3,001 matches
-
și lui Marin Mincu, P. dezvoltă conceptul „generație de creație”, formulat de Tudor Vianu. Fără a fi afectat de idiosincrasiile generaționiste, criticul formulează, totuși, un posibil program și propune un posibil canon. Programul ar fi comprimat în sintagma „lupta cu inerția” a lui Nicolae Labiș și ar cuprinde, pe lângă afirmarea vădită a noului, „patosul confesiunii”, „candoarea descoperirii universului” și „luciditatea dominării lui”, precum și o nu mai puțin importantă „etică a creației”; de asemenea, autorul punctează reinstaurarea paradigmei moderniste și restabilirea contactelor
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
cu interese opuse altora (G. Ibrăileanu, sub pseudonimul Cezar Vraja, Înrâurirea artei, „Evenimentul literar”, 1894), ca și de funcțiile destinate, teoretic, artei și literaturii: de a lumina și organiza „masele muncitoare și producătoare”, de a le scoate, prin culturalizare, din inerție și nepăsare și de a le ajuta să devină un factor politic conștient, transformator (C. Stere, sub pseudonimul C. Șărcăleanu, Poporanismul, „Evenimentul literar”, 1894). În formularea lui C. Stere p. era „mai mult un sentiment general, o atmosferă [...] intelectuală și
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
aceeași zonă poate fi situată Theophana, protagonista din Bizanț, unde politicul și pasiunea interferează. Permeabil la diverse, uneori contradictorii ideologii, în Serenada din trecut scriitorul încearcă, prin figura lui Petru Cercel, „poet, trubadur, elegant, boem”, să pună în conflict scenic inerția tradiției autohtone cu dinamismul civilizației occidentale, al cărei fiu adoptiv domnitorul era. Conflictul nu mută însă cu totul accentul în zona ideilor nobile, fiindcă autorul este, până la capăt, sedus de soluțiile literare „sentimentale”, înlocuind în chip fals intriga ucigașă prin
RADULESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
este preferată analiza pe nivele paralele: paradigmele de creație active și concurente la un moment dat, raporturile dintre creație și conștiința critică a autorului. În fine, de un interes aparte se bucură așa-numita viață literară - grupusculele, cenaclurile, personalitățile, revistele, inerțiile și împotrivirile subterane, eșecul marilor mașinării literare ghidate de sus. O dată în plus, criticul își manifestă predispoziția pentru îmbinarea studiului stilistic și sociologic, textual și contextual. Debutul lui Marian Papahagi (Exerciții de lectură) mi-l amintește pe acela mai vechi
PAPAHAGI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
inexistența șanselor de supraviețuire. Dar tragicul nu beneficiază de nici o măreție, el se îneacă în grotesc, căci tragedia nu este aici ratarea individuală, cât moartea fără glorie a unei lumi întregi, epuizată, fără resursele vitalității, trăind doar în virtutea unei pure inerții istorice, ajunsă și aceasta la finalitatea sa inevitabilă. Grotescul copleșește destinul sau, mai bine zis, declinul tragic, prin arivismul altei lumi, mai întreprinzătoare, care accentuează cu prezența ei spărturile ori cel puțin fisurile interne ale lumii aflate în agonie. Înmormântarea
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
existență în cuplu. Faptul că piesa a avut o frumoasă carieră teatrală se explică prin modernitatea discursului dramatic (autoarea este o bună cunoscătoare a tehnicilor de montaj din cinematograful suprarealist), prin caracterul polemic (uneori prea demonstrativ) cu care sunt atacate inerția și șabloanele epocii, prin dialogul alert și ironic. Piesa Interviu (titlul inițial, Handicap, a fost schimbat de cenzură) s-a reprezentat în 1976, cu o distribuție de primă mărime, la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” din București. Reapar El și Ea
OPROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288561_a_289890]
-
este justificat pentru un sistem, poate fi nejustificat, disfuncțional pentru un altul. Fiecare sistem își susține elementele care îi sunt funcționale, indiferent de semnificația acestora pentru alte sisteme. Afirmarea funcționalității universale trebuie înțeleasă, de asemenea, tendențial. Există, desigur, o anumită inerție în sistemele sociale care explică „supraviețuirea” unor componente care și-au pierdut funcția. Dar aceasta nu poate să dureze. Odată pierdută rațiunea de a fi menținute, ele fie capătă o altă funcție, fie sunt eliminate treptat. Problema explicației și predicției
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este o precondiție funcțională a ei, ci un produsnonfuncțional al poziției sociale. În acest caz, soluția este de tipul celei preconizate de teoria precedentă. • Teoria privilegiului tradițional. Nivelul mai ridicat de aspirații asociat cu calificarea și școlaritatea este rezultatul unei inerții a tradiției. În societățile trecute, inegalitatea socială a fost mereu asociată și cu nivelul de calificare și școlaritate. În virtutea tradiției, persoanele care au calificări ridicate vor avea pretenții mai ridicate. Și în acest caz, soluția este de ordinul unei reorientări
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
colectivităților arhaice ca pe o variantă a strategiei satisfăcătorului. Prezența plusvalorii în complexul tradiției apare cu claritate în momentele în care, din cauza schimbării condițiilor, soluțiile recomandate încetează să mai fie adecvate. Chiar și în această situație, tradiția prezintă o mare inerție, continuând să persiste, fiind susținută mai mult de funcția sa de protecție împotriva incertitudinii. În plan individual, complementul tradiției este obișnuința: oamenii tind să respecte cu sfințenie modurile de acțiune cu care s-au obișnuit. Acest fapt este explicabil și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
exploratorului, a omului pornit să descopere o nouă imagine asupra lumii și, implicit, o nouă estetică. Instrumentele noii cunoașteri sunt asocierile verbale iraționale - în spiritul tehnicilor psihanalitice -, automatismele de limbaj și aglomerarea de metafore, prin care poemele proliferează în virtutea propriei inerții: „Vasco Vasco suspină geamantanul ai/ uitat un picior în ultima corabie/ și ți-a fugit figura spre golf/ Dar batista își arată dinții spre comandantul/ care își balansează pendulele din urechi/ și pendulele supărate i-au ars barba/ barba a
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
complice cu un cititor-copil, căruia par să i se adreseze unele texte (Hoții au furat zăpada). Versul e vag înrudit cu naivitățile argheziene, însă nu are și stângăcia regizată a acelora. Existența poetului mărturisește un moment de vacuitate poetică, de inerție și de clișeizare, cu excepția câtorva insule de inspirație, în care se simte cum „crește mormântul/ În acest celest cimitir care este biblioteca”, în vreme ce Vara pierdută adună multe dintre textele anterioare, fără a aduce un reviriment al lirismului, dimpotrivă, uzând mai
NICOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288432_a_289761]
-
generații au loc atât prin interacțiuni intrafamiliale, cât și prin intermediul mediatorilor de schimb social, precum sindicatele, legăturile de muncă din cadrul grupurilor formale etc. În al doilea rând, s-a demonstrat că raporturile dintre sexe influențează direct raporturile dintre generații. În ciuda inerției practicilor și contradicțiilor dintre bărbați și femei, relațiile dintre cele două sexe se transformă În aceeași direcție ca și raporturile dintre generații, și anume În sensul Înlocuirii principiilor ierarhice tradiționale. Influența culturală a copiilor asupra părinților face parte din efectele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
-i privește pe bărbați, aceștia trăiesc o situație de decalaj inversă, Între o viziune mai tradițională a diviziunii sexelor și o practică mai puțin diferențiată. Atitudinile contradictorii ale femeilor și bărbaților, persistența valorilor tradiționale la ambele sexe și o anumită inerție a practicilor conjugate explică, fără Îndoială, constatarea făcută de sociologii francezi potrivit căreia nu există o corelație Între modelul de cuplu efectiv al părinților și cel al copiilor, chiar dacă este vorba despre relația dintre G2 și G3. În schimb, există
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
educație primit influențează modelul de cuplu constituit: faptul de a fi primit o educație suplă, flexibilă, Îngăduitoare determină formarea unui cuplu egalitar, cu toate că, subliniază Attias-Donfut, această legătură statistică este destul de slabă și puțin semnificativă. Din rezultatele examinate reiese că, În ciuda inerției practicilor și contradicțiilor dintre bărbați și femei, relațiile dintre cele două sexe se transformă În aceeași direcție ca și raporturile dintre generații, și anume În sensul Înlocuirii principiilor ierarhice tradiționale. Valorile și comportamentele se schimbă de la o generație la alta
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de-a lungul generațiilor reprezintă un fenomen aflat În declin structural. În al șaselea rând, istoria ultimelor două secole exprimă slăbirea puterii patriarhale asupra copiilor concomitent cu slăbirea progresivă a dominării soției de către soț. Din rezultatele examinate reiese că, În ciuda inerției practicilor și contradicțiilor dintre bărbați și femei, relațiile dintre cele două sexe se transformă În aceeași direcție ca și raporturile dintre generații, și anume În sensul Înlocuirii principiilor ierarhice tradiționale. În al șaptelea rând, influența culturală a copiilor asupra părinților
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
colaboratorii săi asumă o ,,etnografie critică, problematizată, comparativă și contextuală” a zonelor industriale din Valea Jiului și Făgăraș. Pe lângă unele aspecte comune celor două cazuri (declinul producției industriale, disponibilizările masive, nostalgia comunismului), autorii evidențiază și o seamă de contraste, ca: greve, inerție socioeconomică, instabilitate familială și mineriade În Valea Jiului, față de inițiative private, reconversie ocupațională rurală, emigrație și stabilitate familială În Făgăraș. D. Kideckel și colegii săi constată astfel o ,,variabilitate intra și interregională” În România, fapt esențial În considerarea unor ,,programe distincte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dezvoltare, Banca Mondială avertiza încă din 1999 că acelea care nu includ cunoașterea în strategiile lor de dezvoltare „vor rămâne în urma celor care se mișcă mai repede, iar consecințele nefericite pentru perspectivele lor de dezvoltare vor fi cu greu remediate”. Inerțiile, fie ele și temporare, s-ar putea transforma în decalaje statornice și inegalități accentuate, care, la rândul lor, ar genera tensiuni sociale și geostrategice. Zilele noastre confirmă, din păcate, o astfel de predicție. Pe de altă parte, când încercăm să
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
românești recent publicate este de a se concentra fie asupra mecanismelor tranziției cu scopul de a identifica factorii sau direcțiile de acțiune ce ar stimula acea dezvoltare economică, socială, politică sau culturală ce ar corespunde noului model societal, fie asupra inerțiilor economice, sociale sau culturale ce pot duce la întârzierea sau chiar la blocarea tranziției. În acest sens, Vladimir Pasti vorbește despre două tranziții concomitente. Pe de o parte, avem de-a face cu o tranziție îndreptată spre exterior, cu obiectivul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
i-au putut marca, la un moment dat, biografia și scrierile, ci chiar în limitele poeziei sale. Căci, situându-se pe o platformă neosămănătoristă (E. Lovinescu), tradiționalistă, M. prelua și păcatele unui anotimp literar stagnant în propriile-i suficiențe și inerții. Acceptând obedient canonul, el făcea totuși dovada că își cunoștea destul de bine disponibilitățile și natura artistică. Sensibilitatea lui nu își putea afla o expresie pe măsură decât în registrul unei poezii apte să-i preia nu doar ruralismul, ci și
MILITARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288142_a_289471]
-
local, 54 de ani). Deși la nivelul liderilor de opinie locali există conștiința și inițiativa de a informa oamenii că este necesară reorientarea producției agricole către culturi alternative, aducătoare de profit, în perspectiva intrării pe piața europeană, populația manifestă o inerție în ceea ce privește cultivarea pământului. Cei care se axează pe creșterea animalelor (vaci, oi, cai, porci), a păsărilor și pe apicultură par să se descurce mai bine. Produsele zootehnice și apicole sunt mai căutate și mai ușor valorificate deși, și acestea sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mișcă” undeva pe o axă imaginară între: a. eforturile minime ale administrației de a atrage fonduri și de a mobiliza resursele autohtone, b. încercările localnicilor, puține la număr, de a prospera realizând pe lângă activitățile tradiționale micro-proiecte economice profitabile și c. inerția care îl împiedică pe țăranul rămas tributar vremurilor „colectivului” să se asocieze și să își construiască motivația pentru a participa voluntar la acțiuni comune cu efecte benefice asupra întregii comunități. I. Implicarea instituțiilor în proiecte de dezvoltare locală La nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ofere locuitorilor posibilitatea de acces la servicii de calitate, magazine gen supermarket, baruri, restaurante, cluburi. De asemenea, implicarea comunitară și asocierea cunosc valori înalte în comunitățile rurale din Uniunea Europeană, fiind considerate soluții pentru rezolvarea problemelor locale și o alternativă la inerția instituțională. În caseta 1 este descris un sat din Grecia considerat a se apropia de ceea ce înseamnă satul european, un model pentru satul românesc care se luptă încă cu lipsa infrastructurii, a serviciilor de utilitate publică, cu mizeria și cu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
nou integrarea în UE a fost măsura noastră pentru identificarea atitudinilor față de acest proces. Populația mai informată pare să dezvolte sentimente de optimism și de susținere a schimbărilor așteptate a avea loc, în timp ce lipsa de informare generează scepticism, teamă și inerție. Deși pentru marea majoritatea a populației cunoștințele despre Uniunea Europeană sunt destul de reduse, se pare că sătenii au imagini destul de clare despre cum ar trebui să fie un sat european, precizând care sunt elementele ce trebuie îmbunătățite pentru ca satul lor să
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cât și de date de interviu, de sondaj care arată lipsa de asociere și de încredere în cei din jur, toate acesta fiind atribute care se regăsesc între trăsăturile populației satului Tifești. Sintetizând, locuitorii satului Trifești par să trăiască în virtutea inerției, așteptând ca niște spectatori trecerea timpului. Mergând în acest sat, de-a lungul unui an calendaristic aproape întreg, am avut senzația că lucrurile nu se mișcă, că nu se întâmplă nimic. Imaginile sunt dintr-un film derulat cu încetinitorul în
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Totuși, pământul este cultivat an de an, așa cum spun tradițiile, obișnuințele. Este un păcat și o rușine în sat să lași pământul necultivat, adică pârloagă, spune țăranul din Ațintiș. În ciuda profitului foarte redus, mecanismul se învârte an de an în virtutea inerției, a tradiției, cu mari eforturi omenești și într-un mod cu totul neproductiv. Trăind printre ei, poți simți câtă muncă fizică implică viața acestor oameni. Țăranii discută despre lipsa unei agriculturi bazată în totalitate pe utilaje, despre devastarea fostului CAP
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]