1,267 matches
-
Anul Nou etc.) felicitarea n-are nici o valoare (decât poate electorală!!) și nu merită păstrată. Mai mult, destinatarul este ofensat și n-are obligația să trimită mulțumiri sau depeșe pe această temă. Multe din aceste felicitări sosesc cu o semnătură indescifrabilă. Nu se specifică nici instituția și nici numele expeditorului. Aceste "atenții" au menirea de a arăta o proastă educație și de a jigni destinatarul depeșei. Dacă un demnitar este de rang înalt, atunci trebuie să adopte o semnătură din care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
a jigni destinatarul depeșei. Dacă un demnitar este de rang înalt, atunci trebuie să adopte o semnătură din care să rezulte clar numele și prenumele său. Motivul este că această semnătură ușurează mult munca cercetătorilor care răsfoiesc arhive. O semnătură indescifrabilă obligatoriu trebuie să fie pusă sub numele și prenumele dactilografiate ale expeditorului. O obligație a expeditorului este marcarea datei când s-a semnat depeșa trimisă. Evident că multe autorități au lacune în ce privește regulile care trebuie respectate în corespondența instituției. Vă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
răspuns. Guy mai scoase cîteva pagini din aceeași cutie de carton. — Și astea ? — La fel. De la capătul coridorului își făcu apariția un bătrînel furios, împingînd din greu o roabă plină cu cutii de carton, probabil și ele doldora de stenograme indescifrabile. Bătrînelul nu păru uluit cînd ne văzu. Dimpotrivă, ne aruncă o privire prietenoasă de parcă ne-ar fi așteptat : — sunteți de la Spiegel ? V-a trimis domnul Guță ? — Oui, se grăbi să spună Guy fără să fi înțeles sensul întrebării, dar scoțînd
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
Bilz dân al doilea stomac dă cămilă, care așa stăruiesc io tot timpu să-i zică toți la plosca mea, a poroncit de-a dreptu „pă mine să mă luați În evidență“, fincă Fargo i se părea evident o semnătură indescifrabilă. Îmi e veridic c-am citit la unu din chioșcurili alea miștoace că tot rău ie spre bine și-așa, că Taica Dumnezeu ne-a dat o bicicletă uitată p-o quinta cu verdeți, că după mine biciclistu iera În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Viața era al naibii de tristă, oricum o luai. — Laurence, m-am întrebat întotdeauna un lucru. De ce ai ales să lucrezi în domeniul problemelor de fertilitate? Din cauză că ai fost adoptat? Păreai atât de convins că asta îți dorești să faci. Era ceva indescifrabil în expresia de pe chipul lui, când se uită din nou la ea, după care întoarse brusc privirea. — Bănuiesc că da. Știam doar că vreau să ajut femeile care-și doreau foarte mult să aibă copii. Poate să răscumpăr într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
mpăuneze cu niște merite inexistente și, mai ales, să fie cât mai aproape de dragele lui liceene, care, toate, îl iubesc la nebunie și... Drept pentru care s-a încheiat prezentul..., azi..., 19... Pentru conformitate, Urmează semnăturile celor prezenți, toate, ss.indescifrabil! cât mai indescifrabile. ...tic-tac,tic-tac, tic-tac... Noapte de coșmar! Somnul care nu mai vine! Imagini care răzbat din tainițele sufletului, spre a se proiecta, cu toată vigoarea, peste neodihna mea! Seamănă a titluri de romane polițiste dar - asta-i situația
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
merite inexistente și, mai ales, să fie cât mai aproape de dragele lui liceene, care, toate, îl iubesc la nebunie și... Drept pentru care s-a încheiat prezentul..., azi..., 19... Pentru conformitate, Urmează semnăturile celor prezenți, toate, ss.indescifrabil! cât mai indescifrabile. ...tic-tac,tic-tac, tic-tac... Noapte de coșmar! Somnul care nu mai vine! Imagini care răzbat din tainițele sufletului, spre a se proiecta, cu toată vigoarea, peste neodihna mea! Seamănă a titluri de romane polițiste dar - asta-i situația! - replicile acestea nu
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
el e foarte aproape. N-are cum să-și vadă fosta casă, nici măcar locul aproximativ în care se află. Ascultă vuietul orașului. A început să se încălzească, se apropie vara, lumea rămâne pe străzi până târziu, orașul colcăie de zgomote indescifrabile. Sună telefonul. Se întoarce și răspunde. Ascultă, spune câteva vorbe, închide. Rămâne mai multe clipe în cumpănă. Aplauzele răsplătesc orchestra. N-a reușit să-și amintească ce-au cântat. Se îndreaptă spre bucătărie. Andrei Vlădescu nu mai e acolo. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
o stăpână ca ea - și încă în toată casa, nu doar în partea care i s-ar fi cuvenit prin ciudata hotărâre. Și doar în ziua în care a primit notificarea unui executor judecătoresc, cu timbre, ștampile și câteva semnături indescifrabile, a hotărât să plece cât mai grabnic, definitiv. Copiii - băiatul mai ales - i-au spus că n-avea rost, vor găsi o cale de înțelegere până la urmă. Abia după multe insistențe le-a arătat hârtia din care reieșea că bărbatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
de amazoană în vacanță, mijindu-și privirile mioape, cu ceva rece și distant în întreaga ființă, încât femeile o bănuiau de prefăcătorie. Radu Dascălu, șeful lor de curând ridicat în funcție, un brutal ascuns sub o înfățișare de blajin, abil, indescifrabil, alunecos, ca un pește pe care nu-l poți prinde cu mâna, mic și subțire, aproape numai piele și os, un țâr, cu ochi a căror culoare, asemenătoare oțelului, se schimba imprevizibil când își strângea furiile, răbufnirile, ura. Prietenul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
urmă aprinzându-și și el o țigară și începând să pufăie. Îl vedea pe înlocuitorul șefului lor, de curând ridicat în funcție, un brutal deghizat sub o înfățișare de blajin, de aceeași vârstă cu ei, numai mult mai abil, mai indescifrabil, mai alunecos, ca un pește pe care nu-l poți prinde niciodată cu privirea ori cu mâna, chiar obligându-te la imaginea asta cu peștele: mic și subțire, aproape numai piele și os, ca un țâr, cu ochi a căror
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
da grai”1? Firește, pentru Hamlet, spectrul până atunci tăcut prinde glas, iar vorbele fantomei ce-și povestește moartea par a deschide calea unei rememorări („Remember me...”) sprijinite pe adevărul revelațiilor despre trecut. Totuși discursul lui rămâne obscur, încâlcit, uneori indescifrabil. Căci, după cum recunoaște el însuși, nu îi este deloc ușor să grăiască limpede, când chiar și cel mai neînsemnat cuvânt ce-ar zugrăvi tragica-i experiență - a suferinței și a morții - ar fi de neîndurat pentru sufletul omenesc. Și apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
Franței. Intermezzo informativ: Părerea competentă a indispensabilului valet Julien, după plecarea medicului Guibert. ― Strașnic doctor, pe onoarea mea! În timp ce îmi droga stăpânul, el a cules, din mers, încă un client în persoana stăpânei. Într-un stil savant, abil, cu totul indescifrabil pentru un soț ca domnul consul, i-a strecurat soției acestuia, grațioasei Toinette, o informație extrem de prețioasă. „Madame, trebuie să vă mărturisesc cu toată onestitatea și discreția că, pe lângă știința tratării dinților, mă pricep de minune și într-o altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
mână. — E unșpe: Încep știrile. Știri locale pentru localnici. Nu strică niciodată să afli ce se Întâmplă pe teritoriul tău. Reclama la vase emailate fu urmată de una pentru o firmă de autoturisme din Inverurie rostită În doric, dialectul aproape indescifrabil din Aberdeen, apoi de una la Baletul Sârbesc și de una la un nou fast-food din Inverbervie. Apoi Începură știrile. Erau, ca de obicei, aceleași știri de duzină, dar una dintre ele Îi atrase atenția lui Logan. Se aplecă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
expresia feței ei, bănui că Îi pusese o Întrebare. — Hmmm... făcu el, trăgând de timp. În ce sens? Era Întrebarea standard pentru a continua o discuție. Watson se Încruntă. — Adică... ce a spus doctorul azi-noapte? La urgențe? Logan mormăi ceva indescifrabil, după care scoase din buzunarul interior al hainei o sticluță de plastic, pe care o agită. — Una la patru ore, de preferat după masă. A nu se lua În combinație cu alcool. Deja luase trei În acea dimineață. Ea se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Miller la masă. Când termină, Insch părea impresionat. — Cine dracu’ ți-a spus toate astea? Întrebă. — Colin Miller. Ziaristul de la Press and Journal. Cel pe care mi-ați spus să Îl las În pace. Expresia de pe fața lui Insch deveni indescifrabilă. — Ți-am spus să Îl lași În pace. Nu să te culci cu el. — Poftim? Dar eu... — E prima dată când discuți cu acest Colin Miller, sergent? — Nu l-am mai văzut niciodată Înainte de ziua de ieri. Insch Îl privi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
de corespondență, adresat „DETECTIVULUI SERGENT LAZĂR MCRAE“, — Adunătură de ticăloși. Se scufundă Într-un scaun și rupse plicul. Conținea un raport legist, din care fuseseră scoase toate cuvintele ușor de Înțeles și Înlocuite cu o jumătate de tonă de elemente indescifrabile de jargon. Celălalt lucru era o dantură prinsă În rășină. Logan scoase dinții din suport și se Încruntă. Cineva probabil o dăduse În bară. Trebuia să fie un mulaj după urmele de dinți de pe trupul lui Geordie. Trebuiau să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
ești, dar și ce tandru... Țintuiește-o! Hai, țintuiește-o! — Sărut-o, pup-o pe doamna, nu mai sta! Un grup a Început să fluiere Pe malul mării și publicul a preluat melodia, intonând-o zgomotos. A urmat un cor indescifrabil, acompaniat de mult tropăit, și apoi o nesfârșită și incoerentă tânguială: „Oh-h-h-h fetițele Trudesc la fabrica de gem Și poate-i foarte bine, Dar nu te crede nime, Căci știm noi FOARTE BINE Că noaptea NU DE MUNCĂ gem!“ CÎnd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
îl deschise. Litere mari, de tipar, foarte clare: PREZENȚĂ ȘI PROCESE-VERBALE. COMITETUL EXECUTIV AL AUFT. ȘEDINȚE PE ANUL 1950. Danny se uită la prima pagină. Un scris mare, la fel de limpede: ședință/serată în New York, 31.12.1949. Prezenți (cu semnături indescifrabile): C. De Haven, M. Ziffkin, R. Loftis, S. Benavides, M. Lopez și un nume tăiat, ilizibil. Subiectele de discuție au fost „Sarcinile pichetelor”, „Raportul secretarului”, „Raportul trezorierului” și dacă să angajeze sau nu detectivi particulari pentru a afla cazierul demonstranților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de pe peretele vestic al naosului bisericii de lemn din satul Bârsana (Maramureș), realizată în 1806 de „zmeritul zugrav Hodor Toader din Vișeul de Mijloc” (31). Din păcate, imaginea în discuție și inscripția care o dublează sunt astăzi complet deteriorate, fiind indescifrabile, dar Nicolae Țațu și Victor Brătulescu au realizat unele fotografii în 1938, când pictura era doar parțial distrusă. Din fotoreproducerile publicate de Victor Brătulescu și din cele inedite, rămase în arhiva sa (32), se pot vedea următoarele elemente. Arca este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vreunul. Sunt toate; dar din carlinga unuia este scos adj. Dinu cu brațul rupt de proectile. Trebue transportat de urgență la București. L-am îmbarcat și într-o oră și 10 minute se găsea în drum spre spitalul militar din <indescifrabil>. Am fost emoționată dar m-am stăpânit. Pe drum rănitul a suportat durerile cu mult curaj. De acum începe munca. Avioanele sanitare sunt cerute în diferite localități. Transport pe Lt. Motoi cu un glonț lângă inimă; un ofițer german care
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
ne sosesc dela distanță de câțiva km: un convoi de brancarde purtate de soldați prin praf și arșiță. Îi îmbarcăm în avioane doi câte doi în timp ce deasupra noastră la mare înălțime evoluează două avioane inamice făcând fotografii probabil. În zona <indescifrabil> se dădeau lupte grele. Mica infirmieră voluntară Ioana Grădinescu, care însoțea avioanele sanitare pentru a ridica un ofițer superior grav rănit, a pătruns până în zona de luptă, însoțită de o coloană de tankuri ca avant-gardă! " (Mariana Drăgescu, Jurnal de front
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
intrând în scuturături. Regiunea aceasta de stepă era des bântuită de vânturi puternice cu rafale ce făceau foarte rău răniților, majoritatea neobișnuiți cu zborul. Uneori pilotam cu mâna stângă, iar cu dreapta susțineam capul rănitului, sau vasul în care vomitau; <indescifrabil> în durerile grozave ce îndurau, se încleștau de braț și umăr trăgându-ne din scaun; atunci trebuia foarte multă forță și blândețe în același timp, încurajând cu vorba pe cei ce erau conștienți încă. Căpitanul nostru ne însoțea și el
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
cu avans de 5 minute. Bacău Buzău. Alimentare și control al avionului. Decolarea la ora 10,00. La angajarea în munți nori nimbus, plafon cca 800 m, vizibilitate slabă. Vânt ESE cu rafale. Direcția Buzău Cc 1820. Schimbat Cc 1700, <indescifrabil> direcția R. Sărat spre a ocoli un <indescifrabil> de nori cu ploaie. Dela R. Sărat luat Cc 2100 cu direcția Buzău. Aterizat Buzău ora 11,11 parcurgând distanța în 1 h 11 <min>, cu întârziere de 4 minute asupra calculului
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
și control al avionului. Decolarea la ora 10,00. La angajarea în munți nori nimbus, plafon cca 800 m, vizibilitate slabă. Vânt ESE cu rafale. Direcția Buzău Cc 1820. Schimbat Cc 1700, <indescifrabil> direcția R. Sărat spre a ocoli un <indescifrabil> de nori cu ploaie. Dela R. Sărat luat Cc 2100 cu direcția Buzău. Aterizat Buzău ora 11,11 parcurgând distanța în 1 h 11 <min>, cu întârziere de 4 minute asupra calculului prevăzut. Buzău București prin Ploești. Decolarea ora 16
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]