2,098 matches
-
poate a fi bine, Că nu poate nedreptul domnească pîn-în fine, {EminescuOpVIII 271} 2254 Și mai credeți în bine, în basme de copii! O, ridicați în suflet gigantici vijelii Și sfărâmați c-o mândră strigare triumfală Ordinea cea nedreaptă, șireată, infernală Ce proștii și șireții, unii-nșelați, iar alții Înșelători, susțin că de Dumnezeu e pusă În lume. O Satan! Geniu al desperării! Acum pricep eu gîndu-ți, căci zvârcolirea mării Trăiește-acum în mine. Pricep gândiri rebele Când ai smuncit infernul ca să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
o cred: Aș crede că mă-nșală spre-a stinge-ncet, încet, Omorîtoare-iubire ce sufletu-mi îmbată. De-ai ști tu cum privirii-mi cerească se arată, Cât e de dulce chipu-i... atunci n-ai putea spune C-un geniu infernal e acea sântă minune. Când ca un vis argenteu plutește blonda lună Și noaptea-i o regină lunatecă și bună, Când cerul rîde-albastru pe somnoroșii nori Și valuri lovesc țărmii cu spumele răcori, Eu de pe stâlpul negru iau arfa de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
psaltichie Că grea este în lume a regelui tichie. INTRIGANTUL (un iezuit palid, adâncit, sinistru) Hîrr! (Își arată dinții) Hîrr! Sunt rău... un demon. De-atîta răuție Eu m-am făcut un monstru și m-am dat la beție... Atât de infernal sunt încît de văz un cui Îndată eu pe dânsul căciula mea îmi pui. Lumina mă revoltă... de văd eu noaptea steaua Cu infernalitate eu îmi aprind luleaua. Cercat-am eu adesea ca să mă fac de treabă - Nimic nu mă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
picioare gelengii și mă întinseră, pe jumatate leșinat, pe strada ce se ardica în mijlocul odăii și care semăna cu masa de marmură a unui amfiteatru. Cu toate acestea și acum, după câteva minute, începui a mă deprinde cu așa temperatură infernală. începură a-mi mai veni simțirile și vrui să-mi arunc ochii cu sfială împrejurul meu, începui să văz cam curat lucrurile din prijmă. {EminescuOpVIII 576} Cei doi gâzi ai mei semăna că m-au uitat deocamdată; îi vedeam că
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
e Ricard al III-lea de pildă, fizionomia trebuie să ne cutremure; ea trebuie să ne arate un esterior format de pasiuni demonice, din care, fermă și consistentă, să ni vorbească asigurarea că de-aicea trebuie să se dezlănțuiască puteri infernale, cari sânt decise de-a întreprinde lupta cu întreaga ordine morală a lumei. Și această o vedem așadar atârnând esențial de la concepțiunea ei ideală. {EminescuOpXIV 343} Ce se atinge de reprezentarea caracterelor istorice a căror chipuri ni sânt conservate, fizionomia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
clădiri ce adăpostea peste 100 militari, într-o cazarmă britanică, atacul a fost săvârșit prin amplasarea în apropierea cazărmii a unui aruncător de bombe artizanal. Pentru atingerea scopurilor propuse organizațiile teroriste apelează la utilizarea mașinilor capcană sau a altor mașini infernale ce se activează de la distanță prin diferite procedee, cel mai des utilizat fiind inițierea exploziei cu ajutorul unor dispozitive laser. Această modalitate oferă o serie de avantaje: * fasciculul laser are o directivitate pronunțată; * comanda prin laser nu poate fi interceptată sau
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
inferos), fiind copios reprezentat în mituri și legende (Orfeu, Tezeu, Beltis etc.) sau în basmele românești și de aiurea, în care eroul pleacă (cu aceeași destinație) pentru a readuce fecioara sau copiii furați de zmeu, balaur, drac sau altă ființă infernală (vezi ciclul „descinderilor infernale” în 37, p. 281). Variantele românești ale legendei sunt destul de clare în această privință. Sf. Sisinie trebuie să meargă până la lăcașul demonului, care este „în fundul mării” (unul dintre tipi- cele lăcașuri infernale) sau „în iadu care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în mituri și legende (Orfeu, Tezeu, Beltis etc.) sau în basmele românești și de aiurea, în care eroul pleacă (cu aceeași destinație) pentru a readuce fecioara sau copiii furați de zmeu, balaur, drac sau altă ființă infernală (vezi ciclul „descinderilor infernale” în 37, p. 281). Variantele românești ale legendei sunt destul de clare în această privință. Sf. Sisinie trebuie să meargă până la lăcașul demonului, care este „în fundul mării” (unul dintre tipi- cele lăcașuri infernale) sau „în iadu care există-n apă” (121
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
drac sau altă ființă infernală (vezi ciclul „descinderilor infernale” în 37, p. 281). Variantele românești ale legendei sunt destul de clare în această privință. Sf. Sisinie trebuie să meargă până la lăcașul demonului, care este „în fundul mării” (unul dintre tipi- cele lăcașuri infernale) sau „în iadu care există-n apă” (121, p. 156). O astfel de călătorie, cu o astfel de destinație, este de regulă inter zisă muritorilor și chiar zeilor (Iliada, XX, 60-64). Când totuși călătoria este efectuată, drumul este obstaculat și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
efectuarea unei astfel de călătorii fără ajutorul unei călăuze este de neimaginat (129). În călătoria sa, Sf. Sisinie pune copacilor întâlniți întrebări (de tipul „Văzuși dracul fugind și un cocon ducând ?”) pentru a afla care este drumul corect spre lăcașul infernal. Astfel privite lucrurile, episodul interogării arborilor de către Sisinie devine, din gratuit sau strict literar, un episod încărcat de bogate semnificații arhaice. Copacii călăuzesc eroul și jalonează călătoria acestuia în „lumea de dincolo”. Având în vedere caracterul funerar atribuit paltinului (relevat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
poțiunea psihotropă kykeon, atât de impor- tantă în cadrul ritualului de inițiere în Misterele eleusine, avea ca ingredient psihedelic central fungusul parazit cornul-secarei (Claviceps purpurea) (144). Substanțele narcotice par să fie folosite la ceremoniile funerare, în relație cu daimonii htonieni și infernali, la contactul cu „lumea de dincolo”. Să ne aducem aminte că sciții din preajma Nistrului, vecini cu geții, practicau fumigații de cânepă anume în cadrul riturilor funerare (cf. Herodot, Istorii, IV, 75). Mircea Eliade credea că aceste obiceiuri rituale sunt analoage practicilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
populară a morții și ar configura mai bine (u)topografia lumii de dincolo, așa cum era imaginată de mentalitatea arhaică și tradițională românească. Această ipoteză pare să fie confirmată de faptul că, în vechime, macul se oferea divinităților htoniene, funerare și infernale : Iștar (Inanna), Demetra, Persefona, Hypnos etc. Macul se oferea, de asemenea, defuncților - susțin antropologii - pentru a-i „apăra împotriva spiritelor rele de dincolo de mormânt” (110). 7. Opium, hașiș, tutun. Ciubuce, narghilele, tabachere Prin incizarea capsulelor verzi de mac (Papaver somniferum
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Gastein între împăratul Austriei și al Germaniei. Contele Andrassy sosește la Sinaia și e primit în mod foarte simpatic. I se atribuie călătoriei lui intenția de-a câștiga consentimentul României pentru anteproiect. În același timp foile ungurești fac un zgomot infernal asupra unei pretinse încălcări de granițe ce-ar fi avut loc la Sîn-giorgiu din comitatul Trei Scaune din săcuime. Comisia de graniță constată o eroare de 3500 pași, rezultată din deosebirea între două documente de graniță din a. 1792, și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
afirmă d. I. Brătianu despre amicul său se potrivește de minune una cu alta. Dar să nu crează că amăgește pe cineva. Precum d-sa urăște pe român, așa românul [î]l urăște pe el. "Hidoasa pocitură" zice Alecsandri, "spirit infernal" zic marginile Bucureștilor, și, daca țăranul n-a ajuns să zică nimic, e că nici știe de existența acestei caricaturi. 50 {EminescuOpXIII 51} Crede poate d. C. A. Rosetti că-l urâm pentru aceasta? Nu, ne-ar fi rușine să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lui Dumnezeu ca să poți... ― Ce să poți? urlă Maria, făcîndu-l pe quint să se întoarcă spre ea. În toate lunile astea am crezut c-ai înțeles. Am sperat că o să redescoperi ce înseamnă să fii om și nu o mașină infernală de luptă. După toate câte ți-am oferit, Rade era gata chiar să-ți cedeze locul lui. Cum poți să fii atât de prost încît să crezi că tehnologiile noastre se pot aplica și unor bestii oarecare? Noi suntem experți
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
revoluția națională ce are drept scop scuturarea jugului străin. "Leg ca un testament discepolilor mei, de nu voi putea eu (ntreprinde ș( termina această mare ș( alegorică epopee, să o (ntreprinză ei; vor avea a pune pe scenă toate duhorile infernalii, răscul(ndu-se asupra geniurilor ș( virtuților cerești, ș( vor face o comedie (n adevăr divină flagel(nd vițiurile ș( regener(nd pe rom(n" (Heliade Rădulescu, 1975, 217). Profetul din Santa cetate era (nzestrat cu capacitatea de a sesiza adevărul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ceea ce situația impune 2. Pentru Noboru Konno, la fel stau lucrurile În cazul eșecului pe care ni-l provocăm gândindu-ne insistent la el, până la a nu mai avea și a nu a mai Întrevedea alt orizont! „Mediul nu este infernal decât În măsura În care infernul e În tine, și-atunci faci parte din el”3. Adoptarea unei atitudini disponibile, deschise și lipsite de prejudecată ține de condițiile unei receptivități bogate. Întrcât ciclul transformărilor nu are sfârșit, timpul nu mai poate fi oprit
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
unui duh care suflă asupra locurilor pentru a le da viață. Probabil voința lui Eusebiu, dacă e să ne amintim de etimologia numelui său: Eusebiu înseamnă „cel evlavios”, întruparea Credinței. Umbra și lumina trimit și ele la o simbolistică: tenebrele infernale și lumina celestă, noaptea puterilor satanice și ziua eternă a celor aleși. Eusebiu prevede o savantă folosire a ușilor și a ferestrelor culisante, a obloanelor mobile - interioare și exterioare - care permit jocuri multiple de module. Pentru a te feri de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
principală a unui cartier popular dintr-un mare oraș meridional, probabil Roma, și îi apar o serie de viziuni, fiecare corespunzând uneia dintre străzile transversale care dau în cea centrală. Fiecare dintre acestea este un fel de bolgie, un brâu infernal din Divina Comedie: la capăt de drum se află un anume model de viață pus acolo pe ascuns de către putere, la care mai ales tinerii și, mai mult decât atât, copiii ce trăiesc pe stradă se conformează rapid. Ei și-
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cuvântului: lumea nu este în stare să inventeze metafore și mișcări lingvistice reale, ci aproape că geme, își trage ghionturi sau râde batjocoritor fără să mai știe să vorbească altfel. Aceasta doar ca să ofer un scurt rezumat al viziunii mele infernale, pe care din păcate o trăiesc existențial. De ce această tragedie în cel puțin două treimi ale Italiei? De ce acest genocid datorat aculturației impuse cu perfidie de clasele dominante? Deoarece clasa dominantă a separat net „progresul” și „dezvoltarea”. Pe ea o
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
despre „Duminicile” obișnuite sau nu: „A Treia Duminică de dinaintea Nașterii Mântuitorului”, „A Patra Duminică de dinaintea Nașterii Mântuitorului”, „Epifania Domnului Nostru”, „Toți Sfinții...”, „Sfânta Maria, Maica Sfântă...”. E oare posibil? Degenerarea seculară ce a făcut din Evanghelie un text pentru proliferări infernale catehetice, liturgice, spiritualiste, emanând norme ce sfârșesc prin a se suprapune, într-o involuție nomenclatoare cu caracter undeva între ezoteric și masochist, plin de „tabuuri” și de „ceremoniale de abordare” foarte asemănătoare ceremonialelor nevrotice, cu o întreagă obișnuință ierarhică (Tată
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
un capitol esențial dintr-o virtuală Antologie a sadismului (sintagma aparține autorului). Fenomenul analizat aici ar reprezenta un unicat românesc absolut. În termenii lui I., e vorba de „dezagregarea psihică prin schingiuirea deținuților de către alți deținuți”. Personajele unui asemenea scenariu infernal suferă o schimbare radicală de semn: „Victima e transformată metodic în călăul semenului său”. Dintre cărțile publicate în primă ediție în țară, Dimpotrivă (1994) continuă tematic și retoric polemicile inaugurate în volumul Românește, ca și subțirimile categoriale exersate acolo: „O
IERUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
Pecican, „Piteștiul” a fost dincolo de iad, APF, 1990, 3-4; Mircea Mihăieș, Arhipelagul MAI, O, 1990, 20; Ion Simuț, Tiberiu Ciorbă, Adrian T. Sârbu, Traian Ștef, Ioan Moldovan, Biografia unei cărți: „Fenomenul Pitești” de Virgil Ierunca, F, 1990, 7; Ion Buzera, Infernalul Pitești, R, 1990, 6; Elena Ștefoi în dialog cu Virgil Ierunca, CNP, 1990, 48; Gabriel Dimisianu, Cărți despre gulagul românesc, CC, 1991, 1; Nicolae Manolescu, Crimă și pedeapsă, RL, 1991, 3; Mihaela Șchiopu, Itinerariul publicisticii românești a lui Virgil Ierunca
IERUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
evidență individualitatea fiecărei lucrări, dar și imaginea caleidoscopică a artei de prozator a lui Tudor Arghezi. Forța scriitorului ar consta în extraordinara însumare de perspective multiple ce se deschid privirii sale „ciclopice”, într-o viziune ce îmbină aspectele paradisiace și infernale ale existenței. În studiul de sinteză Introducere în opera lui Zaharia Stancu (1985), I. analizează poezia, publicistica și proza literară a autorului avut în vedere, demonstrând că poeticul reprezintă latura cea mai pregnantă a creativității sale. I. urmărește în primul
IONESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
prin amploarea viziunilor cosmice și prin tendința de a reînvia mituri străvechi. Fade și lipsite de culoare în descrierea tărâmurilor cerești populate de îngeri și heruvimi, versurile capătă energie și pregnanță în sugerarea marilor tulburări cosmice, provocate de căderea forțelor infernale. H.-R. este în literatura română primul poet care aspiră să realizeze o panoramă romantică și fără îndoială că unul din izvoarele marilor poeme eminesciene trebuie căutat și în construcțiile poetice heliadești. Din aceeași viziune religioasă, romantică, aplicată de astă
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]