2,311 matches
-
a concepției antropologice a acestuia, const în ideea de a fi dat comportamentului uman o explicație unitar, sistematic, bazat pe fenomenul amânrii, fenomen pentru care el folosește și o serie întreag de alți termeni ca așteptare, oprire, întârziere, suspendare, ezitare, inhibiție, refulare, obstacol, autoobstacol... Termenul folosit de Ribot și Janet, cunoscut înc din perioada studiilor sale parisiene, intr în preocuprile gânditorului român abia în perioada 1938-1942, când scrie studiul Amânarea, condiție specific a psihologiei umane. Acest studiu conținea nu doar ideea
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
impulsiv, care ține exclusiv de prezent, adic de adaptarea instantanee, este, pentru om, un simplu reziduu al vieții psihice animalice. Aceasta pentru c omul, prin conduita sa, va temporiza reacția la stimul, trecând prin: ezitare, amânare, în anumite situații prin inhibiție, adic refularea total. Toate modalitțile de mai sus sunt, de fapt, refuzuri de a accepta prezentul, sunt, cum spune Ralea, diversiuni de ordin temporal pentru a nu lua în considerare imperativele urgente ale clipei. Toate subterfugiile sale sunt o experienț
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
unde nu are pe loc soluția satisfctoare pentru o problem, el o las în sarcina timpului, adic a viitorului, sperând o conjunctur mai bun. În acest fel, pornind de la o slbiciune a sa (o insuficienț, obține, temporizând, un avantaj; c. Inhibiția. Dac nici ezitarea, care e o scurt suspendare a scurgerii duratei și nici amânarea, care este perspectiva soluționrii mai bune a unei dificultți în viitor, nu sunt suficiente, atunci, omul își suprim tendințele respective prin inhibiție. Inhibiția înseamn suprimarea total
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
temporizând, un avantaj; c. Inhibiția. Dac nici ezitarea, care e o scurt suspendare a scurgerii duratei și nici amânarea, care este perspectiva soluționrii mai bune a unei dificultți în viitor, nu sunt suficiente, atunci, omul își suprim tendințele respective prin inhibiție. Inhibiția înseamn suprimarea total, fr nici o așteptare, a ceea ce se cere satisfcut în mod impetuos și imediat. Aceast ultim soluție exprim, de fapt, dup Ralea, frica faț de ceea ce este definitiv, faț de ceea ce este puternic, rezistența la sclavia unui
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
un avantaj; c. Inhibiția. Dac nici ezitarea, care e o scurt suspendare a scurgerii duratei și nici amânarea, care este perspectiva soluționrii mai bune a unei dificultți în viitor, nu sunt suficiente, atunci, omul își suprim tendințele respective prin inhibiție. Inhibiția înseamn suprimarea total, fr nici o așteptare, a ceea ce se cere satisfcut în mod impetuos și imediat. Aceast ultim soluție exprim, de fapt, dup Ralea, frica faț de ceea ce este definitiv, faț de ceea ce este puternic, rezistența la sclavia unui singur
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
total, fr nici o așteptare, a ceea ce se cere satisfcut în mod impetuos și imediat. Aceast ultim soluție exprim, de fapt, dup Ralea, frica faț de ceea ce este definitiv, faț de ceea ce este puternic, rezistența la sclavia unui singur factor. Orice inhibiție înseamn înbușirea unei tendințe. Ea înseamn deci o renunțare. E o eliberare faț de chemrile plcerii spune Ralea. Este renunțarea anticipat la o satisfacție aparent, care ascunde, de fapt, dezavantaje. Prin urmare, refularea e conștiința unui obstacol de netrecut. Ralea
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
este civilizat, are o clip de ezitare. P. Janet considera c în cazul reflexului, instinctului și actului emotiv simplu nu intervine actul suspendrii. Dup el, acest act poate interveni numai la fenomenele psihice complexe, începând cu percepția. Dup Ralea îns, inhibiția de ordin central, efectuat cu ajutorul judecații sau actului voluntar, poate interveni și în cazul reflexelor. Exemplu: în cazul cscatului, strnutatului, plânsului sau țipatului de durere. De asemenea și instinctul poate fi influențat sau modificat de alte funcțiuni sufletești. Ba mai
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
sufletești sau pentru a fortifica altele. Dup legea interesului, ea poate pronunța amânarea fenomenelor neînsemnate, lipsite de importanț faț de momentul în care se produc. Atenția încurajeaz noutatea și surpriza, ea fiind un factor progresist care-și exercit interdicțiile și inhibițiile faț de aspectele banale în opoziție cu memoria care procedeaz exact contrar, încurajând ceea ce vine din trecut și suspendând contribuția prezentului și influența actualitții. Între memorie și atenție, viața sufleteasc se echilibreaz ca între conservare și progres. În încurajarea noutții
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
ca toate funcțiile sufletești evoluate, e o funcție cu întârziere. Nici un fenomen sufletesc, considera Ralea, afar poate de voinț, nu realizeaz mai complet funcția amânrii ca inteligența. Operând cu abstractizarea, inteligența realizeaz de fapt izolarea unui punct de vedere și inhibiția celorlalte, alturi de intercalarea unui element intermediar (ideea între excitație și reacție. De asemenea, dup Ralea, gândirea, pentru a se putea realiza, obstrucționeaz funcționarea instinctului, intuiției, memoriei, asociației, credinței și sentimentelor. În privința sentimentelor, Ralea considera c trecerea de la fenomenele afective
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
societții, sentimentele se înscriu în cadre fixe, în ritualuri, în reguli precise de conviețuire sau protocol. În fine, ultimul proces psihic supus analizei prin prisma legii amânrii, este cel al voinței. Dup Ralea, ca și gândirea, voința se afirm prin inhibiția actului instinctiv, a automatismului sau a pornirii impulsive. Voința începe atunci când acțiunea e oprit în alegerea uneia din dou tendințe în conflict. Ea încoroneaz evoluția psihic omeneasc. În actul voluntar, procesul de așteptare în vederea unei rezoluții ideale, se realizeaz integral
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
viețuitoare, (a animalului flmând npustit asupra hranei, a câinelui biciuit care se va salva prin fug, chiar a fluturelui de noapte atras fatal de lumin, explicând chiar mecanismele reflexe ale acestor reacții, ca și natura sau motivele instalrii fenomenului de inhibiție, Ralea stabilește și explic, mai ales în cazul omului, mecanica actului psihic suspensiv, act de amânare a fenomenelor sufletești, care e o condiție primordial a oricrei activitți psihice umane. Aprarea biologic, pasiv prin fug, susține cercettorul, activ prin atac, e
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
psihic suspensiv, act de amânare a fenomenelor sufletești, care e o condiție primordial a oricrei activitți psihice umane. Aprarea biologic, pasiv prin fug, susține cercettorul, activ prin atac, e integral și direct. Nici o ezitare n-o poate turbura. Fenomenele de inhibiție, dac nu sunt cauzate de metabolism sau de mecanica actului reflex, nici un prilej de ordin psihic, altul decât instinctul de conservare sub form de fric, de repulsie fizic, adic de evitarea amenințrii existenței, nu le poate pune în mișcare. Din
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
încearc s relativizeze diferența dintre instinct și inteligenț și recunoaște animalelor superioare anume acte care pot fi socotite în definitiv inteligente, deși, prin urmare, el contest definiția aristotelic a omului ca ființ rațional, în realitate teoria lui despre amânarea și inhibiția reacțiilor vitale se dovedește tot o teorie a inteligenței și, prin urmare, a raționalitții umane. În mai multe locuri, el revine asupra funcției acesteia de a interveni și suspenda actul instinctiv: Inteligența se deosebește de instinct prin creșterea numrului reacțiunilor
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
a interveni și suspenda actul instinctiv: Inteligența se deosebește de instinct prin creșterea numrului reacțiunilor posibile la o situație determinat și prin intervalul între excitație și reacțiune... Ideea se interpune între excitația senzorial și reacția motrice; de unde urmeaz controlul rspunsului, inhibiția rspunsului insuficient, construcția unui act complex... creierul e un organ de posibilitți, între excitație și reacție el intercaleaz contingențe viitoare. (H. Delacroix. Nici un fenomen sufletesc, afar poate de voinț, nu realizeaz mai complet funcția amânrii ca inteligența. Este îns drept
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
cu claritatea și obscuritatea lui. O asemenea viziune umanizeaz cu siguranț teoria intelectualitții ca scdere a vieții și convine foarte bine convingerii lui Ralea cu privire la interdependența funcțiilor sufletești. Pe de alt parte, se observ c, practic, ideea de amânare și inhibiție activ, de control al excitabilitții și al reacției este utilizat cu precdere pentru a privilegia facultatea inteligenței umane, în opoziție cu provocrile naturii și ale propriei vitalitți. Din teza amânrii sau a inhibiției creatoare Ralea. a fcut cheia de bolt
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
observ c, practic, ideea de amânare și inhibiție activ, de control al excitabilitții și al reacției este utilizat cu precdere pentru a privilegia facultatea inteligenței umane, în opoziție cu provocrile naturii și ale propriei vitalitți. Din teza amânrii sau a inhibiției creatoare Ralea. a fcut cheia de bolt dac nu a unui sistem metafizic, pentru c îl disprețuia, socotindu-l un semn al senilitții și al sclerozei, atunci, în orice caz, a unei viziuni și explicații coerente, esențiale și generale a
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
esențiale și generale a condiției umane Constant a întregului scris al eseistului de la Viața Româneasc, respingerea vitalismului și a biologismului st, fr îndoial, la baza întregii construcții ideatice din Explicarea omului. Ființa uman apare aici ca rezultat al unei duble inhibiții: biologice și socio culturale. Anularea constrângerilor datului natural nu face decât s înlocuiasc o determinare prin alta și anume prin aceea a lumii artificiale creeate de om, o lume a valorilor, a culturii și civilizației tehnice. Dup ce trece în
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
ceea ce e construit și c nu poate ptrunde secretele vieții. Dar tot ce înconjoar omul, inclusiv concepția despre viaț, e opera constructiv a inteligentei. Aceast oper este urmrit în continuare de Ralea din perspectiva aceluiași principiu al amânrii și al inhibiției impulsurilor vitale. O interesant și original interpretare d el în acest sens eticii, vzut ca expresie a rsturnrii raporturilor de forț. Dup ce examineaz atent diferitele tipuri de moral, a simpatiei, a plcerii (eudemonist sau hedonist, vitalist (Guyau, Nietzsche, a
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
indeterminare temporal, spațial și cauzal, precum și putința unei stabilizri a valorilor pe care se fundamenteaz moralitatea uman. În felul acesta, religia e o negație a oricrei tentative de diferențiere ori, cum ziceau filosofii scolastici, de individuație, e o oprire, o inhibiție, un baraj contra tuturor manifestrilor acestei individualitți, din care ies neliniștea, nesiguranța și împrțirea în forme ireductibile a existenței. Combtând seducția pe care prezentul, concretul și imediatul o exercit asupra omului, religia asigur patru ci prin care acesta poate intr
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
omului A desființa orice pornire ctre aspectele specifice ale firii, a rupe legtura cu ele, a distruge orice plcere pe care ele o pot lsa în suflet, a elimina viziunea individualizat a lumii a fost grija de totdeauna a marilor inhibiții religioase. Nu s-ar putea spune deloc c Ralea nu recunoaște credinței o funcție de înlțare și de eliberare spiritual, caracterizat implicit printr-o incontestabil noblețe și totodat printr-un soi de veritabil eroism moral. Ceea ce îns intereseaz este de a
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
prins pe stri de mare mizerie material și moral, indiferent unde s-au practicat pe în lume. ECONOMIA CA SUSPENDARE A CONSUMAȚIEI Ultimul domeniu de investigație pe care ni-l propune autorul este economia vzut ca suspendarea consumației sau ca inhibiție a risipei și ca utilizare maxim a minimului. Interesant este c avem de a face, în fond, cu o interpretare destul de liber faț de marxism și c, deși citeaz pe Marx, Ralea urmeaz în realitate pe alții: Schumpeter, Walker, A
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
ca și în cazul prefeței și al concluziilor. DEFINIȚIA OMULUI SUB SEMNUL AMÂNRII În concluziile lucrrii Explicarea Omului, dup ce precizeaz cadrele materialist-dialectice ale generalizrii și metodei sale, Ralea are grija de a aminti c înfrângerea și negarea naturii sau inhibiției faț de viaț constituie, în fond, un stimulent, iar nu ceva deprimant sau pesimist pentru om. Aptitudinea opoziționist a omului în raport cu mediul, ruperea de tendințele autonome primitive, desprinderea de poruncile biologice, au fcut posibil construcția uman în toate domeniile. De
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
-l, tot pe acesta, din unghi de vedere cultural, dar în manier eseistic, el prefer definiției riguroase variantele aforismului, evitând deopotriv întrebrile retoricii grandilocvente, cât și rspunsurile mai greu de ptruns. Astfel, întrebându-se ce este funcțiunea de oprire, de inhibiție a psihismului uman ? el rspunde: O oprire, un obstacol, o amânare, orice oprire constituie în ordinea vital excitantul principal. În termenii explicației riguroase și polemice, Ralea precizeaz c funcția de oprire, de inhibiție a psihismului uman nu ni se pare
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
-se ce este funcțiunea de oprire, de inhibiție a psihismului uman ? el rspunde: O oprire, un obstacol, o amânare, orice oprire constituie în ordinea vital excitantul principal. În termenii explicației riguroase și polemice, Ralea precizeaz c funcția de oprire, de inhibiție a psihismului uman nu ni se pare a duce la consecințe pesimiste (aluzie la pesimismul unor Klages, Schopenhauer și Nietzsche, care explic omul și comportamentul uman sub semnul voinței sau a lipsei de voinț. Din contra, susține psihologul român, putem
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
străinii sunt printre noi, iar frica ancestrală față de străini poate acționa la nivel intragrupal chiar dacă agresivitatea dezvoltată a fost de natură intergrupală (se poate observa foarte ușor fenomenul în cazul noilor veniți într-o clasă de elevi). Pentru Konrad Lorenz, inhibițiile în ceea ce privește atacarea congenerilor funcționează doar în cazul în care îi cunoaștem personal, celălalt, cel asemenea cu mine, dar pe care nu îl cunosc fiind mai degrabă asimilat cum spuneam cu străinul: Rațional putem înțelege porunca iubirii universale dar, așa cum suntem
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]