1,667 matches
-
profund parametrii tradiționali ai alianțelor și ai politicii de alianțe. Sintetizate, schimbările și dezvoltările cele mai semnificative ce s-au produs sunt: 1. crearea a două sisteme de alianțe globale, cu întinse ramificații, gravitând în jurul celor două mari superputeri; 2. instituționalizarea alianțelor prin intermediul unor tratate ce vizau crearea expresă a unor organizații interguvernamentale; 3. ierarhizarea accentuată a alianțelor, relațiile de tip centru-periferie cunoscând o extindere deosebită; 4. dezvoltarea unor structuri și mecanisme politice dar și economice, tehnice sau științifice având rolul
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
intra și problema copiilor străzii, problematică preluată de consiliile județene, astfel încât acest centru își va reorganiza activitatea. Vor fi create două noi servicii, un Centru de Consiliere și un Centru de Zi care, conform legii, vor avea drept atribuții prevenția instituționalizării și copiii cu probleme în familie. În cadrul centrului vor fi consiliați atât copiii, cât și familiile acestora, iar în cadrul Centrului de Zi vor fi organizate activități de terapie. Problema copiilor străzii va fi gestionată de către Direcția Generală de Protecție a
Agenda2005-50-05-administratie () [Corola-journal/Journalistic/284472_a_285801]
-
o dublă sensibilitate: clasică și barocă, nu aduce totuși mari schimbări în istoria ideii de literatură. Celebra ceartă dintre antici și moderni, punctul de maximă importanță al acestei perioade, ilustrează conturarea unei conștiințe literare. Are loc o puternică stabilizare și instituționalizare a literaturii, o clasicizare a definițiilor tradiționale. Cercurile filologice preiau și vechea omologare: literatura = gramatica, dar tendința este de a împinge tot mai în umbră sensul gramatical și de a pune în valoare, cu tot mai multe precizări și nuanțe
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
management curricular “”..............................................33 CAP. III Proiect de management curricular Fazele recurente ale diferențierii curriculum ului 1. Viziunea...................................................40 2. Inițializarea................................................42 2.1. Conceptualizarea....................................44 2.2. Expertizarea..........................................49 2.3. Climaterizarea.......................................51 3. Planificarea.............................. ..................55 4. Implementarea............................................58 5. Instituționalizarea........................................63 CAP.IV. Curriculum la decizia școlii : " Medierea conflictelor ".....................................64 Concluzii........................................................................70 Bibliografie.....................................................................73 INTRODUCERE Elaborarea lucrării de față s-a făcut pe baza valorificării literaturii de specialitate din domeniul medierii conflictelor, a experienței dobândite personal și de către educatori apreciați
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
activități care au asigurat în mod autentic: implicarea elevilor, valorificarea oportunităților locale, parteneriatul cu comunitatea. Activitățile s-au dovedit - prin rezultatele lor - extrem de potrivite în raport cu: principiile și obiectivele proiectului, particularitățile claselor și comunității, exersarea practicilor de mediere de către elevii-mediatori. 5. Instituționalizarea Din perspectiva transferului de bune practici și referindu-ne la activitățile desfășurate de clasele selectate, accentuăm faptul că: • activitățile de informare s-au bazat pe proiecte de activitate care au descris cu claritate principalele jaloane de urmat; • activitățile dedicate medierii
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
7 Lista figurilor / 9 Introducere: Cartea facerii naționale: La început a fost cuvântul / 11 Capitolul 1. Memorie istorică, identitate națională, educație publică: tripticul "complexului identitar-mnemonic" / 19 1.1. Drumul mnemonic spre națiune / 19 1.2. Stat-națiune și educațiune de stat: instituționalizarea identității naționale prin sistemul de învățământ / 43 1.2.1. Literatura didactică românească: de la bucoavnă, prin abecedar, către manual / 45 1.2.2. Manualul de istorie națională: "armă de instrucție în masă" / 55 Capitolul 2. Chestiuni de metodă: hermeneutica discursivă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
divin din limbile sfinte pe graiul popoarelor, limba română se impune asupra celei slavone ca limbă literară, de cancelarie și liturgică 1. Există, desigur, și factori economici, dincolo de cei ce țin de prozelitismul religios, care și-au adus aportul la instituționalizarea limbii române ca limbă oficială. P.P. Panaitescu, aflat în faza de biografie intelectuală tributară doctrinei materialismului dialectic după ce trecuse mai înainte prin cea a naționalismului critic interbelic și mai apoi prin cea a naționalismului fanatic exprimat în crezul legionar arată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cuprinde ea, este, la rându-i, ireductibilă la textualitate. Fără a nega ori minimaliza importanța factorilor materiali care s-au conjugat pentru înfăptuirea statului-națiune românesc, lucrarea își închide intenționat perspectiva analitică pentru a cuprinde doar aspectele discursive ale procesului de instituționalizare a identității naționale prin cultivarea memoriei istorice. Volumul tratează memoria istorică națională ca o semi-"ficțiune fundațională" a conștiinței de sine românești (Sommer, 1989). Totuși, spre deosebire de ficțiunile literare, în care citirea în avans a sinopsisului poate distruge experiența lecturală prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
existente între memorie și națiune, încercând să arate rolul crucial jucat de memoria colectivă în procesul de construire politică a statului-națiune. Argumentul glisează apoi de pe relația memorie-națiune pentru a introduce în ecuație rolul sistemului educațional și al literaturii didactice în instituționalizarea identității naționale. Capitolul metodologic detaliază "hermeneutica discursivă" utilizată ca metodă precumpănitoare în analizarea modului în care manualele de istorie a românilor au funcționat ca vectori ai memoriei naționale. După fixarea acestui cadru de referință teoretico-metodologic, lucrarea avansează înspre realizarea unui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în care cărturarii "descoperă" națiunea și prin aceasta declanșează mișcarea de construire a statului-națiune; b) Faza B, a "agitației patriotice", în care literații care au descoperit națiunea demarează acțiuni de prozelitism ideologic în vederea dezvoltării conștiinței naționale; c) Faza C, a instituționalizării naționalismului ca mișcare de masă. Ancorarea pe verticală a comunității prin stabilirea unei relații ferme cu trecutul istoricul (proces ce poate fi numit prescurtat "construirea memoriei colective") a avut un rol decisiv în "imaginarea" națiunii române. Odată fixată această relație
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fie necesară identității naționale. Conștiința de sine a colectivității se cristalizează progresiv pe măsură ce memoria istorică este articulată prin descoperiri imaginative ale trecutului. Din aceste motive, drumul spre națiune trece, necesarmente, prin vămile memoriei. 1.2. Stat-națiune și educațiune de stat: instituționalizarea identității naționale prin sistemul de învățământ Am argumentat că românii și-au construit identitatea națională descoperindu-și imaginativ trecutul. Aceasta a fost în întregime opera elitelor, iar conștiința politică a identității românești a rămas localizată la categoria minoritară a acestora
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la mase s-a realizat prin intermediul sistemului de învățământ, care a permis "naționalizarea" poporului. Sistemul educațional, înțeles în sensul unei curele de transmisie între cultura înaltă elaborată de elite și cultura populară a maselor, a jucat un rol cardinal în instituționalizarea identității naționale românești și în consolidarea memoriei colective în care identitatea era ancorată. Modelarea conștiinței colective pe calapodul ideii de Națiune nu se putea realiza în lipsa unei infrastructuri educaționale prin care noile concepții identitare elaborate de elite să fie difuzate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de elitele politice și intelectuale către păturile inferioare ale societății. Manualul școlar, în special cel de istorie națională, este vehiculul prin intermediul căruia se realizează "pedagogia neamului". Educația publică de masă a fost agentul de naționalizare prin care s-a operat instituționalizarea identității naționale și configurarea unei concepții specifice despre trecutul colectiv. Într-o capodoperă a genului sociologiei istorice, în care educației școlare îi este atribuit un rol important în procesul de transformare a țăranilor în francezi, E. Weber (1976) punctează că
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Dacia și România (București, 1861, reeditat în 1869). Începea să se configureze o bibliografie istorică în cadrul literaturii didactice românești. Anii '70 ai secolului al XIX-lea înregistrează o explozie a cărții școlare dedicată cunoașterii istorice, perioadă cu care se produce instituționalizarea manualului de istorie ca vehicul al memoriei oficiale. Personalități marcante ale culturii române în general și ale istoriografiei în particular își asumă sarcina, percepută ca fiind o misiune națională, de a redacta manuale de istoria românilor. Grigore Tocilescu, membru titular
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
producere și evaluare a discursului literar. "Anul 1890 ca, dealtfel, întreg deceniul care îl precede poate fi astfel considerat drept momentul de cotitură, după care liniile de expansiune a câmpului literar par să se fi configurat" (Lazăr, 2002, p. 25). Instituționalizarea manualului ca unitate bazală a instrumentarului pedagogic survine în plină sincronie cu instituționalizarea literaturii și consolidarea câmpului producției literare în societatea românească. În interbelic, piața literaturii didactice axată pe istorie dobândește un nou impuls. Sub înrâurirea impetuoasă a naționalismului, noi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
îl precede poate fi astfel considerat drept momentul de cotitură, după care liniile de expansiune a câmpului literar par să se fi configurat" (Lazăr, 2002, p. 25). Instituționalizarea manualului ca unitate bazală a instrumentarului pedagogic survine în plină sincronie cu instituționalizarea literaturii și consolidarea câmpului producției literare în societatea românească. În interbelic, piața literaturii didactice axată pe istorie dobândește un nou impuls. Sub înrâurirea impetuoasă a naționalismului, noi manuale de istorie intră în circuitul școlar, semnate de autori precum Ion Floru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
joncțiune și articulațiile critice ale procesului de construire a statului-națiune român. Urmărind momentele nodale ale firului istoric al procesului de construire a statului-națiune român se va putea repera gradul în care acest proces se împletește cu alte trei dimensiuni interconectate: instituționalizarea sistemului educațional, evoluția concepției despre naționalitate și dinamica memoriei colective. Neintrând în planurile lucrării de față o analiză istoriografică sui generis, relatarea de mai jos urmează cu fidelitate și obediență interpretativă linia trasată de K. Hitchins (1998a) în Românii 1774-1866
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Românească (câte una în fiecare reședință de județ, la care se adaugă trei unități școlare în București), iar 19 în Moldova (15 în fiecare ținut, iar 4 școli la Iași). Iată cum a evoluat populația școlară în primele decenii după instituționalizarea învățământului în principatele danubiene. Tabel 5. Situația școlilor urbane din Țara Românească și Moldova Anul școlar Nr. de elevi Țara Românească Nr. de elevi Moldova 1832/33 207 1833/34 121 1834/35 2.248 160 1835/36 2.467
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fost reinstalate ca agenții principali ai educației publice. În fapt, până în 1918, învățământul românesc din Transilvania a fost un învățământ confesional, în care întreaga responsabilitate educațională revenea celor două confesiuni românești (unită, respectiv ortodoxă). În principatele danubiene, unde procesul de instituționalizare a învățământului public a început ezitant doar odată cu Regulamentele Organice din 1831-1832 și prin Regulamentele școlare din 1832 (Țara Românească) și 1834 (Moldova), educația se desfășura, de asemenea, sub egida Bisericii Ortodoxe. Mai mult, până la deschiderea primelor școli în limba
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
superioare din cele două principate era greaca. Sub aceste auspicii (ecleziale din punct de vedere organizatoric și grecești din punct de vedere lingvistic), nu constituie o surpriză faptul că conținutul educațional avea o puternică și aproape exclusivă fibră religioasă. Ulterior instituționalizării învățământului prin Regulamentele școlare din 1832, respectiv 1834, al căror efect este, pe lângă consacrarea unei infrastructuri educaționale întinsă pe întreg teritoriul principatelor, și acela al preluării statale a responsabilității pentru învățământul primar, se inițiază o relativă laicizare sesizabilă și în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
În această perioadă a secolului al XIX-lea, până la unirea principatelor dunărene în prima formulă, minimală, a statalității românești, a fost pilonată infrastructura pe baza căreia se va edifica ordinea mnemonică a conștiinței naționale românești. Aceasta s-a înfăptuit prin instituționalizarea progresivă a unui sistem educațional public de masă sponsorizat statal și în special prin introducerea istoriei patriei ca disciplină independentă de studiu. Manualele școlare de istorie a patriei redactate în această perioadă poartă amprenta etatismului politic și a provincialismului istoric
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
XIX-lea. Cea mai mare parte a țărilor europene s-a echipat cu sisteme naționale de educație publică de masă, gratuite și obligatorii, până cel târziu la debutul Primului Război Mondial (Soysal și Strang, 1988, p. 278). Din rațiuni cu totul evidente, instituționalizarea învățământului public de masă în secolul al XIX-lea nu poate fi izolat de procesul de construire a națiunii (nation building) din care este o parte constitutivă esențială. După cum arată F.O. Ramirez și J. Boli (1987), reacțiile statelor europene
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de către statul român a ecartului față de celelalte state europene este clar observabil pe termen lung, decalajul fiind aproape eliminat în pragul celui de-al Doilea Război Mondial. Acest fapt devine și mai transparent dacă privim performanța statului român în domeniul instituționalizării sistemului educațional și al creșterii ratei de înregimentare a populației școlare în raport comparativ cu performanța statelor din răsăritul Europei. Tabel 9. Evoluția ratei de înregimentare a populației școlare în funcție de regiuni, 1870-19409 Regiunea 1870-75 1880 1890 1900 1910 1920 1930
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Cazul învățământului românesc transilvănean, desfășurându-se sub jurisdicția statalității maghiare, comportă note de specificitate, motiv pentru care este imperativă o tratare a acestuia într-un registru separat. În același timp în care în Principatele Unite se făceau progrese majore în vederea instituționalizării învățământului primar public de masă, în Transilvania educația românească suferă un recul. În condițiile constituționale ale Transilvaniei, întemeiate pe sistemul celor trei națiuni politice și a celor patru religii recepte în cadrul căruia națiunea română era doar "tolerată", iar religia ortodoxă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prin care o întreagă pleiadă de domnitori ai uneia sau alteia din țările române sunt considerați a fi acționat în sensul unificării naționale. a. Unitatea istoriografică. Prima generație de manuale de istorie circulate în sistemul școlar aflat în curs de instituționalizare conțineau istorii etatiste, ale principatelor Țării Românești, Moldovei și Transilvaniei, în care trecutul și devenirea lor istorică erau decupate în funcție de frontierele de stat. Privite retrospectiv, din unghiul statului național unitar român, aceste narative istorice pot fi catalogate drept provinciale, întrucât
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]