4,199 matches
-
678) Persoane de altă rasă (0,661) Musulmani (0,660) Țigani (0,424) Factorul 2 Consumatori de droguri (0,796) Toleranță comportamentală Homosexuali (0,682) Alcoolici (0,622) Persoane cu dosar penal (0,504) Bolnavi de SIDA (0,468) Persoane instabile emoțional (0,421) Factorul 3 Extremiști de dreapta (0,848) Toleranță politică Extremiști de stânga (0,846) Sursa datelor: prelucrări ale autoarei pe baza datelor din EVS 1999 (date pe România) Pentru toleranța comportamentală: * Crește odată cu nivelul de educație * Românii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
conform căreia identitatea colectivă circumscrie aspecte cum ar fi cultura înaltă, expresia artistică, simboluri, mituri, aici rolul intelectualilor fiind unul esențial, ca fiind cei care promovează cultura înaltă; acestei viziuni i se reproșează că reduce identitatea la o elaborare efemeră, instabilă.) Luând în considerare toate aceste informații conceptuale, studiul de față optează pentru definirea identității culturale ca fiind modul în care o comunitate integrează obiceiuri și tradiții, simboluri, valori, comportamente și atitudini colective și își construiește o imagine despre propriul grup
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
nivele de generalitate, avem, la un nivel maxim de generalitate: * Factori ecologici, naturali; * Localizarea geografică; * Factori economici naționali și internaționali; * Factori istorici. Tabelul 6.1 Motive pentru expansiunea agriculturii de subzistență în țările CEE în tranziție Cauze macroeconomice Situația macroeconomică instabilă determină riscuri de mediu ridicate, de aici o nevoie acută de siguranță alimentară. Colapsul sistemelor de securitate socială. Motive demografice Procesul de îmbătrânire accelerată a zonelor rurale. Cauze legate de restituirea terenurilor Ferme mici. Lipsa piețelor de desfacere. Lipsa unei
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
definit ca un pericol posibil. În chirurgie, acesta este întotdeauna posibil. În practica medicală, nu există risc zero, pentru că universul biologic este considerat mai ales din perspectiva aleatorie decât din aceea a unor determinisme fixe. Prin excelență, materia biologică este instabilă, incertă, imprevizibilă și în contradicție cu ceea ce se cere a fi previzibil, stabil și cert. Semnificația riscului se plasează într-un cadru cu două componente: cunoașterea posibilității eșecului și asumarea responsabilității pentru executarea acțiunii purtătoare de risc. În fața acestei posibilități
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
efect (dilatarea mercurului) și temperatura măsurată este directă și permite aplicarea unei scări gradate de intervale perfect omogenă și cvasicontinuă, în cazul fenomenelor sociale, legătura dintre aspectele accesibile măsurării și fenomenul (sau dimensiunea) măsurat are un caracter mult mai relativ, instabil și dependent de calitatea operațiilor pregătitoare și de efectuarea propriu-zisă a măsurării. Dar raportul dintre natura mărimilor și modul de măsurare nu se manifestă doar în ceea ce privește caracterul direct sau indirect al măsurării, ci și în ceea ce privește nivelul la care este posibilă
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
lumii. Două procese au accelerat dezvoltarea strategică a acestei țări: prăbușirea Uniunii Sovietice, ceea ce a dat posibilitatea Iranului să întărească legăturile cu statele din Asia Centrală și să devină cel mai puternic actor în zonă (după Rusia); în același timp, situația instabilă din Afganistan și Pakistan, ca și evoluția mai puțin promițătoare a Irakului, au contribuit la creșterea importanței Iranului în regiune. "Pentru prima dată după o lungă perioadă de timp, influența Iranului radiază spre vest, nord și est. Pe bună dreptate
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
de traducere la Eugene Nida, si anume ca, pentru a cunoaște sensul, nu e suficient să cunoști cuvintele, ci și lucrurile la care acestea se referă. Acest model este mai potrivit și pentru abordarea spinoasei probleme a conotațiilor, prin excelență instabile, variind în funcție de cultură, de perioada istorică și de experiență individului, precum și cea a frontierei dintre sensul denotativ și cel conotativ care „coincide cu distincția nebuloasa, dar crucială s...ț dintre «limba» și «lumea reală»”21. „Realismul experiențialist” ce caracterizează acest
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
sectorul de activitate, procesele și sistemele de management sunt caracterizate prin complexitate, incertitudine și ambiguitate. Managementul Cunoașterii face ca toți acești factori să se transforme În atuuri pentru organizațiile care doresc să interacționeze cu fluxurile externe de informații. Piețele, din ce În ce mai instabile, necesită o „abandonare” rațională. Noile condiții apărute pe piață pot pune o organizație Într-o situație dificilă, aceea de a produce ceea ce nu mai este cerut, Într-un moment nepotrivit și Într-un loc neadecvat. Managementul Cunoașterii conferă avantajul de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
nouă informație introdusă presupune din partea sistemului care o acceptă, un efort de readecvare. Societatea suferă mutații numai „plătind” în manieră istorică, adică consumând energii umane. În acest fel, cu cât o societate este mai „informată”, cu atât ea este mai instabilă, mai fragilă instituțional. Instituțiile trebuie mereu modificate și funcționarea lor trebuie permanent corijată. Într-o lume în care imaginea sufocă imaginarul se petrece, pe tăcute, o veritabilă revoluție civilizațională care riscă să scape de sub controlul administratorilor puterii. Platon a conceput
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
imprevizibile (datorate insuficientei dezvoltări a autocontrolului afectiv); lipsa unei autonomii afective (determinate de o slabă dezvoltare a emoțiilor și sentimentelor superioare, îndeosebi a celor morale). Despre labilul afectiv, cunoscutul specialist în domeniul psihologiei judiciare, Tiberiu Bogdan spune că este „un instabil emotiv, un element care în reacțiile sale trădează discontinuitate, salturi nemotivate de la o extremă la alta, inconstanță în reacții față de stimul...” (1973, p. 71). Ă Fenomenul de agresivitate, determinat de instabilitatea emotivă și de o structură dizarmonică de personalitate de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de activitate cognitivă, a stabilit că, în general, cauzele pe care le invocă indivizii în încercarea de a explica reușita sau eșecul proprii sau ale altora pot fi ordonate după două dimensiuni: intern (personal)Ă extern (situațional) și stabil Ă instabil. Astfel, Weiner obține patru tipuri de cauze posibile: internă și stabilă (capacitatea), internă și instabilă (efortul), externă și stabilă (dificultatea sarcinii) și externă și instabilă (șansa). Un elev poate să explice nota proastă pe care tocmai a primit-o punând
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
încercarea de a explica reușita sau eșecul proprii sau ale altora pot fi ordonate după două dimensiuni: intern (personal)Ă extern (situațional) și stabil Ă instabil. Astfel, Weiner obține patru tipuri de cauze posibile: internă și stabilă (capacitatea), internă și instabilă (efortul), externă și stabilă (dificultatea sarcinii) și externă și instabilă (șansa). Un elev poate să explice nota proastă pe care tocmai a primit-o punând-o pe seama uneia din aceste cauze. Trebuie să observăm că performanțele sale școlare viitoare, precum și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
altora pot fi ordonate după două dimensiuni: intern (personal)Ă extern (situațional) și stabil Ă instabil. Astfel, Weiner obține patru tipuri de cauze posibile: internă și stabilă (capacitatea), internă și instabilă (efortul), externă și stabilă (dificultatea sarcinii) și externă și instabilă (șansa). Un elev poate să explice nota proastă pe care tocmai a primit-o punând-o pe seama uneia din aceste cauze. Trebuie să observăm că performanțele sale școlare viitoare, precum și confortul său psihic depind de atribuirea pe care o face
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
secundar, presupune reprelucrarea și transformarea conținutului proceselor primare prin gândire controlată conștient, orientată spre realitate. Alți teoreticieni (Kubie, 1958) au evidențiat că adevărata sursă a creativității este preconștientul, situat între realitatea conștientă și inconștientul cifrat, fiindcă, oricât de ambigue și instabile, ideile pot fi supuse interpretării. Spre deosebire de Freud, Kubie afirma că, în realitate, conflictele inconștiente influențează negativ creativitatea prin generarea ideilor fixe și repetitive. Studiile recente subliniază atât importanța proceselor primare, cât și a celor secundare (Noy, 1969; Rothenberg, 1979; Suler
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
asemenea impact global al manipulării experimentale (denumit efectul Hawthorne; Rosnow și Rosenthal, 1997) este un fenomen comun și poate apărea relativ frecvent în cercetările de acest tip fiindcă, așa cum am menționat anterior, atitudinile reprezintă aspectul cel mai vulnerabil și mai instabil al complexului de creativitate (Davis, 1992). Cercetările viitoare pot determina dacă efectele instructajelor se datorează variațiilor informaționale, atitudinale sau conjugării lor. Cercetările de teren sugerează că sunt implicate variațiile ambilor factori (Basadur et al., 1990; Runco și Basadur, 1993) și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
satisfacerea nevoilor economice zilnice, căutând și, de multe ori, găsind o slujbă În afara căminului. Practic, nici o analiză eugenică pe care am citit-o nu menționează problema abandonului familiei de către bărbați sau, În general, rolul activ al bărbaților În crearea cuplurilor instabile sau ilegimite. Se pare că eugeniștii identificau femeile atât de mult cu responsabilitățile domestice și bărbații atât de aproape de cele publice, Încât le era imposibil să Înțeleagă modul În care cele două sfere se intersectau și se influențau permanent. Imaginea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ideologică este reprezentată de statele totalitare (ibidem, p. 155). Interesul major al configurațiilor propuse de Field și Higley este că ele pot fi puse în raport cu tipuri de regimuri politice. În această privință, autorii fac deosebirea între regimurile politice stabile și instabile. Pentru nevoile analizei, ei nu consideră ca fiind regimuri instabile decât cazurile extreme de instabilitate în care aceasta se manifestă prin lovituri de stat sau prin tentative de lovituri de stat. În această privință, un anumit număr de țări din
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
major al configurațiilor propuse de Field și Higley este că ele pot fi puse în raport cu tipuri de regimuri politice. În această privință, autorii fac deosebirea între regimurile politice stabile și instabile. Pentru nevoile analizei, ei nu consideră ca fiind regimuri instabile decât cazurile extreme de instabilitate în care aceasta se manifestă prin lovituri de stat sau prin tentative de lovituri de stat. În această privință, un anumit număr de țări din America Latină sunt sau au fost cazuri-școală. De asemenea, putem considera
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
extreme de instabilitate în care aceasta se manifestă prin lovituri de stat sau prin tentative de lovituri de stat. În această privință, un anumit număr de țări din America Latină sunt sau au fost cazuri-școală. De asemenea, putem considera ca fiind instabile regimurile în care posibilitatea unei lovituri de stat este apreciată ca fiind plauzibilă și planează ca o amenințare reală asupra instituțiilor. Regimurile politice în care acest gen de eveniment nu este considerat posibil pot fi socotite drept regimuri stabile. Totuși
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
are o reală influență politică. Puterea executivă este exercitată în secretul deliberărilor unui mic grup de lideri ai regimului. Formulate aceste considerații, putem asocia fiecare configurație a elitelor naționale unui anumit tip de regim. Elita dezbinată trebuie asociată unui regim instabil, cea unificată consensual trebuie asociată unui regim reprezentativ stabil, iar cea unificată ideologic unui regim nereprezentativ stabil. Elitele cu orientare locală sau cu orientare cosmopolită La originea dihotomiei local/cosmopolit s-au aflat cercetările întreprinse sub conducerea lui Robert Merton
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și larga utilizare, în special în managementul organizațiilor sau cel al proiectelor/programelor. Conceptul de s. a fost preluat în managementul afacerilor începând cu anii ’60, însă numai în spațiul restrâns al planificării resurselor pentru a răspunde mai eficient evoluțiilor instabile pe piață. Începând cu anii ’80, succesul unor mari companii, în condițiile unui mediu economic mai puțin favorabil, a constituit modelul de studiu în domeniul s. organizaționale. În mare parte, succesul acestor companii s-a datorat inovațiilor continue în domeniul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
altă parte. În primul rând, pentru prima dată în istorie, la începutul anilor 1930, sistemul internațional era dominat de trei Mari Puteri diferite de tipul tradițional de putere europeană: SUA, Germania și Rusia sovietică. Configurația sistemului era una tripolară, extrem de instabilă, după cum apreciază Randall Schweller (1994, pp. 72-107), și asta cu atât mai mult cu cât doi dintre acești poli (Rusia și Germania) erau revizioniști. În al doilea rând, un aspect important îl reprezintă înțelegerea de către SUA a rolului de balansator
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
termen lung: statul care o aplică poate obține câștiguri absolute, însă va suferi de regulă pierderi relative față de statul agresor. Mearsheimer oferă, în fine, și o teorie structurală a incidenței războiului între Marile Puteri, argumentând că sistemele multipolare sunt mai instabile - deci mai predispuse la război - decât cele bipolare. Războiul este mai frecvent în sistemele multipolare din trei motive. În primul rând, numărul mai mare de actori importanți sporește oportunitățile de război, prin aceea că apar mult mai multe situații de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
liberatăților individuale și al respectului proprietății civile (Doyle, 2005, p. 463). În aceste condiții, agresiunea statului sau a statelor democratice nu are loc numai împotriva regimurilor autocratice sau dictatoriale (ca în cazul recentei intervenții în Irak), dar și împotriva democrațiilor instabile sau fragile - cum ar fi intervenția americană în Chile din 1973. Privitor la argumentul constrângerilor instituționale, una dintre premisele fundamentale se referă la fragmentarea centrelor decizionale și multiplicarea posibilităților de blocare a tendințelor agresive. Totuși, realitatea pare să arate de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
China va deveni a doua putere economică mondială. Rolul de jucător important pe piața globală îi este conferit și de nevoia de resurse de energie, hrană, apă și de faptul că unele țări furnizoare de resurse sunt situate în zone instabile politic (Libia, de pildă). Banca Mondială estimează că, până în anul 2030, necesarul de alimente al Chinei va crește cu circa 50%, în contextul în care alte 21 de țări, cu o populație de 600 de milioane de locuitori, vor avea
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]