta legi care să respecte cerințele de calitate ale acestora, care se circumscriu principiului legalității, prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituție. Având în
DECIZIA nr. 367 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291407]
-
la patrimoniu, iar opțiunea legiuitorului de a include delapidarea în categoria infracțiunilor de serviciu nu afectează caracterul complex al acestei infracțiuni. ... 11. În analiza problemei de drept nu se poate ignora faptul că legiuitorul a avut în vedere, în momentul incriminării delapidării în mediul privat, inclusiv pericolul social pe care fapta îl prezintă pentru activitatea și patrimoniul subiectului pasiv. ... 12. În plus, atunci când a analizat constituționalitatea dispozițiilor art. 308 raport la art. 295 din Codul penal, Curtea Constituțională a reținut
DECIZIA nr. 15 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289914]
-
ianuarie 2015, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al Înaltei Curți de Casație și Justiție a statuat că, fiind o variantă atenuată a delapidării, reglementarea din art. 308 din Codul penal funcționează pe structura normei de incriminare prevăzute de art. 295 din Codul penal, pe care o extinde în ceea ce privește calitatea subiectului activ și, ca o consecință a acestei modificări, legiuitorul a adaptat limitele de pedeapsă la gradul de pericol social abstract rezultat din schimbarea
DECIZIA nr. 15 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289914]
-
îl prezintă pentru relațiile sociale de natură patrimonială a oricărei persoane juridice, precum și pentru activitățile economice ale oricărei astfel de persoane, instanța de control constituțional a reținut că o astfel de reglementare legală nu este contrară caracterului necesar al incriminării astfel realizate și păstrează un just raport de proporționalitate între interesul general, circumscris imperativului respectării relațiilor sociale protejate de norma juridică în cauză, și cel individual, circumscris libertății persoanei de a exercita activități economice. ... 79. Potrivit sesizării, în analiza problemei
DECIZIA nr. 15 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289914]