5,050 matches
-
economică și politică educațională 101 3.1. Exemplul sud-american 102 3.2. Exemplul țărilor asiatice 102 4. Câteva concluzii privind direcția politicilor educaționale 104 5. Aplicație. Investiția în educație în România - comparații cu țările europene 105 Rezumat 107 Capitolul VI. Inegalități educaționale și mobilitate socială 109 1. Introducere 109 2. Premise ideologice ale cercetărilor privind inegalitățile educaționale 110 2.1. Meritocrația 110 3. Cât de meritocratice sunt societățile occidentale contemporane? 112 3.1. Critica rezultatelor testelor la care au fost supuse
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
102 4. Câteva concluzii privind direcția politicilor educaționale 104 5. Aplicație. Investiția în educație în România - comparații cu țările europene 105 Rezumat 107 Capitolul VI. Inegalități educaționale și mobilitate socială 109 1. Introducere 109 2. Premise ideologice ale cercetărilor privind inegalitățile educaționale 110 2.1. Meritocrația 110 3. Cât de meritocratice sunt societățile occidentale contemporane? 112 3.1. Critica rezultatelor testelor la care au fost supuse ipotezele meritocratice 115 3.2. Reacția individualist-metodologică - Raymond Boudon 116 4. Cum funcționează școlile în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
2. Reacția individualist-metodologică - Raymond Boudon 116 4. Cum funcționează școlile în sistemele de mobilitate diferite? Sistemul școlar și mobilitatea clientelară și competitivă 118 4.1. Controlul social și cele două tipuri de mobilitate 119 5. Anchete din ultimele decenii privind inegalitățile școlare și sociale 120 5.1. Anchete franceze 121 5.1.1. Ancheta lui Christian Peyre 121 5.1.2. Ancheta INED (Institut National des Études Démographiques) 121 5.2. Date statistice comparative internaționale 123 5.2.1. Date pentru
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ale instituțiilor de învățământ care s-au realizat în alte părți - precum în Anglia, Statele Unite sau Franța - nici măcar nu ar fi fost de conceput fără sociologi. Observația echipei lui James Coleman, solicitată în 1964 de către Guvernul SUA să studieze problema inegalităților școlare, cum că inegalitățile sociale sunt transmise și din cauza segregării școlilor după criterii de status social, rasă, etnie, a dus la susținerea de către stat a sistemului de busing, vizând mixarea compoziției etnice, rasiale și economice a școlilor publice americane 1
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
care s-au realizat în alte părți - precum în Anglia, Statele Unite sau Franța - nici măcar nu ar fi fost de conceput fără sociologi. Observația echipei lui James Coleman, solicitată în 1964 de către Guvernul SUA să studieze problema inegalităților școlare, cum că inegalitățile sociale sunt transmise și din cauza segregării școlilor după criterii de status social, rasă, etnie, a dus la susținerea de către stat a sistemului de busing, vizând mixarea compoziției etnice, rasiale și economice a școlilor publice americane 1. Pedagogii și părinții, la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
precum în cazul dezbaterii dintre cei care susțin că școala trebuie condusă de profesori și cei care consideră necesară angajarea de manageri școlari specializați. Pe de altă parte, foarte rar se pune problema modalităților prin care școala contribuie la perpetuarea inegalităților sociale. Tehnicile pedagogice au o componentă sociologică formală, iar profesorii, tracasați oricum de viața lor curentă, neglijează aproape total latura socială a efectelor muncii lor. Iar dacă o iau în considerare, o fac mai mult din considerente afectiv-morale, nesistematic și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
neglijează aproape total latura socială a efectelor muncii lor. Iar dacă o iau în considerare, o fac mai mult din considerente afectiv-morale, nesistematic și necontrolabil. Oricum, statul însuși nu are o politică coerentă de oportunități egale și de reducere a inegalităților de șanse. Toate acestea se întâmplă pentru că, dintre cei implicați în instituțiile de învățământ de la noi, puțini văd dimensiunea sociologică a educației și pentru că individualismul și evitarea responsabilității sociale, materializate în formule de genul „eu îmi fac treaba, alții să
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
le va fi clar că, în ultimele decenii, granițele dintre științe și specializări au devenit permeabile, chiar incerte, la fel cum distincția dintre cercetarea fundamentală și cea aplicată în domeniul educațional și-a pierdut actualitatea. Alături de capitole ample rezervate problematicii inegalităților școlare, surselor rezultatelor școlare sau expansiunii sistemelor de învățământ publice de masă, apar și capitole de economia educației. Introducerea în teoria acreditărilor are un statut aparte, mai ales din cauza bizarei obscurități în care este învăluită, în sociologia românească, o paradigmă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
socială persistă, analiza s-a mutat de la teme instituționale la analiza centrată pe individ a determinanților rezultatelor școlare și a efectelor acestor rezultate asupra transmiterii statusurilor și asupra mobilității sociale. La sfârșitul anilor ’50 începe să fie studiată serios problematica inegalităților școlare, fapt ce trebuie asociat amorsării creșterii numerice a școlarității în școlile secundare și cele superioare. Studiile ce i-au fost dedicate cunosc între 1960 și 1975 o adevărată explozie. Pe la mijlocul anilor ’60, eșecul școlar devine o problemă socială discutată
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
discutată de către intelectuali și prezentată atât în dezbaterile pedagogice, cât și în presă. Problema este asociată celei a egalității de șanse. Evoluția studiilor dedicate acestei teme face ca în prima parte a anilor ’70 să se treacă de la constatarea diferitelor inegalități asociate școlii la înțelegerea lor prin elaborarea de teorii cum este cea a lui Boudon (1973) sau cea privitoare la reproducția socială a lui Bourdieu (1964, 1970). Cu toate că uneori pare că în acest domeniu totul a fost deja spus, teoriile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
consolidare a statului bunăstării între 1945 și sfârșitul anilor ’60. În această perioadă, sociologia educației s-a dezvoltat ca o disciplină academică progresistă, dedicată susținerii funcției educației de creare de resurse umane pentru societăți din ce în ce mai diversificate și de reducere a inegalităților sociale și sporire a dreptății sociale. Turbulențele deceniului următor, anunțate deja de revoltele din 1968, au culminat cu criza petrolului din 1974 și s-au finalizat cu recesiunea economică consecutivă. Încrederea în capacitatea eliberatoare sau progresistă a școlii s-a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
stat sau atribuite altor ordine religioase. Interpretarea sociologică a impunerii modelului sistemului public de învățământ a fost aprofundată de Pierre Bourdieu (1989), care vede în aceasta reflecția unei modificări radicale a sistemului de dominație socială. În orice sistem social, legitimitatea inegalității își are sursa în înțelegerea mistificată a arbitrarului puterii și a accesului diferențiat la resurse. Consacrarea ordinii sociale a fost, în Evul Mediu european, responsabilitatea Bisericii, care interpreta autoritatea seniorilor ca inspirată de justiția divină. Școlii îi revine, în capitalismul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și a accesului diferențiat la resurse. Consacrarea ordinii sociale a fost, în Evul Mediu european, responsabilitatea Bisericii, care interpreta autoritatea seniorilor ca inspirată de justiția divină. Școlii îi revine, în capitalismul dezvoltat, rolul de a sanctifica diviziunea socială, prin prezentarea inegalităților dintre diferitele poziții care derivă din realizările școlare ca rezultat al unor determinări inevitabile produse de talentul, efortul și aspirațiile indivizilor. Cele mai avansate țări în organizarea sistemelor de învățământ de masă au fost Germania și Franța. La sfârșitul secolului
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Analiștii evoluțiilor sistemelor publice de învățământ au identificat trei etape în parcursul acestora (Voicu, 2003): a) dezvoltarea învățământului de masă, care continuă stratificarea socială existentă, manifestată în Europa Occidentală și în America de Nord în secolul al XIX-lea; b) rezolvarea problemei inegalităților educaționale prin reorganizarea pe baze „meritocratice” a sistemelor de învățământ și sporirea egalității de șanse privind accesul la educație; și c) retragerea statului din controlul asupra educației începând cu anii ’70 ai secolului trecut, când s-a pus accentul pe
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
XIX-lea, rețeaua școlară și efectivele școlare au sporit puternic, dar nu au reușit să amelioreze decât într-o măsură restrânsă handicapul lipsei de acces la educație al anumitor categorii sociale. Învățământul românesc din perioada respectivă era grevat de puternice inegalități de oportunități școlare, care îi afectau mai ales pe copiii de țărani. Cifrele furnizate de Rădulescu (2003) sunt, în opinia mea, destul de edificatoare: în 1898, rata netă de școlarizare a copiilor de 7-12 ani din mediul rural era de doar
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
autentice de transmitere a autorității la niveluri inferioare fiind introducerea manualelor alternative și a „curriculumului la alegerea școlii”. În timp ce concentrarea autorității într-un organism central împiedică variații bazate pe caracteristici locale ale organizațiilor și conținuturilor școlare, sistemul descentralizat sporește riscul inegalităților de șanse școlare, mai ales prin dependența finanțării instituțiilor educaționale de deciziile și resursele autorităților locale. Referitor la carierele școlare, apar diferențe puternice între națiuni în ceea ce privește importanța sectorului vocațional, profesional în învățământul secundar, relația dintre pregătirea profesională la acest nivel
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
din Paris ca sursă a așa-zisei „nobilimi de stat” (Bourdieu, 1989), alcătuită din experți tehnici, ofițeri de carieră și profesori. Marile școli au un rol important în producerea elitei sociale, politice, economice și științifice franceze, dar și în reproducerea inegalităților sociale. Pierre Bourdieu a arătat că, deși promovează o ideologie meritocratică, „marile școli” sunt foarte greu accesibile tinerilor care provin din clasele inferioare. Separarea predării de cercetare, accentul pus pe formarea de funcționari competenți, dar obedienți, au legat educația de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în variate roluri adulte, precum cele ocupaționale, politice, familiale și de altă natură, cerute de o economie în creștere și de un sistem politic stabil. Acestei funcții îi vom spune funcția integrativă a școlii. 2. Într-o societate în care inegalitățile substanțiale în privilegii economice și status social sunt inevitabile, cel puțin din punctul de vedere al liberalilor, școala trebuie să asigure o competiție echitabilă pentru roluri sociale și chiar să reducă discrepanța economică dintre câștigători și învinși. Deci școala are
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
punctual și politicos. Chiar dacă aceste așteptări au puține legături cu obiectivele explicite ale școlii, îndeplinirea lor este esențială pentru o carieră școlară de succes. Teoreticienii marxiști au preluat ideea curriculumului ascuns, susținând faptul că prin acesta școala contribuie la reproducerea inegalităților sociale și la conservarea ordinii sociale dominate de clasa capitalistă. Bowles și Gintis (1976) au formulat principiul „corespondenței”, adică al paralelismului dintre organizarea școlii și cea a societății. Aceasta din urmă este reprodusă prin conținuturile formale și ascunse ale școlii
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în timp ce descendenții celor din clasele muncitorești repetă comportamentele potrivite pentru munci slab calificate și care presupun o scăzută autonomie din partea executanților. Studiile mai recente din țările anglo-saxone (vezi Margolis și colab., 2001) au depășit tema contribuției conținuturilor ascunse la reproducerea inegalităților de clasă și au abordat modul în care acestea contribuie la menținerea inechității de gen, de rasă sau de etnie. Investigând conținuturile (programe și manuale) destinate elevilor din clasele primare și gimnaziale din România, Constantin Cucoș (2002)1 enumeră elementele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
creștere economică ale țărilor din regiune. • În ciuda pretențiilor persistente ale politicienilor potrivit cărora educația ar fi o prioritate națională, guvernele românești alocă învățământului procente dintre cele mai mici din bugetul național în comparație cu celelalte țări europene. Capitolul VI tc "Capitolul VI " Inegalități educaționale și mobilitate socialtc "Inegalit\]i educa]ionale [i mobilitate social\" 1. Introduceretc "1. Introducere" Sociologia inegalităților educaționale nu se identifică, cum s-ar putea crede la o privire superficială, cu sociologia educației, un domeniu analitic mult mai vast. Totuși
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
prioritate națională, guvernele românești alocă învățământului procente dintre cele mai mici din bugetul național în comparație cu celelalte țări europene. Capitolul VI tc "Capitolul VI " Inegalități educaționale și mobilitate socialtc "Inegalit\]i educa]ionale [i mobilitate social\" 1. Introduceretc "1. Introducere" Sociologia inegalităților educaționale nu se identifică, cum s-ar putea crede la o privire superficială, cu sociologia educației, un domeniu analitic mult mai vast. Totuși, discutarea inegalităților relative la accesul la educație, la procesul școlar și la valorificarea în sistemul stratificării sociale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și mobilitate socialtc "Inegalit\]i educa]ionale [i mobilitate social\" 1. Introduceretc "1. Introducere" Sociologia inegalităților educaționale nu se identifică, cum s-ar putea crede la o privire superficială, cu sociologia educației, un domeniu analitic mult mai vast. Totuși, discutarea inegalităților relative la accesul la educație, la procesul școlar și la valorificarea în sistemul stratificării sociale a rezultatelor școlare este o preocupare esențială a sociologiei educaționale, constituindu-se în locul în care construcția teoretică în sociologia educației a fost foarte activă, iar
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
este o preocupare esențială a sociologiei educaționale, constituindu-se în locul în care construcția teoretică în sociologia educației a fost foarte activă, iar implicarea sociologiei în politic și economic foarte vizibilă. Capitolul de față va aborda câteva teme centrale pentru discutarea inegalităților educaționale din perioada postbelică în țările dezvoltate, dar și în cele socialiste, inclusiv România. La început, vom încadra problematica inegalităților școlare și a mobilității sociale în tema meritocrației, definind-o, indicând principalele rezultate ale încercărilor de a măsura gradul de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
activă, iar implicarea sociologiei în politic și economic foarte vizibilă. Capitolul de față va aborda câteva teme centrale pentru discutarea inegalităților educaționale din perioada postbelică în țările dezvoltate, dar și în cele socialiste, inclusiv România. La început, vom încadra problematica inegalităților școlare și a mobilității sociale în tema meritocrației, definind-o, indicând principalele rezultate ale încercărilor de a măsura gradul de evoluție al societăților occidentale către un model meritocratic și expunând criticile și polemicile din jurul respectivelor studii. În capitolele următoare voi
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]