3,607 matches
-
vedere grec și cel indian, se poate spune că ele sînt cu totul opuse: filozoful grec prescrie dorința (neîmplinită), pentru a umple golul existenței; filozoful indian, în schimb, interzice orice dorință, în vederea contopirii cu realitatea supremă. Prescrierea eliminării dorinței, din partea indianului, poate fi concepută și pe plan cosmic: îndepărtarea dorinței înseamnă armonizarea cu legea unității universale, adică topirea, osmozarea dorințelor personale în sensurile unității armoniei cosmice. Rabindranath Tagore a surprins minunat de bine acest adevăr: "Numai descoperind și urmînd această lege
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
acum, în așteptarea morții, care nu poate întîrzia și, oricum, nu poate fi evitată. Tradiția antică a materializat aceste două atitudini opuse prin figurile a doi gînditori greci, Democrit și Heraclit: unul veșnic plînge, celălalt veșnic rîde. Negreșit, și la indieni se găsesc uneori cugetări care exaltă moartea aducătoare a curmării durerilor vieții; așa, de pildă, se proslăvește Yăma, zeul morții, ca unul ce are puterea de a ridica viața tuturor viețuitoarelor: Pe Yăma, zeul morții, Slăviți-l în cîntare! Nu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
fie mici, fie mari" (340, 16); "moartea nu iubește și nu urăște pe nimeni; ei ne plecăm capul cu toții, ca firele de iarbă în fața furiei vîntului" (cf. C. FORMICHI, Gl'Indiani, ed. cit., p. 109)... Și doar, se întreabă neliniștit indianul, "cine știe cînd va fi ora morții cuiva?" Și totuși, nu aceasta pare să fie atitudinea caracteristică a sufletului indian cu privire la viață și la moarte. Pentru el, moartea nu există nici ca speranță, însoțită de respectiva bucurie, pentru mîntuirea de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
suflet în orice condiție s-ar găsi el în momentul despărțirii de viață. Dacă, pentru creștin, prin urmare, moartea înseamnă posibilitatea de a trece, potrivit faptelor, bune sau rele, săvîrșite aici pe pămînt, în Paradis sau Infern pe vecie, pentru indian, în schimb, ea prezintă două aspecte, care, însă, ambele sînt mai puțin dramatice, pentru că sînt mai puțin hotărîtoare în privința eternității respectivului suflet: pentru "eliberatul din viață"" ea a încetat de a avea orice semnificație, căci veșnicia condiției lui a început
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
moartea e un moment de modificare e drept a propriei situații, dar modificare relativă, deoarece ea nu durează la infinit, ci doar pe timpul unei alte existențe, umane sau animale etc., după caz. Fundamentală deosebire, sub acest raport, între creștin și indian, în genere: pentru primul, cum se vede, moartea e punctul de separație definitiv între o anumită condiție finită și o alta infinită, eternă, pentru cel de-al doilea, un simplu accident, de valoare relativă. 4) Înțeleptul Se poate, așadar, ajunge
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
știe" (vidvăn), înțeleptul, este înconjurat de cel mai mare respect, fără îndoială mai mare decît acela care-l îndemna pe Vergilius (Georg., II, 490) să scrie memorabilul vers de exaltare: Felix, qui potuit rerum cognoscere causas. Înțeleptul este comparat de către indian cu un zeu, care, avînd ca țel al vieții doar cunoașterea, va înfăptui în orice împrejurare numai ce-i dictează dharma: Ca un zeu, cel înțelept va socoti Doar știința-al vieții țel; Mîna-n plete moartea de-i va-nțepeni
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
acei care-i bîrfesc învățătorul: "Acolo unde are loc bîrfeala sau ocara învățătorului (guru), trebuie să-ți astupi urechile, sau să te duci de acolo aiurea" (339, 6). Ceea ce nu implică nicidecum atitudinea de "iurare in verba magistri", căci același indian prescrie că "puterea dușmanului trebuie recunoscută, cusururile maestrului trebuie criticate" (328, 7). Puterea înțeleptului este de-a dreptul cosmică: Răsară o sută de sori, răsară o sută de luni; fără puterea cuvîntului înțeleptului, nu se poate alunga întunericul minții" (334
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Mai bine azi un porumbel decît mîine un păun" (326, 14) pune accentul pe certitudine, fie și mai modestă, în locul eventualității de mîine, oricît de promițătoare. Se cunoaște zicala din limba română: "Nu lăsa pe mîine ce poți face azi!". Indianul, în schimb, țină să anticipe acțiunea de mîine, dacă e posibil astăzi: "Poți face azi, ceea ce trebuie de făcut mîine!" (335, 7). Dacă românul și, în genere, europeanul se gîndește cel mult să nu lase treaba de azi pe mâine
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în schimb, țină să anticipe acțiunea de mîine, dacă e posibil astăzi: "Poți face azi, ceea ce trebuie de făcut mîine!" (335, 7). Dacă românul și, în genere, europeanul se gîndește cel mult să nu lase treaba de azi pe mâine, indianul se străduiește să facă azi ceea ce e de făcut mîine. Ori, atare atitudine numai lipsă de energie nu poate denota pentru acesta din urmă. Fără grabă în tot ce ai de făcut!" (340, 3) redă, la distanță de secole și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
minte cuvintele Sf. Apostol Pavel: "Si quid patitur unum membrum, compatiuntur omnia membra; sive gloriatur unum membrum, congaudent omnia membra" (I Cor., XII, 26), unde aceeași realitate umană, naturală, este transpusă pe planul divin, supranatural. Nu este de mirare că indianul, pornind de la premisa de mai sus, ajunge să afirme adevărul generic: "Legea nimicită nimicește; legea păzită păzește" (338, 10). Se observă de aici rolul colosal al individului, și îndeosebi al înțeleptului, în orînduirea cosmică: prin străduința sa sufletească, morală și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
participă activ și direct. Și doar, se întreabă el, "ce este greu de atins prin exercitare?" (332, 4). 5) Destinul Acțiunea umană În ciuda celor relevate pînă acum, s-a afirmat și nu o singură dată -, că "toată poezia lor (a indienilor) e pesimistă, toate faptele lor dovedesc lipsa de energie, credința în fatalitate, supunere oarbă la tot ce se întîmplă" (cf. G. COȘBUC, Antologia sanscrită, "Biblioteca pentru toți", p. 3). E drept, iarăși, că nu arareori ne întîmpină cugetări, care par
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
plîngi că n-ai noroc Și c-ai greșit un pas, mai bine Cu amîndouă stai pe loc. (G. COȘBUC, op. cit., n. XVIII, p. 27). Această non-acțiune trebuie, însă, înțeleasă ca rezultatul unei supreme sforțări de dominare a impulsurilor din partea indianului, cu scopul, cum s-a subliniat, de a se încadra în sensurile energiei cosmice. Non-acțiunea, deci, e un perpetuu efort sufletesc și nu poate fi interpretat ca atitudine pasivă în fața vieții, ci ca o detașare de "setea rodului acțiunii" (phălatrīt
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
împotriva sorții, pe care caută să o domine sau cel puțin să o modifice printr-un efort continuu, concretizat fie în acțiune non-acțiune, fie în contemplare. Soarta și acțiunea sînt în strînsă dependență una de alta, ba chiar sînt, pentru indian, unul și același lucru: modalitatea existenței actuale (destinul individului) este determinată de felul acțiunilor din existențele sale anterioare. Prin străduințele din timpul unei vieți, sufletul capătă o anumită conformație, cu predispoziții specifice înscrise în faldurile sale imateriale. Atare conformație sufletească
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
același lucru: modalitatea existenței actuale (destinul individului) este determinată de felul acțiunilor din existențele sale anterioare. Prin străduințele din timpul unei vieți, sufletul capătă o anumită conformație, cu predispoziții specifice înscrise în faldurile sale imateriale. Atare conformație sufletească constituie ceea ce indianul numește destin (kărma). Pentru acest motiv, kărma (de la rădăcina kr-, "a crea, a face") înseamnă acțiune și destin în același timp, sau mai exact: "destin ca efect al unei acțiuni". Este firesc, pentru indian, ca această configurație sufletească, dobîndită într-
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
imateriale. Atare conformație sufletească constituie ceea ce indianul numește destin (kărma). Pentru acest motiv, kărma (de la rădăcina kr-, "a crea, a face") înseamnă acțiune și destin în același timp, sau mai exact: "destin ca efect al unei acțiuni". Este firesc, pentru indian, ca această configurație sufletească, dobîndită într-o existență anterioară, să continue a se păstra și după moarte, și iarăși, e firesc ca aptitudinile bune sau rele dintr-o primă existență să se transmită la infinit în eventualele renașteri, pînă ce
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mai mare victorie a spiritului uman nu consistă în biruința împotriva dușmanilor, oricare ar fi ei, ci în biruința împotriva propriei naturi: Dușman fie-ți orișicine: Să te-nvingi întîi pe tine! (340, 10) Așadar, abulia, pasivitatea atribuită de obicei indienilor nu-i decît o iluzie. Căci care? voința activă înseamnă manifestarea prin acte externe a tuturor instinctelor noastre nestăvilite, sau folosirea întregii energii sufletești pentru a le desplanta sau cel puțin a le ține în frîu și a putea astfel
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ale vieții pămîntene. Și ne îngăduim să credem că atare suflu fundamental s-a putut observa chiar în aspectele cele mai neînsemnate ale existenței. Din acest punct de vedere, în întreaga activitate spirituală sau materială indiană există o coerență admirabilă. Indienii sînt maeștri în a deduce ultimele consecințe dintr-un principiu fundamental, inițial acceptat ca premisă. Cugetarea indiană, așa cum ne-a apărut din modestul examen de mai sus, este cît se poate de originală: e inutil să mai relevăm. Ceea ce credem
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
lumina rece, ea visându-se pe malul unei ape lunare, iar mai târziu, deși luna dispăruse, odaia ei este învăluită în această lumină care-i inoculează dorința de a pleca spre insulă. „Caracterul spiritului visător, ca principiu natural al naturii indienilor, trebuie determinat mai îndeaproape. În vis, individul încetează de a se ști pe sine, ca acest ceva, excluzându-se față de obiecte. În stare trează, eu exist pentru mine, iar restul este o exteriorizare ce mi se opune în mod clar
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
tao, artha, themis, rîța, etc., toate înseamnă lege). Legea este o hierofanie primordială, un arheomorfism, revelația în illo tempore a normelor existenței, astfel încît a respecta legea înseamnă a trăi conform arhetipurilor 110. Durand a subliniat faptul că Rîța la indieni, tao la chinezi și moiră la greci sînt întruchipări ce pregătesc noțiunea preștiințifică de cosmos și concepția modernă științifică a Universului, avînd la bază ideea de lege și schița conștientizării unei rațiuni logice a Universului 111. Blake a introdus în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
agenda globală a economiei mondiale. În timp ce rezervele prezintă o perspectivă extrem de limitată (unii autori vorbesc despre epuizarea principalelor hidrocarburi într-o perioadă foarte scurtă), cererea de țiței și gaze naturale crește mereu, mai ales pe seama boom-ului economic chinez și indian. Se apreciază că, în prezent, planeta ar fi depășit vârful producției maxime, în timp ce sunt descoperite, din ce în ce mai rar noi zăcăminte. Oprindu-mă asupra acestei chestiuni, aș dori să subliniez că marea majoritate a studiilor și cercetărilor pe plan mondial, elaborate fie
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
am pomenit va fi peste mai bine de o sută de ani purtat prin saloanele Europei, pe buzele tuturor, ca o ciudățenie. Dar atunci, la mijlocul veacului al XVIII-lea, când luptau În uruitul cascadei Niagara, alături de coloniștii Noii Anglii Împotriva indienilor și francezilor, englezii simțeau nevoia să-i ia totuși peste picior pe yankei. Deși aliați, nu se puteau abține să nu remarce covârșitoarea diferență dintre eleganța armatei lor și stilul cam pestriț, neglijent și frust al soldaților americani. Cel care
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
original. Necontenita varietate a măștilor exaltă și Înfrumusețează radicala sa alteritate.”2 Sigur că veșmintele roșii ale lui Alcibiade au ceva provocator, sigur că Lauzun fascinează cu aerul său distant o curte Întreagă, sigur că privirea tinerilor arabi sau a indienilor din America e Încărcată de măreția demnă a singurătății, dar toate sunt fragmente ale adevăratului stil dandy, simple părți ale unui Întreg. Despre care se poate vorbi ca atare doar o dată cu nașterea fenomenului Brummell, anticipat În Anglia și Franța de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
care, În materie de dandysm, au fost făcute doar pentru a fi violate, Însă cu o singură condiție: să afecteze forma”2. Cu această remarcă, Giuseppe Scaraffia Îi introduce În scenă pe dandy-i premergători avangardei. Alfred Jarry (1873-1907), supranumit „Indianul” datorită părului prelins pe umeri și ochilor de un negru intens, e capul de serie al acestei mici și ciudate confrerii. Excentricitatea sa extremă, gustul pentru scrimă și ciclism, pasiunea armelor, alcoolismul de nestăvilit, interioarele de o stranie morbidețe Îi
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
folosit-o a fost stricnina. Într-unul dintre frumoasele inele de care era atât de mândru și care foloseau pentru a pune În evidență modelarea fină a mâinilor lui delicate, de culoarea fildeșului, obișnuia să poarte cristale de nux vomica indian, o otravă, după cum ne spune un biograf al lui, „aproape fără gust, greu de descoperit și aptă să se dilueze aproape la nesfârșit”. Crimele sale, comentează De Quincey, au reprezentat mai mult decât orice a ajuns la urechile justiției... Mircea
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Dar să revenim la Potlatch 204. Într-o sinteză 205 el poate fi descris prin următoarele caracteristici: este o formă de schimb premergătoare schimbului economic care va debuta cu trocul, adică schimbul marfă contra marfă; este practicat și azi de către indienii de pe coasta de nord-est a Americii 206; este cea mai importantă formă de schimb a epocii sale, dominând viața socială; se desfășoară în timpul unor ceremonii care marchează schimbarea de statut social a persoanelor; este un mijloc de circulație a bogățiilor
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]