2,252 matches
-
Cuvântul lui Blag Zenovie, o reușită poezie, plină de ură împotriva dușmanilor țărănimii muncitoare. Asemenea versuri se întâlnesc și în Drumul minerilor. Ciudat este că D. Micu a analizat aceste poezii, citând versuri de un patos unit cu mânia și indignarea, însușiri de care tot el se îndoia puțin înainte: N-am să uit nicicând, nicicând Focul ce le-a stat în gând, Ura ce le-a ars în ochi În acel August flămând. Scoarță neagră-nsângerată, Martor ai să fii
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
îndeamnă pe tânărul poet: Tu dârză frunte ți-o aține - Nu te-ntrista de-al lor oprobiu, Să-ncerci mereu să faci mai bine. Să fie nou. Să fie propriu. Iată de pildă cum prin intermediul unei imagini viguroase se comunică indignarea pasională a poetului, revolta sa față de fățărnicia arogantă și spiritul sufocant de care sunt contaminați unii critici: Alt mers decât în cărucioare Nu vor, betegii, să permită: Și gem, de supralicitare... Și mor, de papagalicită... Cititorul salută în această poezie
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
declarație a președintelui Iliescu În timpul unui interviu acordat cotidianului israelian Ha’aretz, care provoacă critici foarte serioase... Mircea Mihăieș: O mică furtună! Vladimir Tismăneanu: O mică furtună, critici serioase. Voci importante din Israel Își mărturisesc mai mult decât mirarea, chiar indignarea, În raport cu implicațiile a ceea ce spusese domnul Iliescu. Eu cred că aceste lucruri țin de maturizarea discursului politic și a conștiinței istorice În România contemporană. Cred că apariția unor noi generații, ca și În Franța, Italia sau Germania, va duce la
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
unii, moarte pentru ceilalți. Un gigantic stomac care transvazează și macină materiile pe care în mod pudic și ipocrit noi le separăm. Tânăra metresă care oftează, în chiar clipa asta, sub negustorul ei de arme, ar scoate un strigăt de indignare, dacă i-aș spune că fericirea lor (căci ei numesc, fără îndoială, acest lucru fericire) este inseparabilă de încheietura acelei mâini de copil pătate de ulei și de sânge!“ M-am sculat cu dorința de a-ți încredința aceste reflecții
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
despre un subiect anume, totul fiind destinat publicării în stil direct. Tipologie Ca și alte genuri jurnalistice, interviurile se pot clasifica în fel și chip. Spre exemplu, Henry Montant vorbește despre: 1. Interviul-declarație. 2. Povestirea. 3. Explicația. 4. Documentarea. 5. Indignarea (micro-trottoir). 6. Interviul imaginar. 7. Portretul. La rândul său, Curtis D. MacDougall (1982, p. 31) simplifică lucrurile, identificând: 1. Interviul factual. 2. Interviul de opinie. 3. Interviul de personalitate. (6) În linii mari, interviurile nu se deosebesc prea mult între
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
bani. (Lovink, 2004, p. 50) Cel integrat în cyberspațiu se plimbă cu dexteritate pe magistralele informației, asemenea antecesorilor lui pe marele bulevarde: ca să fie vizibil, să-și anunțe prezența, să producă efecte. Dandy-ul măsoară frumusețea înfățișării sale virtuale prin indignarea morală și hohotul de râs al civililor conectațiă Apa de colonie și ciorăpeii roz au fost înlocuite de prețiosul Intel. (Lovink, 2004, p. 51) Cu alte cuvinte, acest mediu se transformă într-o scenă în care inhibițiile ascunse de egolatrie
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de normalitate. Enăchescu (1996) consideră că devianța este ceea ce într-o societate se opune conformismului. Devianța reprezintă o formă de comportament anormal care vine în contradicție cu normele admise de societate, având caracter de violență, care produce dezaprobare, frică și indignare. Devianța este legată de tot ceea ce este restrictiv necesar în acțiunile individului și de care acesta este răspunzător. În această categorie sunt incluși indivizii imorali, corupți, criminali, huligani, prostituate, sinucigași, fanatici etc. CONDUITE MOTRICE DE BAZĂ - În evoluția sa, copilul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
omogenă, nivel de activare moderată, cu evitarea excesului sau deficitului de mobilizare energetică. Dezechilibrul emoțional se poate manifesta atât sub raport negativ, prin stări de indispoziție, depresie, tristețe, supărare, stare de abandon, cât și sub raport pozitiv, prin: iritare, mânie, indignare, revoltă, agresiune. Echilibrul emoțional este prielnic în situațiile mai dificile, întrucât nu perturbă facultățile intelectuale, permițând desfășurarea acțiunilor cu un consum corespunzător de energie. Dezechilibrul emoțional limitează și perturbă întreaga activitate, fapt ce impune asigurarea unor condiții optime de prevenire
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de fapt emoțiile propriu-zise. Emoțiile sunt extrem de variate, fiind diferențiate după valoarea și sensul lor. În aceste condiții putem vorbi despre: bucurie și tristețe, iubire și ură, admirație și dispreț, simpatie și antipatie, speranță și deznădejde, satisfacție și insatisfacție sau indignare etc. Emoțiile produc unele tulburări fiziologice, în special legate de circulația sanguină. Expresiile emoționale constau în gesturi, expresii faciale sau vocale, ceea ce de fapt traduce trăirile interne acute, evidențiind modul specific de interpretare a evenimentelor. EMPATIE (< fr. empathie) - Formă de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cîteva secunde. Un necunoscut ar fi putut să-l bată ușor cu mîna pe umăr și, cînd ar fi Întors capul, s-ar fi pomenit nas În nas cu insigna unui polițist. „SÎnteți domnul...” Doamnul care? Nu avea importanță. Surprinderea, indignarea soției sale... „E o greșeală, domnule comisar! Îl cunosc foarte bine. E soțul meu. Toată lumea vă va spune... Spune ceva, Jean!” Jean, Pierre sau Gaston... Maigret ajunsese să se uite În jur parcă pe furiș. — Și totuși insistă... Ce insistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
element permanent în armată. Zâmbește apoi din ochi către el: — Încă o bătălie câștigată împotriva unei prejudecăți pros tești. Dar și aceste unități combatante regulate grevează buge tul, murmură cu tristețe secretarul. Nu sunt nici măcar plătiți sistematic, răspunde Augustus, cu indignare în glas. Libertul clatină din cap. — 150 000 de oameni, aproape echivalentul legionarilor... Cifra îl surprinde pe împărat. Trece însă repede peste mo men tul de slăbiciune și ia atitudine: — Mulți dintre ei luptă în continuare alături de noi pe baza
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
mie, un amărât de sclav eliberat. Devine conștient de sudoarea care i se prelinge pe față. Până și picioarele îi par dintr-odată grele ca plumbul. Mormăie: — Ei sunt nobili. Se pregătește de o nouă izbucnire din partea împăratului, de mânie, indignare, eventual sprijin față de el, măcar de câteva sudălmi la adresa senatorilor, dar bătrânul principe tace, imobil. Numai buzele i se mișcă în gol, fără să emită vreun sunet. Un pic derutat, repetă accetuând pe fiecare silabă: — No-bili. Mizează cu bună știință
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ce așteaptă de la el, îndrăznește: — Senatorii ca senatorii, nu se împiedică ei de mine, și nici eu de ei... Augustus încuviințează mulțumit. — ...dar cavalerii știu că sectorul financiar le este rezervat, șoptește secretarul. În momentul următor, vocea îi clocotește de indignare: — Și se împăunează cu asta, stăpâne! Augustus face o strâmbătură mirată. — Vin și-mi dau peste nas cu salariul care-l primesc de la Măria Ta, se vaită șeful cancelariei. Aproape îi dau lacrimile. — Cum să mă iau în piept cu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
exiști la Roma. Pe de altă parte, nici debutanții și scriitorii săraci n-ar putea supraviețui fără ajutorul unor protectori influenți. Se salută cu Aemilia Lepida, soția lui Sulpicius Quirinius. Se uită însă imediat în altă parte ca să-și ascundă indignarea. Pe Iuno! Nerușinata! Îndrăznește să se afișeze în casa ei cu amantul. O fi Scaurus mare avocat și orator, dar e un individ plin de vicii. Unde mai pui lipsa de delicatețe față de ea, din moment ce Quirinius este bun prieten cu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
gură oripilată. — S-a întâmplat ceva, Vipsania? se interesează afectuos Pu pius Piso. Face semn că nu și mai trage o dată cu coada ochiului spre rândul din spate, unde Labienus și Casius Severus trag un pui de somn în toată regula. Indignarea o sufocă. Tocmai Labienus! Urs ingrat ce este! Asinius Pollio l-a primit în casa lui când Augustus l-a dat afară și a pus să-i fie arse lucrările. Unde mai pui că urmează să citească și el astăzi
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
îi caută. N-are cum să dea de ei. Altceva îi captează însă atenția. Atitudinea amorțită a publi cului. Maternus a terminat de mult. Pe scenă se află acum Iu nius Gallio, care recită o pledoarie mai veche. O cuprinde indignarea. Ce stau așa, ca niște surdomuți? Poate că elocința plictisește uneori, când e prea multă, deși e o lucrare desăvârșită, dar cum de nu deschide nici unul gura, nu mișcă o mână, nu se ridică în picioare? Dacă nu ca să aplaude
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
rivalul. O să ezite un timp. Chicotește. Din dragoste pentru soția sa. Să dea impresia că dorește s-o țină în continuare în casă. Dar o să aibă grijă ca zvonul să se umfle, va pune în circulație mici detalii picante, până când indignarea îi va face pe ceilalți să l acuze de toleranță. Îl vor îndemna să stăruie în acuzare. Abia atunci o va face. De nevoie. Pentru ca toată lumea să creadă că Vipsania a fost condamnată împotriva vrerii sale. Își freacă mâinile cu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pe băieți să se apropie. Uite ce chipeși sunt! — Nici măcar nu mi-i vinzi în calitate de gemeni! protes tează Gallus. Înghite de câteva ori ca să scape de saliva abundentă ce-i in vadează gura. Este un preț scandalos! Mârâie cuprins de indignare: — Ai zis că unul s-a născut în Asia, iar celălalt, dincolo de Alpi! Toranius se apucă cu mâinile de păr și începe să tragă zdravăn. — Da’ cum crezi că mi-aș fi permis să cer un asemenea preț dacă aveau
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Tembelul de Trio Fulcinius a depus mai întâi plângerea în fața pretorului care se ocupă de otrăviri și acesta s-a speriat când ți-a văzut numele, așa că s-a spălat pe mâini și a trimis-o mai departe spre Nato. Indignarea îl sufocă. Nu se aștepta la atâta prostie din partea lui Fulcinius. Putea să-l consulte și pe el înainte de a se avânta în hău. Nu i-a spus totul nici când a venit la el, după întrevederea cu Augustus. Ce
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Acum i-a venit ideea. Îl va vârî pe Nato în căcat până peste cap. Libo bâiguie în continuare. Pricepe și nu prea ce vrea să facă avocatul. — Implicăm și justiția religioasă, îl liniștește Asinius Gallus. Scribonius se sufocă de indignare, dar își regăsește instinctiv darul vorbirii: Adică mă pui să mă denunț singur că practic magia? Asinius cată lung spre el. Vino încoace! îl cheamă cu urme de compătimire în glas. ăsta nu gândește niciodată înainte să vorbească. Merge gura
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
capului. Pusio mârâie îmbufnat: — La noi, trădătorii și fugarii de oaste sunt spânzurați de co paci. Dar ceea ce văd eu aici, la Roma, nu sunt lupte, nici măcar vânătoare adevărată, ci măceluri inutile. Respiră adânc: — Inutile și josnice. După o secundă, indignarea clocotește din nou în vocea lui: — Chiar crezi că îți trebuie coaie ca să ucizi cu săgețile sute de animale nevinovate, să ți bucuri inima auzindu-le răgetele de durere și să îneci arena într-o hecatombă? Răbufnește și mai aprig
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ar putea măslui luptele dacă nu sunt de față, insistă Rufus. Gândește-te la pariuri, la câți bani s-au dat pe ele. Procuratorul se decide: — Am să-i dau ordin lui Ganymedes să-i supravegheze. — Ganymedes? se sufocă de indignare Rufus. Brațul îi zvâcnește din umăr și apucă primul obiect ce-i iese în cale: un opaiț mic, compact, din lut negru smălțuit. Își încleștează degetele pe el, până când orificiul prin care iese fitilul îi plesnește în palmă. Ceva mai
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
oamenii îi ucid pe evrei pentru a-și însuși bunurile lor... Deși neplăcut surprins, Germanicus reușește să-și păstreze calmul. Răspunde rece: — Tot ce se poate să fi existat excese comise de unele autori tăți locale, dar nicidecum de către guvernatori... Indignarea crește în el. Lovește cu piciorul în pământ: — Iar aici, la Roma... — Aici, la Roma, îl întrerupe fără menajamente prințul semit, mulți dintre ai voștri ne consideră străini dezgustători... Germanicus îl privește drept în ochi, dar nu neagă. Oftează apoi
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
scamă de pe jacheta lui Ben - un gest mult prea intim pentru un simplu șef. ― Poate că-l place, adaug eu, întrebându-mă cum se va sfârși această stranie conversație. ― Ar vrea ea să fie așa de norocoasă! spune Sophie cu indignare, înainte să-și amintească, firește, că eu, colega ei de apartament, sunt îndrăgostită de Ben și că ea n-ar trebui să-și arate atât de deschis sentimentele. Hai să-ți spun ceva, Mimey, spune ea pe un ton plin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
pe umărul lui Esmé ca s-o calmeze. — Nu mă atinge! țipă ea. Poți să-ți pui labele scârboase pe mama, dar nu și pe mine. Sunt minoră, știi?! Marlena se Înroși, la fel și Harry, plin de rușine și indignare. Ridicându-și privirea, văzu că toți din autocar se uitau la el. —Esmé, termină chiar acum! spuse Marlena. Harry, amintindu-și de pregătirea lui ca behaviorist, Își recăpătă calmul. Când era vorba de câini speriați, nu ajuta la nimic să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]