5,610 matches
-
avertiza compatrioții În legătură cu efectele secundare periculoase care Însoțeau preluarea instituțiilor și stilului de viață occidentale și, o dată cu acestea, a admirației necondiționate pentru progresul material 68. Eugeniștii din Vest Își dezvoltaseră aptitudini În a corecta dezastrele produse de procesele masive de industrializare și urbanizare care avuseseră loc În secolul XX. La rândul lor, eugeniștii români susțineau că ar putea Învăța din experiența occidentală cum trebuie regândite aceste procese și cum ar putea fi reorganizate prioritățile de dezvoltare și modernizare 69. Eugeniștii nu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Europa de Vest se conturase deja o poziție similară referitoare la echilibrarea dezvoltării cu o preocupare mai serioasă pentru limitările biologice impuse de ereditate 70. În cazul României Însă, această critică venea Înainte să fi existat o perioadă autentică de „avânt” al industrializării. Modernizarea era un subiect aprig dezbătut În epocă, unele grupări susținând dezvoltarea rapidă a industriilor importante și a instituțiilor moderne de tip occidental 71. Alte grupări se temeau că România nu poate concura cu Vestul În aceste domenii și că
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a treia cale, biopolitica" Prima sinteză publicată de Moldovan a fost o broșură intitulată Igiena națiunii (1925), urmată la scurt timp de lucrarea Biopolitica (1926). Igiena națiunii descria măsuri eugenice imperative, pe care Moldovan le propunea ca răspuns la problemele industrializării și urbanizării. Analiza lui Moldovan nu respingea aceste procese per se, ci excesele pe care le generau. În viziunea autorului, astfel de abordări individualiste și materialiste deturnaseră progresul științific și tehnologic de la direcția sa naturală, transformând industrializarea Într-un fenomen
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
răspuns la problemele industrializării și urbanizării. Analiza lui Moldovan nu respingea aceste procese per se, ci excesele pe care le generau. În viziunea autorului, astfel de abordări individualiste și materialiste deturnaseră progresul științific și tehnologic de la direcția sa naturală, transformând industrializarea Într-un fenomen disgenic. Astfel, conchidea Moldovan, „nu suntem și nu putem fi contra industrializării, cum nu suntem nici contra muncii, dar trebuie să rămână ca un postulat foarte serios, ca această industrializare să nu fie În detrimentul ci În folosul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ci excesele pe care le generau. În viziunea autorului, astfel de abordări individualiste și materialiste deturnaseră progresul științific și tehnologic de la direcția sa naturală, transformând industrializarea Într-un fenomen disgenic. Astfel, conchidea Moldovan, „nu suntem și nu putem fi contra industrializării, cum nu suntem nici contra muncii, dar trebuie să rămână ca un postulat foarte serios, ca această industrializare să nu fie În detrimentul ci În folosul biologic al capitalului uman”6. În consecință, erau necesare, În opinia sa, măsuri educaționale și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și tehnologic de la direcția sa naturală, transformând industrializarea Într-un fenomen disgenic. Astfel, conchidea Moldovan, „nu suntem și nu putem fi contra industrializării, cum nu suntem nici contra muncii, dar trebuie să rămână ca un postulat foarte serios, ca această industrializare să nu fie În detrimentul ci În folosul biologic al capitalului uman”6. În consecință, erau necesare, În opinia sa, măsuri educaționale și „conservatorism În acceptarea progreselor civilizațiunei”7. Învățând din greșelile societăților engleză și germană, Moldovan spera să eludeze efectele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În detrimentul ci În folosul biologic al capitalului uman”6. În consecință, erau necesare, În opinia sa, măsuri educaționale și „conservatorism În acceptarea progreselor civilizațiunei”7. Învățând din greșelile societăților engleză și germană, Moldovan spera să eludeze efectele degenerative pe care industrializarea le avusese În Occident. Moldovan se distanțase deja de contemporanii săi În disputele asupra devoltării și modernizării prin faptul că Își fundamenta argumentele pe „prosperitatea biologică a capitalului uman”. Politicieni precum Ion Mihalache și Ion I.C. Brătianu, economiști, printre care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Ion I.C. Brătianu, economiști, printre care Mihail Manoilescu, și intelectuali ca Ștefan Zeletin și Eugen Lovinescu Își formulau În mod diferit Întrebările critice asupra meritelor modernizării rapide și a rolului statului. Ar trebui statul să Încurajeze sau chiar să subvenționeze industrializarea sau, dimpotrivă, să privilegieze agricultura și zonele rurale? Avea România nevoie de instituții și structuri politice de tip european sau de unele mai „autentice”, bazate pe tradițiile ancestrale? Moldovan vorbea dintr-un cu totul alt unghi. El părea să-și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mult mai clar ceva mai târziu 30. În opinia sa, feminismul era o formă de individualism care se opunea destinului eugenic al femeilor, doar unul dintre rezultatele nefericite ale excesului iresponsabil de individualism și materialism În procesele de modernizare și industrializare din secolul al XIX-lea. Moldovan percepea această mișcare ca pe o amenințare la adresa intereselor mai largi ale comunității, pentru că feministele puneau accentul pe potențialul femeilor de a reuși În toate domeniile vieții publice, cu condiția să li se ofere
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
programe modernizatoare. Scopul central nu mai era, astfel, funcționarea cât mai eficientă, În beneficiul pieței libere sau al producătorilor individuali, muncitorilor sau consumatorilor, ci menținerea națiunii pe o traiectorie de dezvoltare sănătoasă și armonioasă, care să susțină În același timp industrializarea 44. Statul urma, de asemenea, să reglementeze funcționarea industriei și a comerțului, prin „raționalizarea industrializării” În sensul conceptualizării biologice a acestui demers. Propunerile de modificare a organizării și funcționării Ministerului Industriilor și Comerțului constituie secțiunea cea mai slabă a Biopoliticii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
libere sau al producătorilor individuali, muncitorilor sau consumatorilor, ci menținerea națiunii pe o traiectorie de dezvoltare sănătoasă și armonioasă, care să susțină În același timp industrializarea 44. Statul urma, de asemenea, să reglementeze funcționarea industriei și a comerțului, prin „raționalizarea industrializării” În sensul conceptualizării biologice a acestui demers. Propunerile de modificare a organizării și funcționării Ministerului Industriilor și Comerțului constituie secțiunea cea mai slabă a Biopoliticii. Cunoștințele lui Moldovan despre variabilele și aspectele care trebuiau luate În considerare În evaluarea avantajelor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
conceptualizării biologice a acestui demers. Propunerile de modificare a organizării și funcționării Ministerului Industriilor și Comerțului constituie secțiunea cea mai slabă a Biopoliticii. Cunoștințele lui Moldovan despre variabilele și aspectele care trebuiau luate În considerare În evaluarea avantajelor și dezavantajelor industrializării și dezvoltării comerțului par să fi fost destul de superficiale. Moldovan pare să fi acceptat, vădit fără entuziasm, că era impractic să formuleze argumente Împotriva industrializării, dar nu a reușit să propună o perspectivă foarte clară asupra măsurilor care trebuiau avute
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Moldovan despre variabilele și aspectele care trebuiau luate În considerare În evaluarea avantajelor și dezavantajelor industrializării și dezvoltării comerțului par să fi fost destul de superficiale. Moldovan pare să fi acceptat, vădit fără entuziasm, că era impractic să formuleze argumente Împotriva industrializării, dar nu a reușit să propună o perspectivă foarte clară asupra măsurilor care trebuiau avute În vedere pentru a facilita industrializarea În conformitate cu prerogativele biopolitice. Poziția critică a lui Moldovan față de deciziile guvernului liberal aflat la putere se relevă cu cea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
fi fost destul de superficiale. Moldovan pare să fi acceptat, vădit fără entuziasm, că era impractic să formuleze argumente Împotriva industrializării, dar nu a reușit să propună o perspectivă foarte clară asupra măsurilor care trebuiau avute În vedere pentru a facilita industrializarea În conformitate cu prerogativele biopolitice. Poziția critică a lui Moldovan față de deciziile guvernului liberal aflat la putere se relevă cu cea mai mare transparență În analiza pe care autorul o face În legătură cu necesitatea de a implementa unele schimbări În structura și funcționarea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Doctrina rassistă prezintă rassa proprie ca pe cea mai distinsă din lume, În cazul dat, rassa nordică, blondă, Înaltă, dolichocefală... distanțându-se disprețuitor de celelalte rasse sau popoare inferioare... Va fi școncepția rassistă capabilăț să refacă forțele biologice epuizate prin industrializare, urbanizare, civilizație materială avansată? Nu este momentul să o cercetăm și nici nu este pretenția și căderea noastră de a ne amesteca În stabilirea concepției de viață după care se conduc alte neamuri. Însă este sigur că acea doctrină nu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
care le considera disgenice. Cu toate acestea, el era mai sensibil decât Moldovan la acțiunea factorilor practici, de mediu, care puteau să influențeze sănătatea națiunii prezente și viitoare, precum și la realitățile sociale și economice ale unei țări În curs de industrializare. De aceea, programele sale par mai rezonabile atât În ceea ce privește măsurile practice propuse, cât și În așteptările pe care le formulează. Banu se referă În mod explicit la constrângerile impuse de disponibilitatea limitată de a cheltui veniturile statului pentru asemenea programe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
viabilă, În afara unei prohibiții forte Împotriva migrației la orașe. Totuși, o astfel de politică era nerealistă pentru că nimeni nu putea să Își propună să controleze atât de direct și de extensiv comportamentul individual 38. Mai mult, majoritatea eugeniștilor recunoșteau că industrializarea și unele dintre efectele sale sunt procese inevitabile. De aceea, aleseseră o abordare pragmatică a problemei și erau dispuși să se ocupe de tema urbanizării ca fenomen inevitabil. Una dintre pozițiile cele mai explicite În acest sens Îi aparține lui
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
părinți și copii erau În centrul viziunii eugeniste despre relațiile sociale și politice În cadrul statului și al națiunii. Cea mai mare Îngrijorare a eugeniștilor era legată de destrămarea iminentă a familiei tradiționale, ca rezultat al efectelor negative ale modernizării și industrializării, care produseseră ideologiile individualismului și ale materialismului postbelic. Schimbările din sistemul economic impuse de industrializare au Împins ambii părinți În afara casei, care a devenit, astfel, o noțiune demodată 42. Mai mult, urbanizarea i-a Împins pe țărani la orașe, forțându
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și al națiunii. Cea mai mare Îngrijorare a eugeniștilor era legată de destrămarea iminentă a familiei tradiționale, ca rezultat al efectelor negative ale modernizării și industrializării, care produseseră ideologiile individualismului și ale materialismului postbelic. Schimbările din sistemul economic impuse de industrializare au Împins ambii părinți În afara casei, care a devenit, astfel, o noțiune demodată 42. Mai mult, urbanizarea i-a Împins pe țărani la orașe, forțându-i să Își abandoneze legăturile de familie și tradițiile. Pentru că eugeniștii considerau că familia, mai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
selectaseră inamici specifici. Țapul ispășitor favorit al eugeniștilor erau feministele și, În general, femeile care folosiseră oportunitățile create de modernizare pentru a evada din responsabilitățile lor eugenice, materne și domestice 43. De vină Însă, În opinia eugeniștilor, nu erau doar industrializarea, nesiguranța economică și piața de muncă foarte ieftină, care le obliga pe femei să intre pe piața forței de muncă, ci și ambițiile femeilor și viziunea lor Îngustă despre problemele economice ale perioadei. În loc să caute soluții pentru a asigura, Înainte de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cerere prin Decretul nr. 463, din 30 septembrie 195716. La jumătatea anilor ’60 Însă, conducerea comunistă era extrem de preocupată de scăderea natalității, care amenința să afecteze necesarul de forță de muncă al următoarei generații. Într-un moment În care avansul industrializării reprezenta unul dintre scopurile principale ale conducerii Partidului și În special ale proaspăt numitului său Secretar General, Nicolae Ceușescu, tendința de scădere a numărului nașterilor era un fenomen alarmant. În același timp În care, prin declarațiile lui Ceaușescu și ale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
își are originile în istorie. După Stanworth și Giddens (1974), evoluția configurației elitelor din Marea Britanie nu poate fi înțeleasă decât pe fondul dezvoltării industriale din secolului al XIX-lea. Dintre toate țările europene, Marea Britanie s-a angajat prima pe calea industrializării. Totuși, antreprenorul sau directorul întreprinderii nu avea un statut particular în sine. Din acest punct de vedere, evoluția socială britanică se deosebește de cele două cazuri extreme între care se situează. Încă nu se crease „o etică a afacerilor”, în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
sau Norvegiei, unde puțini oameni politici ajung la posturile de miniștri fără a fi fost membri ai Parlamentului cel puțin un deceniu. Unii cercetători estimează că cele mai permeabile canale de recrutare sunt caracteristice țărilor în curs de dezvoltare, în vreme ce industrializarea și modernizarea politică impun sisteme de pregătire (Putnam, 1976, pp. 47-48). Totuși, trebuie menționat că Statele Unite prezintă unul dintre cazurile cele mai remarcabile de permeabilitate și de „intrare laterală”. Posturile din minister sunt în mod curent ocupate aici de persoane
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
evoluții economice și politice importante, precum sporirea autorității parlamentelor, capitalizarea economiei și proletarizarea categoriilor dominate. Teoriile inițiale formulate în sociologia nord-americană postbelică, surse ale acestor mișcări, dislocările structurale masive asociate unor schimbări sociale rapide și profunde, cum sunt urbanizarea sau industrializarea, care conduc la disoluția controlului social și încurajează comportamentele antisociale (Smelser, 1962; Tilly et. al., 1975). Abordările ulterioare au respins asocierea m.s. cu iraționalitatea sau devianța punând în loc o paradigmă raționalistă potrivit căreia m.s. nu reprezintă altceva decât „politică cu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
însă de o implicare sistematică a comunităților locale. Ea poate fi depistată în contribuțiile principale aduse (Larionescu, 2001): - identificarea problemelor sociale majore generate de schimbările structurale ale societății românești de după 1918 - dublarea teritoriului și a populației, decalajele dintre nivelurile de industrializare, urbanizare, organizare administrativă, culturală juridică, ale provinciilor noului stat național - și cercetarea lor obiectivă de către cele mai prestigioase competențe ale țării; - încurajarea cunoașterii și tratării comparative a problemelor societății românești cu cele ale societăților europene, dat fiind faptul că România
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]