5,216 matches
-
Aceasta constă într-o „întâlnire” mergând până la identificarea creatorului cu el însuși, și totodată cu Lumea, „în bogăția indiviză a precuvântului”. E o identitate primară, care în operă (text) se realizează încă o dată, la alt nivel, nu pur existențial, prin inserția „infinitului de compenetrație al precuvântului” în „nesfârșirea etalată a masei cuvintelor” organizate în text. Această a doua identitate e posibilă numai acolo unde „cuvintele tribului și-au păstrat intactă inocența lor aurorală”. La sfârșiturile de cicluri culturale cuvintele sunt „ori
SORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
câteva rânduri 618, este o consolație, specie cultivată în Antichitatea greacă și acceptată și după izbânda creștinismului, cu firești modificări în structura argumentației. Discursul lui Toader din Feldru (pe care cred că trebuie să ni-l imaginăm ca pe o „inserție” cultă într-o „reprezentație” dominată de semnele ritualice aparținând discursului funebru popular), arătând o notabilă stăpânire a artei oratorice (argumentarea urmează un traiect ce solicită formarea unor „convingeri”), este de marcă esențialmente livrescă. Cărturar de bună formație, diacul Toader se
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Petre Țuțea. În versurile din Terapia pietrelor (1992), ca și în cele din Ieșirea din labirint (1997), S. se relevă - cum a remarcat și critica - drept un poet modern, care uzează de spiritul parodic, de paradox și jocul de limbaj. Inserțiile livrești, de la Upanișade, miturile Antichității grecești la Kant și filosofia modernă, conferă o textură filosofică liricii lui S., în care Ovidiu Ghidirmic vede „un poet al arhetipurilor”. De asemenea, în lucrările dramatice cele mai izbutite personaje sunt extrase din mitologie
SORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289797_a_291126]
-
sobrietate și înțelegere. Evenimentele curg fără opreliști, cu o logică a lor. Înțelepciunea protagonistului, puritatea lui sufletească îl ajută să depășească răul pe care, în egală măsură, i l-au făcut războiul și oamenii. În Miron Grindea, roman cu multe inserții autobiografice, se încearcă o analiză a societății românești din primele decenii ale secolului al XX-lea. Observațiile, corecte, pornesc de la o realitate incontestabilă, dar perspectiva de ansamblu se dovedește simplistă, schematică, dominată de o percepție sămănătoristă, deja vetustă. Personajele rămân
SAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289519_a_290848]
-
așa cum aceasta se descrie în viziunea lui: „rugăciunea inimii”, sensul îndrumării în credință - Timpul „Rugului aprins”. Maestrul spiritual în tradiția răsăriteană (1996), Despre isihasm (2003) -, dialogul religiilor, experiența lecturii vii a pasajelor din Scriptură - Comentariu la Evanghelia după Ioan (2003). Inserțiile memorialistice despre grupul de la mănăstirea Antim, despre prezența și influența în viața intelectuală bucureșteană a călugărului Ioan cel Străin însoțesc în chip de ornament retoric lămuriri profunde asupra unei „metode” existențiale al cărei scop de parcurgere nu este nici informativ
SCRIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289578_a_290907]
-
nefericit, este trăită plenar, cu bucurie și freamăt adolescentin și, în același timp, e iubirea unor oameni maturi și cultivați, bogați sufletește. Există în roman numeroase elemente autobiografice (emigrarea în Israel, debutul târziu al personajului central ca prozatoare etc.) și inserții privind corupția, meschinăria, societatea de consum, alteritatea ș.a. În ceea ce privește formula pentru care optează S.A., accentul cade pe corespondență: scrisorile dintre Natalia și Pierre dau savoare ficțiunii, au o amprentă intelectualistă, asumându-și afinitatea cu operele mai multor scriitori și muzicieni
SEBASTIAN ALCALAY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289591_a_290920]
-
marcante ale domeniului, cum ar fi Lucien Goldmann sau Robert Escarpit -, precum și pe cele ale noii critici, care absolutizează literatura ca text fără referent exterior, teoreticianul ține seama de dublul caracter al operei literare, autonomă ca esență și heteronomă ca inserție în social. Studiul Critica sociologică (1983) completează demonstrația riguroasă și uneori pedantă din lucrarea anterioară printr-o tentativă de a fixa statutul criticii sociologice cu obiect și metodologie specifice. Trasând distincțiile necesare în raport cu sociologia literaturii, critica literară sau filosofia socială
SERBAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289630_a_290959]
-
totdeauna ambiguă. Dacă tehnica - recompunerea imaginii realului din fragmente disparate - nu aduce noutăți în planul structurii, poemele se disting prin naturalețe, prin firescul lor. Surprinde trecerea dintr-un registru în altul, de la jocurile de limbaj la imaginea frustă sau la inserția unui detaliu șocant, prin care lirismul scurtcircuitează un poem, altfel discursiv sau evaziv ca semnificație: „lumea se strâmtează/ cu fiecare naștere/ câinii rămân tot mai des în două picioare/ ce oglinzi credeți voi/ ce oglinzi sunt mai fine/ decât pupilele
SERBAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]
-
au această înclinație - amplifică și construcția epicului; amintirile de familie coboară la a treia generație, până la începutul secolului al XX-lea, când Alexandru Norșa, descins din Transilvania, se stabilește în portul dunărean. Dacă desfășurarea narativă își pierde cursivitatea prin numeroase inserții (mulțimea de personaje din mediul academic bucureștean, ca și din spațiul provincial alunecă în digresiuni de tot felul), romanul câștigă în profunzime analitică. Naratorul observă și analizează comportamentul celor din jurul său și destinul lor în plan social, politicul insinuându-se
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
umor și ironie, oralitatea obținută prin alternarea vocilor narative și utilizarea persoanei a doua singular, precum și grija de a schimba tiparele compoziționale și clișeele genului practicat. Astfel, el aduce destule inovații tematice: intenția moralizatoare se derobează într-o proză cu inserții SF (A se feri de umezeală), în animisme umoristice (epistola servietei din Scrisoare pe adresa unui chiulangiu), în suspans detectivistic (ca în Obiectul neidentificat, unde e vorba despre un maculator neîngrijit) etc. La acestea se adaugă ingeniozitatea compozițională: Post-scriptum și
SANTIMBREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289473_a_290802]
-
acestor tulburări stă un conflict de ordin transtructural, care-și găsește modul de manifestare în formele „delirului de relație de tip primitiv” (Primitiver Beziehungswahn) descris de E. Kretschmer, pe care Ph. Koechlin le interpretează ca „perturbații ale mecanismelor instrumentale de inserție în mediu”. În ceea ce privește adaptarea socială a populației străine imigrante, aceasta este legată de numeroși alți factori: locuințe; locuri de muncă; mijloace de trai; nevoia păstrării tradițiilor personale; crearea unor relații interumane, menținerea unei familii; educația copiilor. Toate aceste aspecte generează
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sănătate mintală. Copilul nu poate înțelege necesitatea unui program de studiu, a unei activități continue, regulate, metodice și a disciplinei de instrucție. Deși este dezagreabil pentru el, trebuie să i se impună acest program. Adaptarea școlară se realizează prin următoarele: inserția sau integrarea afectivă a copiilor; dezvoltarea interesului, a curiozității și a dorinței lor de cunoaștere; cultivarea aptitudinilor; crearea unei ambianțe comunicaționale și comportamentale pozitive. În mod asemănător, dificultățile de adaptare școlară sau aplicarea greșită a metodelor de educație sau învățământ
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
gândire critică și divergentă, în măsură să-i ajute pe elevi să utilizeze cunoștințele și competențele dobândite în diferite situații problemă; motivația și disponibilitatea de a răspunde în mod adecvat la schimbare, ca premisă a oricărei dezvoltări personale; capacități de inserție socială activă, alături de un set de atitudini și de valori personalizate, care vor permite elevilor participarea la viața unei societăți deschise și democratice. În elaborarea noului Curriculum Național s-a ținut seama de o serie de dimensiuni ale noului, numite
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
membrii echipei care vor efectua acest tratament. Vorbirea, înghițirea și mestecarea - Dacă medicul chirurg trebuie să îndepărteze o porțiune variabilă din limbă, abilitatea dumneavoastră de a vorbi și de a înghiți poate fi serios afectată. Acest lucru se poate datora: inserției în cavitatea orală a unui lambou de piele folosit pentru reconstrucție, efectelor secundare cum ar fi senzația de „gură uscată” sau extracțiilor dentare. Dacă vi se efectuează o procedură chirurgicală de extirpare la nivelul limbii, pentru reconstrucție poate fi folosit
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
relațiile cu copiii în timpul jocului, lucrărilor în grup, în pauze (genul de joc pe care îl preferă, statusul abordat - conducător, subordonat, cu sau fără inițiativă); 2. relația copilului cu învățătoarea și cu ceilalți adulți din jur (politicos, obraznic, indiferent); 3. inserția copilului în viața colectivului, gradul lui de participare la activități (cu interes, curiozitate, plăcere, bucurie, cooperare, sinceritate, indiferență, suspiciune, ostilitate); 4. sensibilitatea față de frumos, curiozitatea, implicarea, responsabilitatea; 5. posibilitatea de adaptare la normele colective ale școlii; 6. preferința pentru anumite
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
evoluție defavorabilă, sunt generatoare de amenințări la adresa integrității și/sau capacităților fizice și psihice ale individului. În câmpul vieții familiale și socioprofesionale, apar de asemenea fisuri, capabile, mai ales la începutul bolii, să-l facă pe bolnav să-și modifice inserția la nivel de grup dar si a rolului și statutul său familial, grupal, profesional si social. Limitarea capacităților fizice privează bolnavul de îndeplinirea unor activități fizice și fiziologice la parametri normali dar și de exercitarea atribuțiilor profesionale care pentru majoritatea
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
psihic. O situație tot mai des întâlnită este cea a bolnavilor alergici la medicamente. Există însă și o teamă de anumite efecte secundare ale medicației administrate dar și cea legată de apariția unor complicații sau recidive (Iamandescu, 1997); Amenințări privind inserția familială și profesională a bolnavului, a pierderii capacității sale de muncă, manifestată prin teama de a nu și putea desfășura activitățile casnice sau de a deveni o povară pentru cei din jur. Astfel, omul bolnav anticipează, în planul vieții sociale
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
forma CTRL+SHIFT+literă sau CTRL+literă. Acestea pot fi definite implicit, la definirea mediului Word, sau definite de utilizator în cadrul procesului de personalizare a mediului Word. Riglă orizontală Bară de titlu Bară de meniu Bară de unelte Punctul de inserție Riglă verticală Bară de stare Bară de defilare În urma selectării unor comenzi poate apărea pe ecran o ferestră de dialog, numită și zonă sau cutie de dialog. Această zonă este afișată în centrul ecranului și conține mai multe elemente de
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
are următoarea organizare ierarhică a elementelor componente: Document Operațiunile ce se aplică unui document (salvare, închidere, stabilire a numărului de ferestre, definirea stilurilor și altele) se pot executa în orice moment al editării, indiferent de locul unde este punctul de inserție, dacă documentul este activ. Ferestre Un document poate fi vizualizat în mai multe ferestre, iar o fereastră poate fi împărțită, la rândul ei, în mai multe geamuri (panes). O fereastră se consideră selectată atunci când este fereastră activă. Lucrul cu ferestrele
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
când se acționează tasta ENTER se inserează un salt de paragraf. Un paragraf este delimitat de marca de paragraf "¶", care este un caracter netipăribil, vizibil prin execuția comenzilor: Tools - Options - View - Nonprinting characters. Paragraful este selectat atunci când cuprinde punctul de inserție. Anumite comenzi (cum ar fi, de exemplu, copierea) necesită totuși o selectare completă a paragrafului. Caractere Caracterele inserate într-un document (litere, cifre, caractere speciale) pot fi formatate (în ceea ce privește fontul, mărimea, spațierea) și li se pot aplica operații de copiere
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
dragarea mouse-ului peste caracterele vizate sau prin SHIFT + săgeți până când zona dorită este selectată. Obiecte Un obiect inserat într-un document Word este selectat prin click pe obiectul respectiv (imagine, grafic ). Pentru selectarea unui întreg tabel se plasează punctului de inserție în tabel și se dă comanda: Table - Select Table. 7. Anteturi și picioare de pagină Conținutul unui antet/picior de pagină este formatat după procedurile utilizate pentru paragrafe, caractere, etc. Pentru a avea acces la acest conținut trebuie ca punctul
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
tabel și se dă comanda: Table - Select Table. 7. Anteturi și picioare de pagină Conținutul unui antet/picior de pagină este formatat după procedurile utilizate pentru paragrafe, caractere, etc. Pentru a avea acces la acest conținut trebuie ca punctul de inserție să fie în respectiva zonă. III. OPERAȚII CU FIȘIERELE DOCUMENT 1. Crearea unui document nou Orice nou document creat de Word are la bază un model. Acest model este luat în continuare drept șablon sau template. Șablonul unui document conține
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
zona temporară de memorie (Clipboard) oriunde în cadrul documentului curent, într-un alt document sau într-un alt program Windows. Copierea unui bloc de text se face prin: selectarea blocului de text; acționarea comenzii Copy din mediul Edit; poziționarea punctului de inserție în locul în care dorim să plasăm textul; acționarea comenzii Paste din mediul Edit. Mutarea unui bloc de text se face prin: selectarea blocul de text; acționarea comenzii Cut din mediul Edit; poziționarea punctului de inserție în locul în care dorim sa
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
mediul Edit; poziționarea punctului de inserție în locul în care dorim să plasăm textul; acționarea comenzii Paste din mediul Edit. Mutarea unui bloc de text se face prin: selectarea blocul de text; acționarea comenzii Cut din mediul Edit; poziționarea punctului de inserție în locul în care dorim sa plasăm textul; acționarea comenzii Paste din mediul Edit. 3. Ștergerea unui bloc de text Ștergerea unui bloc de text se face prin: selectarea blocului de text, apoi apăsarea tastei DELETE sau tastei BACKSPACE. 4. Introducerea
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
coduri de formatare sau coduri specifice (valoare asignata unui anumit cod). Opțiunea Word Forms este folosită pentru a se căuta și înlocui cuvintele bazate pe aceeași rădăcină (have-has, had). Procedura de căutare a textului este urmatoarea: se plasează punctul de inserție în locul de unde se dorește începerea căutarii, se alege opțiune Find and Replace din meniul Edit, se scrie textul căutat în căsuța Find (sau se selectează din lista ascunsă a căsușei Find cuvintele căutate anterior) și se apasă butonul Find. Pentru
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]