1,115 matches
-
calcula numărul destinului. Să presupunem că ești născută pe 19.10.1950. Aduni 1+9+1+0+1+9+5+0=26. Aduni în continuare 2+6=8. Acesta este numărul destinului născute în 19 octombrie 1950. 1 - Conducătoare, independentă, individualistă Calități: inspirație creatoare, entuziasm și dorința de autodepășire. Ești puternică, fizic și psihic, și ai capacitatea de a-i conduce pe alții.. Defecte: esti egoistă, uneori superficială și uneori ai tendința de a nu mai fi mulțumită de nimic. Suferi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
nația devine un tot organic construit pe comunitatea de destin, statele se retrag și din Bisericile naționale, dat fiind că aceste biserici (protestante) nici nu sunt, de fapt, biserici, ele nefăcând decât să administreze funcționărește o viață religioasă de natură individualistă (e cazul Germaniei revoluționare de astăzi)"21. Separarea Bisericii de stat nu s-a produs și în țările ortodoxe pentru simplul motiv că Ortodoxia nu contravenea nici naționalismului liberalizant (cum o făcea catolicismul), nici naționalismului totalitar (cum o făcea individualismul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
protestantismul, considerat pe bună dreptate, de Simion Mehedinți "un alt compromis cu doctrina lui Iisus". Plecând de la principiul libertății (influență veche protestantă), protestantul afirmă o autonomie împinsă uneori până aproape de anarhie. În locul imperialismului papal, cu centrul la Roma, el este individualist și particularist. Posesorul legitim al Bibliei se poate considera pe sine ca unitate de măsură a întregului creștinism, după ideile partizanilor Reformei. Antiteza e una evidentă: pe când catolicismul e politic, în sensul cel mai larg al cuvântului, protestantismul este a-
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
o ființă supranaturală. Ea este un dar și un instrument al providenței, binevoitor față de oameni". 12 Ibidem. 13 Ibidem, p. 108. Filosoful român ține să precizeze că nu este vorba de adoptarea unui punct de vedere protestant cu privire la această interiorizare individualistă, ci de "un refuz de a accepta termenii în care conștiința apuseană a formulat o problemă din care, în ceea ce o privește, nu mai poate ieși... Catolicii critică, este drept, această teorie ca incomodă din punct de vedere social; căci
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
est, dar și din alte părți ale planetei. Democrația creștină, în prezent foarte răspîndită, s-a întemeiat pe gîndirea liberală cu unele amendamente care înglobează doctrine sociale și spirituale. Pe cît este de comunitariană orientarea conservatoare europeană, pe atît de individualistă este cea anglo-americană. Făcînd distincția între un conservator și un anarhist (revoluționar), Virgil Nemoianu apelează la Ernest Jünger, în argumentația sa: ""Conservatorul are o tradiție: e înrădăcinat în ea și astfel rolul lui devine nesigur atunci cînd totul se află
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
dar numai dacă e tratată ca un fel de complementaritate de urgență: un instrument care ajută atunci cînd unitățile originale sînt în impas. Subsidiaritatea e, astfel drumul urmat de cei care doresc cu adevărat să depășească tensiunea dintre liberalismul strict individualist și socialismul centralizator, argumentează just Delsol. "Autoritatea" ca atare este și trebuie să rămînă un fel de strategie utilă liberei funcționări a societății. Rolul ei principal e unul paliativ, intervenind ori de cîte ori societatea e deficientă; la orice nivel
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
o totală necunoscută În lumea rurală. Ideea este susținută și În Memoriul Justificativ al Planului Director de Sistematizare din 1935. Printre „principiile călăuzitoare― care vor Însoți construirea de locuințe sociale În viitor se regăsește și: „Să ținem seama de caracterul individualist al poporului. El are o preferință accentuată pentru locuința familială―. De asemenea, din punct de vedere economic „se va căuta: a) să aibă o Întreținere ușoară și eftină. b) această locuință să coste foarte puțin. c) să ție seamă de
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
rarele dot?ri publice sau private, �mpreun? cu sala de concerte Humbert din Romanș, de H. Guimard (Paris, 1897-1901) sau marele magazin Innovation, de V. Horta (Bruxelles, 1901-1903). Construc?iile s�nt deci arhitec-turi-obiecte adesea indiferente la contextul urban, microcosmosuri individualiste, insuli?e de o estetic? rafinat?, un fel de antidoturi contra masific?rîi produc?iilor ?i comportamentelor. Este ceea ce vor repro?a fondatorii mi?c?-rîi moderne, �n anii �20, stilului Art nouveau c?ruia �i vor recunoa?te totu
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
a acestor idei s-a realizat în timpul guvernării Johnson prin două acte legislative fundamentale, adoptate amândouă în 1964: Economic Opportunity Act și Civil Rights Act. Acestea erau menite să realizeze solidaritatea națiunii americane după modelul contractului social, în versiunea slab individualistă (Rousseau) și slab utilitaristă (Graham Wallace). Ideea unei "mari societăți" o regăsim la Rousseau, într-o versiune nepublicată a Contractului social ("Manuscrisul de la Geneva"), aceeași în care se vorbește despre "societatea bine ordonată", cea în care "acțiunile bune [sunt] recompensate
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
generațiile următoare. La sfârșit este analizată posibilitatea extinderii teoriei dreptății la natura non-umană, plecând de la teoriile lui Brian Barry și Brian Baxter. Problema coeziunii este inerentă conceptului de dreptate ecologică, pentru că interesul ecologic nu poate fi definit în sens pur individualist: bunurile ecologice sunt bunuri colective care nu pot fi asigurate fără solidaritate. În studiul său, Mihai Burlacu analizează interpretarea metodei echilibrului reflectiv din perspectiva pragmatist-holistă a lui Morton White. Teza lui White este că echilibrul dintre principiile dreptății și judecățile
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
de importanță majoră pentru conturarea și consolidarea conceptului de dreptate ecologică a fost preocuparea pentru "recunoașterea individuală, [și pentru] participarea și funcționarea comunității"29, aspecte care au fost introduse în discuția despre dreptate de către filosofii comunitariști, ca reacție față de teoria individualistă liberală a lui Rawls. Astfel, prin intermediul conceptelor de redistribuire, pe de o parte, și de recunoaștere și participare, pe de altă parte, dreptatea socială a putut fi extinsă la problema inegalităților ecologice. Ideea de extindere a fost ea însăși sugerată
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
chinuitor, mai bine zis, din monologul lipsit de putere, din acel lanț care Îl strânge În cercul său, fără a-i oferi vreo posibilitate de ieșire din jocul contradictoriu al argumentelor pro și contra. Mărturisirea Înseamnă o Înfrângere a voinței individualiste și o ascultare de chemare a Mântuitorului la pocăință, Înseamnă Învingerea mândriei și a părerii de sine, care l-a prăbușit pe Lucifer din ceruri. Mărturisirea ca act psihologic Înseamnă o depășire a stării de Închidere În sine, puterea unei
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Edvica Popa () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92291]
-
oameni de acțiune"59. Critica emisă de Bârsănescu indica, de fapt, contrariul efectelor pe care organizarea liberală a învățământului secundar interbelic ar fi trebuit să le producă: liceul nu orienta absolvenții spre societate, ci era conceput într-un sens eminamente individualist. Dezvoltarea intelectualistă pe care se axase învățământul secundar dinainte de război se menținea deci și în noua concepție, deși adaptarea învățământului la noile realități fusese una dintre coordonatele reformei. În ipostaza de creator de idei și valori culturale, intelectualul interbelic român
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
nivel declarativ pare că trebuie reevaluată. Altfel spus, se dorea ca liceul să devină "...școala celor puțini, a celor cu steaua'n frunte"70. Într-un studiu pe această temă, și directorul Liceului Laurian, I. V. Luca, insista asupra manierei individualiste în care școala ar trebui să-și trateze elevii pentru că, altfel, "când școala cată să deschidă cu aceeaș chee toate felurile de suflete, strică pe cele mai multe din ele"71. Idealul educațional gravita în jurul noțiunii de "personalitate", definită de pedagogul C.
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
bună pentru individ, poate furniza material identitar puternic, poate deveni drapel de luptă pentru dreptate socială, ca în teologiile eliberării, sau de luptă pentru putere, ca în fundamentalismele insurgente. în orice caz, indiferent că retorica religioasă e agresiv tradiționalistă sau individualistă, inventivă, tolerantă, transcendența devine un accesoriu prețios al tematicii imanente. E vorba despre o secularizare prin anexiune, mai insidioasă, fiindcă transcendența nu e ignorată sau uzurpată, ci instrumentată. și totuși Tocmai fiindcă e, într-un fel sau altul, evacuată, transcendența
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
că spectacolul public și mediatic continuă să dea vizibilitate unor forme de religie asociate, mai clar sau mai disimulat, cu puterea : tradiționalismul asociat cu puterea obișnuinței ; fundamentalismul asociat cu puterea literei, a ideologiei, a armei ; noile religiozități asociate cu revolta individualistă împotriva pretinsei puteri represive a religiilor constituite. Totuși, laicitatea a produs o critică atît de netă a relației religie-putere, încît separarea celor două a devenit un dat al modernității tîrzii, care ne interpelează, care e de valorificat. A exploata spiritual
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
context, contribuția lui John Locke a fost deosebit de importantă, fiind considerată, pe bună dreptate, deschizătoare de drumuri. Al doilea tratat despre guvernare justifică programul politic al Revoluției Glorioase, printr-o teorie a dreptului natural care pune bazele regimului liberal și individualist, în care converg tradiția parlamentară engleză, morala puritană și interesele economice ale clasei de mijloc. Sinteză a concepțiilor despre starea naturală, despre contractul social și despre guvernarea limitată, teoria lui Locke a triumfat o dată cu Revoluțiile Americană (1777) și Franceză (1789
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
înțeleagă că istoria este, cum spunea același Reisner, cea de-a opta zi, aceea care a urmat căderii în păcat sau, cu formularea de mai tîrziu, căderii în timp. Judecată în raport cu fondul productiv al culturii moderne (o cultură raționalistă și individualistă), mișcarea religioasă își trăda, crede Cioran, sensul. Ea venea să compenseze "epuizarea lăuntrică" a culturii, neputința acesteia de a mai produce valori noi, de a face din actul creației ceva spontan și, deopotrivă, liber. Și asta într-un moment în
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
închide în sine în mod etanș și rodul tendinței de a transcende realul. Numai că acest solipsism îl transformă pe provincial doar într-un visător ce își contemplă eul mizer și ireductibil, acceptînd una din cele două soluții posibile: "aceea individualistă a claustrării în eu". Același provincial însă, ispitit de mirajul singularizării, mai are la îndemînă celălalt procedeu sau remediu, radical opus față de primul: este varianta "confundării prin identificare în conștiința totală, expresia cea mai potențială a distrugerii eului". Cioran se
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
viață. Văzut prin ochii soției sale, imaginea lui Luximin (numele de revoluționar al lui Marcel Pauker) era departe de cel al unui revoluționar de profesie, gata să se sacrifice pentru cauză, deoarece Ana Pauker îl caracteriza astfel: "rupt de mase, individualist, orgolios, crunt individualist mic-burghez, fracționist, aventurier, agent al Siguranței, troțkist"78. Sunt tot atâtea motive de a-i considera pe comuniști de-a dreptul fanatici. Viziunea lor se caracteriza prin ignorarea realităților economice și sociale și prin anunțarea, așa cum o
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
femei, cele pentru promovarea abstinenței alcoolice și "bisericile libere" au pierdut membrii, asociațiile dedicate sportului, celor vârstnici, cele culturale și pentru protecția mediului au cunoscut o creștere a participării. Chiar dacă există schimbări în atitudini, tinerii mai educați dovedindu-se mai individualiști, concluzia nu poate fi alta decât persistența unui nivel ridicat de capital social. În ciuda schimbărilor sociale, individualismul în creștere nu s-a transformat în egoism, crede autorul. Se petrece o revalorizare a capacității individului de a-și forma propriile opinii
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
acest fenomen un "individualism solidar", vizibil în retragerea cetățenilor din mișcările sociale tradiționale, fenomen general în anii '70 (Barnes și Kaase, 1979). Cu toate acestea, datele de sondaj și alte date secundare demonstrează o persistență a solidarității. Tinerii cei mai individualiști nu par mai critici față de sistemul de asistență socială decât cei mai în vârstă. În plus, există date ce confirmă o creștere a participării în organizații voluntare și o persistență remarcabilă a timpului și cantității de muncă voluntară depusă. Concluzia
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
situație obiectivă, regretabilă sau nu, ce trebuie examinată cu atenție. Reținem mai întâi faptul, incontestabil, că între intelectualul adevărat și omul-politic de mase există o serie de incompatibilități radicale. De structură, mentalitate, nivel cultural, limbaj, conduită socială etc. Intelectualul este individualist, reflexiv, are spirit critic (adevărată calamitate în cercurile partizane, pur politice). Se comportă, nu o dată, turbulent, egocentric, uneori crispat, chiar autist. N-are nici pe departe noțiunea disciplinei de partid (termenul pare parodic prin referință la vechiul P.C.R., dar de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
centrate toate pe Imaginea revoluției. Le reîntâlnim, într-o formă sau alta, și la alții. Cu câteva insistențe și obsesii personale în plus. îl preocupă în mod evident (ca și pe noi de altfel) rolul intelectualului. De ce este izolat, iremediabil individualist și deci pulverizat, de ce n-a existat la noi o adevărată dizidență intelectuală? Deci Cine are nevoie de intelectuali? Se pare, nimeni și nu numai în clasa politică. Este deplânsă lipsa opoziției organizate în jurul intelectualului. Bine descrisă este și ambianța
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
va veni dacă va veni vreodată dintr-o cu totul altă direcție. Orice cultură are și o infrastructură social economică și o nouă cultură românească nu poate fi produsă decât de un alt tip de societate românească. Nu colectivistă, ci individualistă, a proprietății și a întreprinderii particulare. Nu socialistă, ci a libertății creatoare a individului, care să se bucure efectiv de toate drepturile omului într-un regim democratic pluralist, deschis Europei. Acesta ar fi cadrul general, condiția sa de bază. Ea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]