1,049 matches
-
mai bine definită, instinctul iubirii părintești scade pe măsură ce ne îndepărtăm de familie, devenind foarte slab la nivelul sentimentului de iubire pentru semeni, sentiment care se asimilează astăzi termenului de umanitarism. Cu referire la umanitarism, acel sentiment de iubire omenească (afecțiune instinctivă pentru semeni) ce se extinde dincolo de limitele neamului sau nației și care se manifestă mai ales față de copii, suferinzi și năpăstuiți ai sorții (prin calamități naturale, războaie, epidemii etc.) trebuie spus că este considerat un derivat al sentimentului de milă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
autonom). Studiul comportamentului uman în evoluția social istorică, pornind de la societățile primitive unde similitudinile cu societatea animalelor (pești, păsări, mamifere) sunt izbitoare, au permis concluzia că în fapt comportamentul este rezultanta modulărilor instinctelor prin procesul de învățare, adică modificarea comportamentului instinctiv prin experiență. Au existat și există și astăzi diverse modalități de a vedea și înțelege comportamentul uman, după cum este vorba de biologi, psihologi, filosofi, psihiatri, sociologi etc., fiecare susținându-și argumentația conform propriei viziuni. Până la începutul secolului al XX-lea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
bază trei elemente: - instinctele - care satisfac și răspund trebuințelor bazale necesare subzistenței, existenței și reproducerii individului și speciei; - structură nervoasă - extrem de evoluată în cazul omului, care asigură baza procesului de adaptare și învățare; - învățarea - ca proces care modulează comportamentul bazal instinctiv, adaptându-l realităților concrete în care individul trăiește. Toate au, fără îndoială, o bază genetică, fie direct prin înscrierea în codul genetic la nivel de genă, sau indirect ca predispoziție genetică prin determinare poligenică. Natura instinctuală a conflictelor sociale Să
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
când viața este pusă în pericol sub raportul nevoilor nutritive (foame), de relație (pericol) și de proprietate (ce amenință securitatea individului). Conflictele naturale se regăsesc atât la om cât și la animale, deci în societățile naturale, și apar din trebuințe instinctive individuale și colective. Trebuințele individuale privesc instinctele de nutriție, de relație și reproducere, iar cele sociale (colective) privesc instinctele de proprietate, dominație și subordonare. Omul însă, ca ființă dotată cu facultatea de a gândi, de a elabora judecăți și raționamente
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
om înțelege și cunoaște scopul instinctelor: alegerea mijloacelor și momentului poate deveni o armă periculoasă cu care se poate chiar sinucide când sunt în mâinile unui ignorant sau neînțelept’ spunea Paulescu. Există în fapt tot atâtea vicii (patimi) câte trebuințe instinctive sunt, iar cele mai importante pot fi grupate în două categorii: - individuale - cu referire în principal la instinctele de nutriție și reproducere; - sociale - cu referire la proprietate și dominație. Viciile individuale: atunci când satisfacerea nevoilor nutritive depășește cadrul delimitat de instinct
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sclavi), astăzi mijloacele și modalitățile îndeplinirii acestui scop au devenit mai rafinate. Printre cele mai comune și caracteristice epocii contemporane sunt realizarea dependenței economice și politice prin mijloace financiare, scopul însă a rămas același. În plan individual neîndeplinirea acestei trebuințe instinctive alterate, în contrast cu satisfacția celor care și-o pot realiza, determină apariția unui sentiment de insatisfacție și nemulțumire care se transformă treptat în invidie (pizmă), ceea ce îndeobște se definește ca ciudă sau necaz, aspecte ce pot degenera în ură neîmpăcată și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
omului. Viziunea lui se transformă însă în utopie atunci când propune ca soluție suprimarea familiei, suprimarea proprietății și abandonarea bolnavilor și handicapaților. Toate bunurile în statul lui Platon sunt comune, individul neavând decât posesia propriului corp. Or proprietatea este o tendință instinctivă întâlnită pe toată scara lumii viețuitoare, întrucât de la plante până la mamiferele superioare, fiecare individ își delimitează un perimetru necesar lui și familiei sale pentru subzistență și supraviețuire. Lovește, de asemenea, în familie pe care o suprimă. Legătura consfințită de căsătoria
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
părinților și prin urmare autoritatea asupra lor nu ar avea nici o motivație. Nu ar exista dreptul de supunere a acestora față de părinți pentru că în acest fel ar fi subminat principiul egalității dintre oameni. Este evident că socialiștii nu înțeleg natura instinctivă a iubirii conjugale, părintești și filiale, instincte ce stau la baza organizării familiei, ca și instinctul de dominație și subordonare propriu familiei ce se extinde și asupra organizării sociale. Aplicând principiul egalității, ideologia lor conduce cu bună știință la disoluția
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sociale. Aplicând principiul egalității, ideologia lor conduce cu bună știință la disoluția familială prin susținerea unor „inepții ce întrec pe cele din contractul social ai lui Rousseau" cum spune Paulescu. Atacă în egală măsură sentimentele (sau mai bine zis manifestările instinctive) de patriotism și naționalism pe care nu numai că nu le recunosc, dar le și dezavuează opunându-le internaționalismul, noțiune abstractă, neviabilă, nefiind susținută decât în mică măsură de umanitarism, sentiment palid în comparație cu cel național și care nu va rezista
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ca ideologie de Mikhail Bakunin în Rusia, adepții acestui curent fiind cunoscuți în epocă sub numele de nihiliști. Concluzia la care ajunge Paulescu este că toate cele trei ideologii au rădăcinile în Revoluția Franceză, toate ignoră sau nu cunosc caracterul instinctiv al proprietății și dominației. Urmăresc în realitate suprimarea lor parțială sau totală în funcție de doctrină și interes, cultivând de fapt ura împotriva legilor naturii. Cultivă, de asemenea, ateismul în spirit materialist, negând latura spirituală a existenței umane. Nici una din aceste ideologii
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
făcut unuia din acești frați ai mei prea mici, Mie Mi le-ați făcut’ (Matei 25). Iată cum și această redută negativă a personalității umane poate fi armonizată cu legea naturală a ființei umane, bazându-se, de asemenea, pe pornirea instinctivă pe care omul o posedă. Modul și convingerea cu care Iisus Hristos a propovăduit aceste aspecte existențiale a dat esență și consistență creștinismului, apropiindu-l de natura materială a omului în conjuncție cu esența sa divină. Prin aceasta creștinismul s-
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
inspirație, atât prin exemplul personal, cât și prin logica științifică extrem de riguroasă care i-au permis concluzii greu de combătut prin argumente științifice. Ajunge la concluzia, de pildă, că evoluția individuală, dar și istorică a omului, este dominată de componenta instinctiv emoțională care-i determină în fapt comportamentul individual și social, cu impact puternic asupra evoluției societății omenești în ansamblul ei. Anticipează, fără să definească explicit, cele două componente ale activității cerebrale, ceea ce avea să fie aprofundat și dezvoltat mai târziu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
este și ea o societate naturală, asemănătoare celor întâlnite la alte ființe viețuitoare, organizată în familii, uniuni de familii (triburi), uniuni de triburi (ginți), națiuni și popoare, toate la un loc formând umanitatea. La baza acestor societăți se află sentimentul instinctiv de simpatie cunoscut ca iubire omenească, filantropie sau umanitarism și care se manifestă în mod direct prin milă (compasiunea pentru cel slab și în suferință asociată cu tendința instinctivă de a-i sări în ajutor), a cărui intensitate însă scade
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
un loc formând umanitatea. La baza acestor societăți se află sentimentul instinctiv de simpatie cunoscut ca iubire omenească, filantropie sau umanitarism și care se manifestă în mod direct prin milă (compasiunea pentru cel slab și în suferință asociată cu tendința instinctivă de a-i sări în ajutor), a cărui intensitate însă scade pe măsură ce depășește cadrul familial, chiar dacă devine foarte slab atunci când depășește granițele nației. Constată de asemenea că, de-a lungul istoriei societatea omenească s-a dovedit singura care nu s-
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
care în fapt nu sunt altceva decât opreliști în fața tendințelor instinctuale. Preoții, la rândul lor, trebuie să fie desăvârșiți în viața lor, întocmai ca apostolii ai căror urmași sunt. În primul rând ei sunt datori să se ridice deasupra sentimentului instinctiv al iubirii naționale și să practice iubirea internațională (sau universală) prin caritate, care trebuie să fie nota distinctivă a comportamentului lor. Astfel internaționalismul creștin se ridică mult deasupra internaționalismului socialist, proletar, comunist sau globalist, propovăduit de corifeii ideologiei marxist-leniniste pe
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
prinți, regi (uneori chiar războinici), încălcând flagrant menirea lor și testamentul lui Hristos. Viciului de nutriție trebuie să i se opună cumpătarea, postul și rugăciunea, iar viciului de reproducere trebuie să i se opună castitatea și chiar renunțarea la plăcerile instinctive ale vieții de familie pentru a nu fi nevoit să adune cele necesare întreținerii familiei „Nu câștigați nici aur, nici argint și nu luați bani în brâiele voastre...că vrednic este lucrătorul de hrana sa’’ „În dar ați luat în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
s-a putut ridica la înălțimea acestui adevăr, supranaturalul fiind sacrificat în favoarea naturalului, consecința fiind chiar fărâmițarea bisericii crești ne, singura care a încercat armonizarea acestor adevăruri. Conștient de limitele naționalismului Paulescu cere creștinilor să se ridice deasupra acestui sentiment instinctiv, pentru că numai așa vor găsi calea spre pace și armonie. Prin urmare biseri ca ar fi unica soluție pentru pacificarea omenirii. Deși pare utopică la prima vedere, argumentația lui Paulescu în Biserica Ideală izvorăște tocmai din logica științifică pe care
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Iași și București, cercetător asociat al Universității din Cambridge, este Grigore T. Popa. Și-a înscris numele în prima linie a savanților români cu descoperirea sistemului port hipotalamohipofizar, zonă în care se efectuează controlul neuroendocrin a întregii activități bazale și instinctive a organismului: nutriția, relația și reproducerea. Grigore T. Popa este, de asemenea, unul din marii noștri eseiști publicându-și articolele în revistele vremii. Pentru realizările excepționale în domeniul științific, pentru profunzimea gândirii în plan social și filosofic, aceste două personalități
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
1970, p. 38. 68 Gilles Deleuze, Le bergsonisme, 2004, p. 116: "Seule l'émotion diffère en nature a la fois de l'intelligence et de l'instinct, a la fois de l'égoïsme individuel intelligent et la pression sociale quasi instinctive". 69 Henri Bergson, "L'Évolution créatrice", în Oeuvres, 1970, p. 708. 70 Henri Bergson, "Leș deux sources de la morale et de la religion", în Oeuvres, 1970, p. 1191: "Celle-ci précède en vérité toute représentation, est elle-même génératrice d'idées nouvelles. Elle
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
ideologic de cimentare politică. În deplin acord cu pedagogia națiunii ale cărei principii le expune în Manualul invĕtietorului (1874), în manualul de Istoria națională (1876) Melidon concretizează proiectul său de educație militantist-naționalistă. Întreaga istorie națională are ca principiu motor "tendința instinctivă de unire a Românilor" (p. 5). Această tendință instinctivă de unire este cea care explică și de ce istoria românilor este presărată cu conflicte domestice, lupte intestine și chiar crime fratricide: "ele nu proveniaŭ decât din dorința de a se întruni
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
națiunii ale cărei principii le expune în Manualul invĕtietorului (1874), în manualul de Istoria națională (1876) Melidon concretizează proiectul său de educație militantist-naționalistă. Întreaga istorie națională are ca principiu motor "tendința instinctivă de unire a Românilor" (p. 5). Această tendință instinctivă de unire este cea care explică și de ce istoria românilor este presărată cu conflicte domestice, lupte intestine și chiar crime fratricide: "ele nu proveniaŭ decât din dorința de a se întruni toțĭ în un singur stat" (ibidem). Ideea că românii
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
introducerea pe care o face la începutul povestirilor din ziua a patra, naratorul boccaccesc vine, redundant, să reliefeze rolul indispensabil al femeii în viața bărbatului, relatând o istorisire ce subliniază, o dată în plus, atracția pe care sexul frumos o exercită instinctiv și ineluctabil: un călugăr, Filippo Balducci, trăiește în mănăstire alături de fiul său, pe care l-a izolat de ispitele lumii, tânărul necunoscând aproape nimic din realitățile înconjurătoare. Dar o vizită în oraș îi pune în față imaginea unor femei. Întrebându
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
interioară a circumvoluțiunilor frontale și extremitatea posterioară a circumvoluțiunilor occipitale, pe când cele două ascendențe cele parietale și cele tempero-sfenoidale erau cu totul indemne; fapt ce explică unele fenomene clinice din viață, adică delirul și debilitatea facultăților intelectuale, precum și perversiunea facultăților instinctive, pe de altă parte lipsa turburărilor grave ale motilității (contracturi, convulsiuni epileptiforme și monoplagii) și lipsa tulburărilor sensoriale, ilusiuni și halucinațiuni sensoriale. Din partea cordului s-a constata o degenerescență grasă a pereților cordului, deveniți galbeni și friabili, și prezența unor
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
om și la animale, Charles R. Darwin (1872/1967) a adus numeroase contribuții în istoria propriu-zisă a cercetărilor proceselor comunicării nonverbale și a demonstrat următoarele caracteristici prin împletirea considerațiilor de natură biologică, fiziologică, antropologică, psihologică și sociologică: • caracterul universal (înnăscut, instinctiv) al expresiilor emoționale umane demostrat prin filiația omului cu animalele inferioare lui și prin legătura strânsă dintre structura corporală și dispoziția mintală a tuturor raselor; • funcția principală a comunicării nonverbale de a exprima emoțiile; • antrenarea simultană a mai multor semne
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
semnificații specifice comportamentelor sociale. De exemplu, gestul de a oferiri un scaun persoanei care intră într-o cameră este pentru un observator un act social ce ține de bunele maniere, iar pentru cel care oferă scaunul este o atitudine individuală instinctivă. Posibilitatea de a interioriza gesturile, transformându-le în atitudini, permite unei persoane să empatizeze cu ceilalți și să joace numeroase roluri, dezvoltându-și personalitatea. Prin urmare, stăpânirea procesului de interacțiune socială depinde de capacitatea persoanei de a-și imagina rolurile
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]