KorAP: Find »[drukola/base=infrastructură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...37 38 39 ...3595 >

89,872 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090

de muncă, în hoteluri, restaurante, transport și comerț, atât cu caracter permanent cât și cu caracter sezonier. Turismul interacționează cu celelalte ramuri economice, stimulând, de obicei, dezvoltarea acestora. Influențează industria, stimulând producția energetică, construcțiile de mașini, construcțiile edilitare și de infrastructură. Sunt susținute, de asemenea, și industriile textilă, artizanală și cea alimentară. Pe sensul invers al interacțiunii, industria poate afecta actul turistic, ducând, uneori, la dispariție acestuia. Poluarea aerului este frecvent un factor restrictiv, atunci când este rezultatul unor activități industriale desfășurate

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855

preia riscul pe care alții îl evită, mecanismele economice ar avea tendința de blocare. Prin speculație are loc redistribuirea stimulentelor legate de risc. Investițiile străine pot fi efectuate în toate sectoarele din domeniul industriei, exploatării și explorării resurselor naturale, agriculturii, infrastructurii și comunicațiilor, construcțiilor civile și industriale, cercetării științifice și dezvoltării tehnologice, comerțului, transporturilor, turismului, serviciilor bancare și de asigurare precum și altor servicii cu respectarea următoarelor condiții: a) să nu încalce normele de protecție a mediului înconjurător; b) să nu aducă

REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
sunt flexibile; - ajută la intensificarea concurenței; - legislație și regulamente îmbunătățite; - furnizori potențiali mai ieftini și mai buni; - cooperarea mai bună spre inovare; - acces mai bun la noile tehnologii; - proceduri de achiziție mai corecte; - accesul la fonduri structurale. Puncte slabe 1. Infrastructura. România are de recuperat un decalaj foarte mare în domeniul infrastructurii, față de restul țărilor din Uniunea Europeană. Din rețeaua de aproape 80.000 km de drumuri, doar 20% reprezintă drumuri naționale. Lungimea căilor ferate a rămas neschimbată de ani de zile

REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
potențiali mai ieftini și mai buni; - cooperarea mai bună spre inovare; - acces mai bun la noile tehnologii; - proceduri de achiziție mai corecte; - accesul la fonduri structurale. Puncte slabe 1. Infrastructura. România are de recuperat un decalaj foarte mare în domeniul infrastructurii, față de restul țărilor din Uniunea Europeană. Din rețeaua de aproape 80.000 km de drumuri, doar 20% reprezintă drumuri naționale. Lungimea căilor ferate a rămas neschimbată de ani de zile, însumând circa 21.228 km. „Infrastructura feroviară românească poate atinge standardele

REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
decalaj foarte mare în domeniul infrastructurii, față de restul țărilor din Uniunea Europeană. Din rețeaua de aproape 80.000 km de drumuri, doar 20% reprezintă drumuri naționale. Lungimea căilor ferate a rămas neschimbată de ani de zile, însumând circa 21.228 km. „Infrastructura feroviară românească poate atinge standardele europene de calitate peste 10 ani, întrucât, până acum, nu s-au realizat deloc investiții în acest sector” declara fostul ministru al transporturilor, Ludovic Orban. Potrivit ambasadorului Cehiei la București, Peter Doklâdal, singura barieră în

REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
de calitate peste 10 ani, întrucât, până acum, nu s-au realizat deloc investiții în acest sector” declara fostul ministru al transporturilor, Ludovic Orban. Potrivit ambasadorului Cehiei la București, Peter Doklâdal, singura barieră în dezvoltarea investițiilor din țara noastră rămâne infrastructura. Investitorii își exprimă nemulțumirile cu privire la timpul îndelungat de așteptare a unei decizii a autorităților. 2 și financiară sunt problemele aduse din nou în discuție de investitorii străini în România. Birocrația din România, în puține cuvinte, poate fi caracterizată astfel: - cozi

REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
cu alte țări europene, media calității vieții în România nu este deloc satisfăcătoare. Aceasta se datorează faptului că familiile din zonele rurale ale țării au rămas în urmă cu ceea ce reprezintă condiții de viață adecvate, ca să nu mai spunem moderne; - Infrastructura extrem de scăzută nu atrage investitorii și, prin urmare, posibilitatea de dezvoltare a calității vieții este extrem de scăzută; - Jumătate din populația țării consideră locuința personală ca fiind bună, cealaltă jumătate o apreciază ca fiind satisfăcătoare, proastă sau foarte proastă; - Peste 70

REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
prețurilor la serviciile de comunicații și transport; - Lipsa unei coordonări a acțiunilor de atragere a investitorilor străini; - Pierderea până și a capitalului român investit în favoarea investirii lui în alte țări; - Renunțarea agenților străini de a investi în România datorită lipsei infrastructurii; - Scăderea nivelului de trai în România datorită lipsei investițiilor în crearea de firme mici și mijlocii care ar reprezenta o ofertă de locuri de muncă; - Formarea unei rate a șomajului extrem de ridicată care duce economia națională la faliment; - Slaba dezvoltare

REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
libertate de acțiune. Singurele condiții cu caracter special, aplicabile investițiilor străine prin Legea nr. 35/1991, sunt prevăzute la art. 4: investiții străine pot fi efectuate în toate sectoarele de activitate din domeniul industriei, exploatării și explorării resurselor naturale, agriculturii, infrastructurii și comunicațiilor, construcțiilor civile și industriale, cercetării științifice și dezvoltării tehnologice, comerțului, transporturilor, turismului, serviciilor bancare și de asigurare și altor servicii, cu respectarea următoarelor condiții: a) să nu încalce normele de protecție a mediului înconjurător; b) să nu aducă

REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
în trei categorii: 1. Fonduri la care au acces diverse entități, fie ele întreprinderi mici și mijlocii, organizații neguvernamentale, instituții publice sau private, în cadrul unor programe; 2. Investiții publice, categorie care include, în cea mai mare parte, proiecte mari de infrastructură pentru transport și mediul înconjurător; 3. Sprijinul instituțional direct, care constă, de obicei, în asistență tehnică și echipamente oferite investițiilor publice beneficiare ministere, agenții etc. PHARE este primul instrument financiar nerambursabil conceput de Uniunea Europeană pentru a sprijini Europa Centrală și

REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
pentru Polonia și Ungaria, dar s-a extins treptat, incluzând în prezent peste 13 țări partenere din regiune. Programul PHARE vizează două linii directoare: - sprijinirea administrației țărilor candidate în adoptarea și aplicarea acquis-ului comunitar și - investițiile destinate alinierii industriei și infrastructurii la standardele europene. În perioada 1990 - 2000, România a beneficiat de peste 1,5 miliarde euro prin programul PHARE. Pentru perioada 2000 - 2010, sumele alocate în acest program se ridică la aproximativ 250 milioane euro anual, România fiind cel de-al

REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-se în vedere adoptarea unor directive europene în domeniu; c) rezolvarea problemelor specifice legate de dezvoltarea rurală pe termen lung. Prin intermediul programului SAPARD, în România au fost finanțate proiecte în următoarele domenii: - îmbunătățirea competitivității produselor agricole și piscicole prelucrate; - îmbunătățirea infrastructurii pentru dezvoltarea rurală și agricultură; - dezvoltarea economică a zonelor rurale; - dezvoltarea resurselor umane. Finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene în ultimii 10 ani se ridică în total la peste 660 milioane euro anual sau aproximativ 2% din PNB al României și

REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
România 35 de milioane de euro din fondurile europene nerambursabile în sănătate au fost blocate de indolența, lenea, iresponsabilitatea și, nu în ultimul rând, incompetența autorităților statului. Paguba în sine nu este doar suma respectivă, cât faptul că nu avem infrastructura medicală ce trebuia să apară prin investirea banilor, adică zece centre de cercetare ce urmau să fie realizate în țară. Și după aceea autoritățile care clamează de fiecare dată cum absorbția de fonduri europene este o prioritate pentru Guvern se

REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
de o multitudine de factori, dintre care cei mai importanți sunt: - existența forței de muncă calificate și a personalului cunoscător de limbi străine; - nivelul de dezvoltare din punctul de vedere al industriei respective; - existența unor centre universitare și a unei infrastructuri fizice dezvoltate; - apropierea de un aeroport, precum și apropierea de furnizori și de clienți. Acești factori în ansamblul lor ar putea explica preferința investitorilor străini pentru regiunea București - Ilfov, care beneficiază nu numai de un nivel de dezvoltare mai ridicat, dar

REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
furnizori și de clienți. Acești factori în ansamblul lor ar putea explica preferința investitorilor străini pentru regiunea București - Ilfov, care beneficiază nu numai de un nivel de dezvoltare mai ridicat, dar și de existența forței de muncă calificate și a infrastructurii fizice necesare dezvoltării afacerilor, comparativ cu regiunile de Nord - Est și SudVest, defavorizate sub aceste aspecte. Analizele efectuate au evidențiat dezechilibrul înregistrat în dezvoltarea economiei romanești, concretizat în existența unor decalaje accentuate între diferitele regiuni, sugerând în același timp, posibilitatea

REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
de absorbție a fondurilor europene și utilizarea eficientă și eficace a acestora - în anul 2007 absorbția de fonduri europene a fost sub 1%, aproape de 0%, în mare parte datorită lipsei proiectelor fezabile de investiții - ceea ce ar genera o dezvoltare a infrastructurii fizice și instituționale cu impact pozitiv asupra fluxurilor de investiții străine directe atrase. Analizele efectuate au demonstrat importanța infrastructurii fizice și instituționale în atragerea investitorilor străini, motiv pentru care considerăm ca esențială fructificarea oportunităților care au apărut în acest sens

REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
a fost sub 1%, aproape de 0%, în mare parte datorită lipsei proiectelor fezabile de investiții - ceea ce ar genera o dezvoltare a infrastructurii fizice și instituționale cu impact pozitiv asupra fluxurilor de investiții străine directe atrase. Analizele efectuate au demonstrat importanța infrastructurii fizice și instituționale în atragerea investitorilor străini, motiv pentru care considerăm ca esențială fructificarea oportunităților care au apărut în acest sens odată cu intrarea României în Uniunea Europeană. 2. Aplicarea mai eficientă a politicii Uniunii Europene în domeniul ajutoarelor de statacordate astfel încât

REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167

ceea ce conferă informaticii un rol determinant în asigurarea legăturilor științifice, de afaceri, bancare sau de natură umană între persoane și instituții. Trăim astăzi o lume în care sute de milioane de calculatoare, deservind utilizatori foarte diverși, sunt interconectate într-o infrastructură informatică globală, numită de ziariști și Cyberspace (Spațiu Cibernetic). Specialiștii caută și găsesc, cu o viteză de-a dreptul incredibilă, soluții tehnice pentru dezvoltarea capacității de comunicatie a calculatoarelor și pentru sporirea calității serviciilor de rețea oferite. În același timp

Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
bănci au emis carduri de debit și de credit, ceea ce a dus la conturarea treptată a unui sitem electronic de plăți, care include automate bancare ATM și terminale la punctele de vânzare POS. De asemenea se dezvoltă treptat și o infrastructură a plăților electronice prin Internet cu ahutorul cardurilor utilizabiel în acest mediu, domeniu care a stagnat un timp din lipsă de legislație. Lansarea smart-cardurilor este încă în fază de proiect. Deși numărul cardurilor la populație a crescut exponențial, utilizarea acestui

Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
de mare valoare și urgențe, și regulile de sistem ale ACH pentru compensarea electronică a plăților de mică valoare. Casa Centrală CREDITCOOP și agențiile sale sunt dotate cu servere de comunicații la fiecare sediu cu servere de comunicații, care asigură infrastructura de rețea virtuală privată (VPN). 3.2.4 Centrala Riscurilor Bancare În conformitate cu Regulamentul nr.4/2004 privind organizarea și funcționarea la Banca Națională a României a Centralei Riscurilor Bancare ca centru de intermediere care gestionează în numele Băncii Naționale a României informația de risc bancar și informația

Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
home-banking”, plată prin carduri, etc.), dar aceste lucruri implică o analiză avansată și o colaborare cu Casa Centrală pentru alegerea unei strategii adecvate în raport cu puterea financiară a unității în vederea îmbunătățirii activității. În acest sens se fac primii pași, prin crearea infrastructurii necesare afilierii la sistemul de plăți SWIFT, o cerință pentru aderarea României la Uniunea Europeană, sistem care permite transferul de fonduri în timp real. SWIFT este un sistem electronic de plăți, care presupune ca pentru o plată inițiată, beneficarul va primi

Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998

individuale ale membrilor familiei, ci pătrunderea în intimitatea acesteia. Lipsa unor reglementări legislative care să pedepsească violența în familie (bătaia, abuzurile, violul marital, hărțuirea sexualăă pare să confirme această impresie. Politica natalistă nerealistă a regimului comunist din România, care, în lipsa infrastructurii socio-economice necesare, a preferat mijloacele coercitive, în locul celor stimulative, pentru a obține creșterea natalității, singularizează cazul românesc în spațiul Europei Centrale și de Est. 2. Emigrarea controlată Regimul ceaușist a acționat de o manieră nivelatoare, ostilă diversității, asupra întregii societăți

Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
la 69 de ani în 1989. Totuși la mijlocul anilor ’80 s-a conturat ca definitoriu pentru România nivelul scăzut al sporului natural, precum și stadiul avansat al procesului de îmbătrânire demografică. Politica natalistă nerealistă a regimului comunist din România - care, în lipsa infrastructurii socio-economice necesare, a preferat mijloacelor de stimulare a natalității pe cele coercitive - singularizează cazul românesc în spațiul Europei Centrale și de Est. FIȘA DE LUCRU - L1 „Pro” Data: Unitatea școlară: LICEUL „I. N. ROMAN" Clasa: a XI-a Disciplina: ISTORIE

Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221

fondului funciar, aplicarea tehnologiilor avansate, aprovizionare de semințe - unități care să achiziționeze surplusul de produse în vederea preluării, conservării, în special a produselor care nu pot fi prelucrate de producători și care pot stimula producția locală; aceste unități pot realiza o infrastructură specifică distribuției fizice a mărfurilor reprezentată prin: depozite, magazii, capacități de uscare, ambalare, comercializare precum și de modernizare a tehnologiilo specifice activităților logistice în domenii. Producția de carne, lapte poate fi stimulată prin: - centre de consultanță (veterinarăă sanitar - veterinară, selecția și

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003

funcționare sistemele. După anul 2000, o serie de proiecte din gama finanțărilor europene pentru preaderare / integrare, au constituit primele investiții serioase de mare amploare, în domeniul proiectelor guvernamentale naționale, generând dezvoltarea și modernizarea sau chiar înființarea rețelelor de apă din infrastructurile unor localități ale țării. Fondurile care au generat investiții în domeniul infrastructurilor de apă / canal sunt Fondul de Mediu, Ordonanța a Guvernului, Ordonanța 577 și respectiv cele europene, de tipul I.S.P.A., PHARE, SAPARD, ADR, FADR, SAMTID, ș.a. Odată cu apariția fondurilor

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]