1,077 matches
-
portugheza; mă topesc după ea, când am ocazia, vizionând, de exemplu, Sclava Isaura, s-o aud, de ce, n-aș putea să explic, problema ține de inefabilul celor mai „arbitrare” opțiuni ale noastre. * Atitudinea mea, care i-a nedumerit, intrigat, dezamăgit, indignat pe atâția nu ar fi bine înțeleasă dacă nu aș confirma ceea ce deja se știe: că am fost și am rămas, neinfluențat de virajele altora, un om de stânga. Un om, pur si simplu, de stânga, nu un om politic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
poate nicicând sau poate curândă era sorbită cu nesaț de toți cei care o înconjurau grăbiți. Și interpretarea rolului își urma cursul ascendent. În actul II, cântând Sequidilla, făcea uz de neprefăcute farmece femeiești. Dar atât de tumultuos se dezlănțuia (indignată în orgoliul ei rănit), încât părea că nu trebuie să-i mai stea nimeni în cale. Resemnarea din actul III era, de asemenea, convingător jucată, pentru ca în actul IV să cadă răpusă nemilos de pumnalul geloziei, mânuit până la demență de
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
și Cultura Aromână din 11.08.1991 sub semnătura dl. Octavian Duma se spune: „recent, În iunie, uniunea noastră a trimis o delegație la “Conferința Experților” pentru problemele minorităților care s-a ținut la Geneva ... Am fost surprinși și chiar indignați că minoritatea europeană cea mai răspândită - românitatea răsăriteană nu a fost prezentă decât prin delegația noastră. In timp ce din Ungaria au participat numeroase organizații neguvernamentale, delegația din România În frunte cu un prelat maghiar care ia mereu cuvântul ca
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
miile și zecile de mii de hârtii ce trebuiau rezolvate la Minister. Ani de-a rândul, în nenumărate împrejurări, ca funcționar sau în chestiuni pur personale, fusesem nevoit să aștept în anticamerele „mărimilor” de la diferite ministere și nimic nu mă indignase mai mult decât nerezolvarea hârtiilor și așteptările zadarnice de ceasuri întregi, la sfârșitul cărora un șef de cabinet, de cele mai multe ori un imberb necuviincios, anunța scurt că „Domnul Ministru” sau „Domnul Secretar general” nu mai primește - deși până atunci „primise
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
voi trage consecințele, deoarece cred că legile trebuie aplicate tuturor în același fel. Nemulțumit, s-a dus cu profesorul Gamillscheg, directorul Institutului german de Științe, la Ministrul Brăileanu, dar nici acest demers n-a avut alt efect decât să mă indigneze împotriva sistemului de a-și apăra interesele (nu drepturile, pe care nu le avea) cu sprijinul germanilor. Nici acest nou refuz nu l-a liniștit, ci a trimis o scrisoare lui Horia Sima, plângându-se de „persecuțiile” mele, așa încât acesta
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
ar lupta pentru această „platformă” exclusiv pentru a atrage masele de la țară de partea lor! Kico Panaitescu, fire deosebit de pașnică și liniștită, are însă - ca mulți dintre oamenii cu același temperament - izbucniri violente, și se pare că în seara aceea, indignat de intrigările lui Mareș, i-ar fi strigat acestuia să părăsească sala. De atunci i s-a creat lui Kico faima de extremist violent... Răsuflând ușurați, ne-am dus fiecare acasă, dar a doua zi generalul Antonescu, fie că simulase
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
încetarea oricărei rezistențe și pentru părăsirea tuturor clădirilor publice în care se baricadaseră, deoarece conflictul s-a aplanat. Pornind spre casă, m-am întâlnit cu Constant, se ducea la Legația Germaniei spre a putea vorbi cu Președinția la telefon. Era indignat că nu se respectă acordul, la radio transmițându-se numai manifestul generalului Antonescu, nu și acela al lui Sima. L-am însoțit la Legație, de unde, cu mare greutate, a reușit să vorbească cu Ică Antonescu, până mai în ajun fost
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
a primit foaie de drum pentru front, deși nu făcuse nicio singură zi de instrucție. Oprindu-se în București a putut obține o audiență la generalul Popescu, ministrul de Interne (se pare că în urma intervenției lui George Brătianu) și acesta, indignat și el de grozăvia faptului, a reușit să-i anuleze ordinul de mobilizare. Între timp însă, deoarece potrivit proverbului românesc, necazurile nu vin niciodată izolate, o nouă amenințare se conturase la orizont. Ministrul Ion Petrovici, deși nu mă cunoștea personal
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
și profesorul Vasile Popa care va face închisori politice. La ora aceea poetul încă se amăgea cu gogoșile staliniste care promovau fațada timuristă a unor constructori de societăți egalitare și fără antagonisme. La atitudine civică Labiș nu făcea rabat: era indignat că Iulian Gropper, un coleg bufon, intonase în pauză imnul regal (tatăl lui Labiș bracona în pădurea regală din Mălini) și recitase dirigintelui Socoleanu catrenul celor care plecau în Israel. La Fălticeni Labiș e un școlar model: ia premii, meditează
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
o Românie ostilă. Din nefericire, oricît de occidentalizat ar fi fost, Gheșov păstra în sufletul său o lipsă de sinceritate care domina celelalte porniri. Cînd, spre pildă, îi arătam acele deplorabile manuale, ațîtătoare la ură, ridica brațele spre cer, se indigna împreună cu mine, promitea o anchetă la colegul său de la Instrucțiunea publică pentru a se retrage lucrările incriminate, apoi mă convoca spre a-mi declara triumfător: "Sînt fericit să vă informez că aceste cărți sînt exemplare vechi care între timp au
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de la Cotroceni, precupețele din Piața 1 Mai, băutorii de bere de la muzeu, cei care beau vin și votcă la Casa Verdi, adică toți cititorii României literare, ba chiar și ai altor reviste mai mult sau mai puțin literare. Toți sunt indignați de tratamentul la care îl supun pe fostul critic literar, actualmente om politic păgubos, în curând la șomaj sau la pensie. Unii zic că sunt nemulțumit că nu scrie despre mine (sau că aștept cu groază clipa când întradevăr va
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
reamintesc de proiectul meu și al lui Ulici: deschiderea unei agenții literare pe malurile Senei. A eșuat, pentru că toată lumea ne privea cu suspiciune, ba chiar un poet care își câștigă viața făcând pe brânci traduceri pentru Editura Humanitas s-a indignat că vreau să cheltuiesc banii contribuabililor. Am sperat ca sub Constantinescu, colegul meu de facultate, proiectul să fie luat în serios. Nici pomeneală! Când i-am făcut o aluzie în acest sens a început să se vaiete și m-a
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
vadă și ei, la fața locului, rezultatele luptei lor, adică bunăstarea poporului român. Eu eram emoționat, Pastenague însă, mai tânăr și mai cârtitor, a început să ricaneze. — Au luptat până n-au mai putut. Au luptat pentru dolari. M-am indignat. — Cum poți să vorbești așa? Parcă ai fi Păunescu sau Vadim Tudor... — Vorbesc, de ce să nu vorbesc... Și puțin îmi pasă dacă mă compari cu acești respectabili senatori pentru care poporul român a votat în proporție de 25%, dacă nu
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
ei, și trebuie așadar să dispară mai întâi din cărți, apoi și din mințile oamenilor. Mentalitatea aceasta nu e numai aceea a generației ’80. Criticul realist-socialist, specializat în ultimul timp în citirea revistelor, C. Stănescu recenzează Intervalul fără să se indigneze ori barem să semnaleze „împrumutul”. Nu bagă de seamă nici celălalt „împrumut”, prin care Mușina își însușește termenul de „scriitor-negustor”, folosit în mai multe rânduri de Sorin Alexandrescu. Dar asta încă n-ar fi mare lucru: furtișaguri adolescentine. Ce m-
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
nici un volum al său, așa cum îmi ofereau nenumărați alți colegi, în general, mai puțin înzestrați. Ce să fac, așa am fost obișnuit, să fiu răsfățat de poeții români. Ironia soartei vrea ca nedreptatea literară să fie reciprocă: de ce să mă indignez eu că „optzeciștii” nu m-au citit, dacă nici eu nu-l citisem pe Paul Daian! Spre norocul nostru, mai bine zis al poeziei însăși, Nicole Țone, înflăcăratul și harnicul poet-editor, a prezentat cu ocazia Salonului cărții, la „Lăptărie”, volumul
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
cu mult mai eficientă decât Securitatea. „Băieții” noștri nu erau făcuți pentru comunism; mai degrabă pentru capitalismul sălbatic în care de altfel s-au simțit imediat ca peștii în apă. Citesc eu articolașul o dată, de două ori. Mai întâi mă indignez: cum se poate, domnule, doar guvernul american i-a cerut lui Năstase să curețe aparatul de stat de foștii securiști! Pe urmă, văd că ziaristul român indică și sursa: The Sydney Morning Herald. O fi adevărat! îmi zic, și antiamericanul
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
aflate în curs de îndobitocire în fața televizorului. Și-atunci de ce să ne mirăm că indivizii aceleiași populații, când se află în străinătate, în societatea de consum pe care deja o întrezăriseră la televizor, de ce să ne mirăm și să ne indignăm că „...fac porcării”? Același guvern se rățoiește retoric în fața presei și promite, prin gura ministrului de Externe, că „va fi absolut ferm în a aplica legea românească” asupra celor „care provoacă constant neplăceri” în țările unde sunt plecați. Acești politicieni
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
comunist care a făcut ce știm cu toții că a făcut, dar și cel postcomunist, care nu se sinchisește de cultură. De vină e și Uniunea Scriitorilor din România, care n-a catadicsit să protesteze pe lângă editorii dicționarului. Trebuie să mă indignez eu, care, câtuși de puțin, măcar după nume, care înseamnă ce înseamnă, dacă nu și după cărțile scrise, sunt francez. Noroc cu Alexandra Laignel-Lavastine... După cartea ei, care a stârnit tot felul de valuri, și nu numai în România, poate
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
ieșit, grațiat de Ghorghiu-Dej. Până când a murit, nu mult după aceea. A murit filoamerican, iar eu am să mor, e sigur, antiamerican. Conflict între generații? Nu, pentru că nenumărați inși din generația mea au devenit filoamericani, după ce ani întregi s-au indignat împotriva imperialiștilor și lacheilor imperialiști. Indignarea lor de atunci s-a transformat acum în supunere lingușitoare. Au devenit ei înșiși lacheii americanilor. Adică au rămas pur și simplu lachei, doar că și-au schimbat stăpânul. Nenumărați inși din generația mea
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
plin muson, într-un areal predispus spre ping-pong și baseball. Cum de s-au putut întîmpla toate acestea? Cum poate fi această planetă atît de strîmbă, cum de nu se prăbușește cu zgomot în afara sistemului solar? Ne place să ne indignăm pe tema nedreptăților internaționale, intercontinentale sau intergalactice. Fierbem, ne enervăm, ne redescoperim gena justiției, inima ne devine o balanță perfect echilibrată cu atriile pe post de talgere și cu sîngele pe post de greutate de plumb. Pe tulpina acestei planete
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
în cea individuală. Arhaitatea mișcărilor mai este îngreuiată de factorul rasial, căci de o parte stau nemții iar de alta românii, blânzi în raporturile personale, ironici într-ascuns și neclintiți în egoismul de nație. Mara admite greșeala Persidei, dar se indignează la ideea căsătoriei cu Națl: "- Lasă, draga mamii, că toate au să iasă bine. Are fiecare norocul lui. Au pățit-o altele și mai rău decât tine și tot au ajuns femei cu casă bună." Pe de altă parte, Hubăr
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sentimente ale lui Sandu făcută cu umor și cu simpatie, și poate am avea dreptul să spunem că "ultra-retrogradul" e un epitet ironic la adresa "revoluționarilor". Acum, când bonjuriștii și duelgiii, în sfârșit, triumfă (să ne aducem aminte cum Alecsandri se indigna pe la 1840 că ei n-au trecere în Moldova), Alecsandri, nemulțumit, îi caricaturizează, le ridiculizează lupta și triumful. Acum se vede clar că tendința, să-i zicem, "junimistă" (în înțelesul ce am dat cuvântului când am vorbit de C. Negruzzi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sănătos, studiu de „patologie literară și artistică” care pleacă de la premisa că procesul literar „bolnav” este indus de un profund dezechilibru în structura psihofiziologică a scriitorilor moderni și că procesul acesta, animat de impulsuri erotice, determină mentalitatea publicului. Autorul articolului, indignat de anarhia sintactică, determinată în opinia sa de libertatea excesivă a celor care zdruncină normele, trece literatura și arta de avangardă în categoria artei bolnave și pornografice, iar în final cere ca această stare de lucruri să fie privită ca
THESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290166_a_291495]
-
mulți cetățeni, țărăniști, din Zăvideni, Vâlcea, arestați pă motiv că au Împiedicat alegerile. Deoarece n-am găsit motive suficiente de arestare am dispus trimiterea lor În libertate... De acest fapt s-a autosesizat imediat prefectul județului, Pătrășcoiu, care era preot... Indignat și revoltat că au fost puși În libertate acei cetățeni, a intervenit pe lângă primul președinte, s-a revenit asupra măsurii și au fost din nou arestați. Au fost judecați la Craiova și, până la urmă, puși din nou În libertate. Deci
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a făcut mare zgomot pe vremea aceea, mai ales pentru ultimile cuvinte adresate lui Vasile Boerescu, despre care se spunea că ieșise dintr-o poziție foarte umilă.48 Arestarea lui Nicolae Fleva provoacă o mare agitație în București. Intelectualitatea era indignată, tineretul se agita, mahalalele erau în mare fierbere. Tot felul de vești sinistre începură să circule. Conform legii, biroul electoral de la Primărie fiind biroul central, acela libera certificatele aleșilor, însă acest birou era în mâna opoziției. Astfel că au fost
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]