6,665 matches
-
mâinilor, scoaterea firelor de sutură, toaleta plăgilor, efectuarea pansamentelor). Folosirea termenilor "mică și mare chirurgie" nu este adecvată. Nu există operații mici sau operații mari, pentru că, sub raportul corectitudinii, sunt la fel de importante și e obligatoriu să fie efectuate corect. Această instrucție de bază se realizează în servicii clinice în care domnesc profesionalismul, disciplina, ordinea caracteristici imprimate de personalitatea șefului serviciului. Acumularea cunoștințelor practice e necesar a fi dublată de pregătirea teoretică, de exercițiile gândirii clinice. Organizarea externatului și internatului a cunoscut
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
modul în care discută, cum realizează examenul fizic și celelalte categorii de investigații, cum prezintă operația și eventualele ei variante, avantajele și dezavantajele, prognosticul. Chirurgul propune o conduită, moment în care trebuie să acorde atenție modului de exprimare, diferențiat în raport cu instrucția pacientei, să formuleze încurajări cât mai bine fondate, să exemplifice, folosind cazuri asemănătoare, în care s-au obținut rezultate bune, să fie calm, ferm și reținut în manifestări. Dincolo de obligația pe care o are chirurgul în ce privește explicația legată de diagnostic
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
bune cu Platon. Probabil că acest amănunt nu influența modul în care cei doi l-au înțeles și descris pe Socrate. Amândoi au scris lucrări cu teme asemănătoare ("Banchetul", "Apărarea lui Socrate", "Amintiri"). Socrate a avut o importanță hotărâtoare asupra instrucției lui Platon. Opera lui Platon (în special unele dialoguri), conțin mărturii importante privind viața și activitatea lui Socrate. Socrate nu este doar Socrate al lui Platon. Ceea ce găsim la socratici nu este o doctrină unică, ci un ansamblu de teme
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
exersare a cunoașterii și de Îmbogățire sistematică și progresivă a acesteia, În mod preponderent. Când și cum s-a ajuns la conceptualizarea metodei de instruire? Desigur, incomparabil mai târziu decât o arată existența ei În cursul unei Îndelungate practici a instrucției. Și anume, ideea de metodă a venit dinspre paradigma carteziană, dinspre știință; dinspre Înțelesurile atribuite acesteia de René Descartes (1569-l650) În al său Discurs asupra metodei, utilizată pentru „o bună conducere a rațiunii și căutare a adevărului În științe”. Dar
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
din ce În ce mai mare din ceea ce faceprofesorul (cum se exprima L.S. VÎgoțki), cu atât mai mult el se va afirma ca un coparticipant lucid, direct și activ la opera propriei sale formații; cu atât mai mult există șansa ca, din „obiect” al instrucției (educației), elevul să devină „subiectul” propriei sale transformări. Cu cât funcția, care la Început esteîmpărțită Între profesor și elev, tinde să devină o funcție ce aparține cu precădere elevului, cu atât mai mult actul de instruire Înclină să se convertească
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
educaționale ale conținuturilor date. Așa cum arată E.E. Geissler, citându-l pe renumitul pedagog german Gaudia, În realitate, metoda „...nu este niciodată numai calea pe care se face transmiterea cunoștințelor, ci este totodată și un proces educativ (s.n.). Predarea frontală sau instrucția prin muncă, formele de Învățare dominate de către profesor sau social-integrative, sunt metode de predare și metode educative În același timp” (1977, p. 268). În măsura În care creează ocazii stimulatorii și prilej de exercițiu,progresul dezvoltării personalității elevului se află În dependență directă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cantitate de inteligență umană, teoretică și practică, o bună parte din aptitudinile general-umane, ci și anumite proceduri specifice cunoașterii științifice și artistice sau acțiunii practice. Or, transmiterea și preluarea acestor conținuturi și moduri de acțiune, În cadrul organizat și metodic al instrucției școlare, reclamă cu necesitate o refacere, oarecum În sens invers, didactic, ca „ucenicie”, a drumului parcurs de creația științifică, tehnică, artistică etc., condiționând dezvăluirea, utilizarea și asimilarea, În același timp, și a unor metode care au stat la baza constituirii
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
funcțiilor mintale constructive și creative ale elevilor etc. 3. Metoda În relația sa cu „subiecții” acțiunii pedagogicetc "3. Metoda În relația sa cu „subiecții” acțiunii pedagogice" Metoda are o deschidere bidirecțională, spre ceea ce face și cum face profesorul, În raport cu „obiectul” instrucției, dar și spre ceea ce face și mai ales cum face, cum procedează elevul, În dubla lui postură - de obiect și subiect, În același timp, al instrucției, al educației. Ambii parteneri nu sunt niște mașini, ci ființe omenești vii, cu toată
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Metoda are o deschidere bidirecțională, spre ceea ce face și cum face profesorul, În raport cu „obiectul” instrucției, dar și spre ceea ce face și mai ales cum face, cum procedează elevul, În dubla lui postură - de obiect și subiect, În același timp, al instrucției, al educației. Ambii parteneri nu sunt niște mașini, ci ființe omenești vii, cu toată diversitatea și toate incertitudinile pe care le comportă natura omului. Fiecare are biografia lui și metodele țin și de această latură subiectivă. Pentru profesor, metoda rămâne
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Or, dat fiind faptul că Într-un sistem instrucțional metodele Îi ajută pe elevi să Învețe a Învăța, pe bună dreptate se consideră astăzi că cine disprețuiește metodele de Învățare, disprețuiește Învățarea Însăși (Wesley, Cartwright, 1973, p. 146). e) Metodologia instrucției, ca și educația În general, constituie un permanent câmp de inovație și de invenție, cum subliniază Jerome Bruner (1970, p. 34). Creativitatea devine și În acest domeniu o virtute esențială a tuturor acelora care servesc școala, educația. Educatorul intră În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
permanent câmp de inovație și de invenție, cum subliniază Jerome Bruner (1970, p. 34). Creativitatea devine și În acest domeniu o virtute esențială a tuturor acelora care servesc școala, educația. Educatorul intră În relație creatoare (transformatoare) nu numai cu obiectul instrucției, al educației, cu elevul, ci și cu propria sa acțiune și, În acest caz, cu propriul său arsenal de metode și mijloace prin care Își realizează opera. Asemenea elemente de creativitate pot să apară la nivelul Întregului ansamblu al componentelor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
unor modalități mai bune de transmitere și asimilare a valorilor culturii, a experiențelor umane celor mai Înaintate. Transformările progresive prin care a trecut Învățământul au impus o evoluție ascendentă și metodologiei, laturii sale procesuale. Atenția acordată reconsiderării finalităților și conținutului instrucției și educației a fost dublată de o neîntreruptă grijă pentru reevaluarea și perfecționarea metodelor, În deplin acord cu acestea. Metodele, care cu timpul s-au dovedit perimate, au fost treptat abandonate; altele, mai elaborate, au fost supuse Înnoirii și revitalizării
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cu adevărat personalități puternice, armonios dezvoltate, capabile să se angajeze plenar și creator Într-un efort constructiv pe măsura așteptărilor. Conștientă de natura sarcinilor ce-i revin, practica școlară se vede nevoită să-și schimbe orientarea, să treacă formația Înaintea instrucției, să pună formarea și dezvoltarea capacităților intelectual-acționale și a proceselor mintale ale elevului, Înaintea transmiterii și asimilării cunoștințelor, fără a nega, câtuși de puțin, importanța acestora din urmă. Și totodată să-și schimbe și orientarea metodologică. Așa se explică orientarea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Învățământul viitorului trebuie să transforme obiectul educației de până acum În subiectul autoeducației, pe omul de educat Într-unul care se educă pe sine, instruirea În autoinstruire” (Les dictionnaires de savoir..., 1972). „Învățarea Învățării” devine astfel un obiectiv prioritar al instrucției școlare. Singurul lucru cert pe care noi putem să-l transmitem elevilor noștri cu siguranța că va fi valabil pe viitor este acela de a-i Învăța să Învețe, ca atitudine pentru Întreaga viață. Este deprinderea cea mai generală pe
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
bună pregătire a absolvenților pentru un efort neîntrerupt de autoinstruire și autocultivare În cele mai variate condiții de viață, pentru a face ulterior față cerințelor Învățării continue. În aceste condiții, se impune și o Întrepătrundere mai mare Între metodele de instrucție școlară și cele de instruire (educație) extrașcolară, Între metodele de „educație formală” și cele de „educației non-informală”, desfășurată liber. i) Accentuarea procesului de scientizare a metodologieitc "i) Accentuarea procesului de scientizare a metodologiei" O reevaluare a metodologiei didactice ar fi
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
astfel de metode, ar fi capabili să-și Însușească cunoștințele cerute dacă metodologia aplicată ar Îndeplini condițiile mai sus amintite. În ultima vreme, s-a ajuns la o Înțelegere mai profundă a raportului dintre „Învățare” și legile dezvoltării mintale, dintre „instrucție” și „formarea personalității”. Se cunosc mai multe date despre natura și mecanismele Învățării, aleelaborării structurilor cognitive și operaționale, precum și ale transformării conduitei la om. S-a dezvoltat o teorie a personalității și a dinamicii grupurilor școlare. Dispunem de o metodă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
metodele generale sau „marile metode” de Învățământ (cum sunt: expunerea, prelegerea, cursul magistral, conversația, lucrările practice etc.) valabile În predarea celor mai multe discipline și - metodele particulare sau speciale (restrânse la predarea unor discipline de Învățământ sau aplicabile pe anumite trepte ale instrucției și educației). De primele se ocupă didactica (metodologia) generală și didacticile (metodologiile) speciale, destinate științelor naturii, științelor socio-umane etc. Metodele speciale, proprii numai unor discipline, țin seama de natura cunoștințelor și specificul comportamentelor de Învățare corespunzătoare. Sunt metode caracteristice, de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și de cele obținute În mod direct prin contactul cu realitatea și activitatea practică; suportul său ne face să nu o desprindem de restul metodelor de comunicare). Așa după cum am enunțat deja, școala modernă nu se poate limita numai la instrucția Întemeiată pe experiența socială a umanității, realizată cu precădere prin metode verbale și livrești, ci va tinde să cultive În măsură crescândă interesul și pentru acele forme de Învățare care Își găsesc obârșia În acțiunea sistematică de explorare sau investigație
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
asemenea, deoarece multe noțiuni Însușite prin intermediul limbajului nu au Întotdeauna o acoperire suficientă În lumea concretă, se adâncește și mai mult pericolul superficialității verbale, al proliferării de „...pseudonoțiuni agățate de cuvinte fără semnificații reale” (Piaget, 1972, p. 146). O asemenea „instrucție” supraverbalizată privează adeseori elevii de cunoașterea cu adevărat a semnificației cuvintelor pe care le Întrebuințează, mai ales pe treptele inferioare de școlarizare, când „inteligența practică domină Încă pe scară largă inteligența gnostică, când ei acționează... În mai mare măsură prin
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
un tablou de comandă etc.). În fond, automatismele sunt „procese de prescurtare a gândirii”, ele despovărează conștiința, lăsând-o să se concentreze asupra liniilor directoare ale acțiunii. Privită Însă În lumina noilor date ale psihologiei și ale cerințelor educative actuale, instrucția nu mai poate avea ca punct terminus doar formarea deprinderilor. Există reacții mult mai fine decât deprinderile spre care urmează să Îndreptăm activitatea de Învățare și acestea sunt operațiile. Spre deosebire de stereotipia sau de rigiditatea deprinderilor, câmpul de aplicare al unei
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
1977, p. 186), asumându-și importante funcții pedagogice, atunci când este rațional integrat În sistemul muncii instructiv-educative. Se reține această precizare, Întrucât utilizarea prea abundentă a jocurilor care Îmbină realul cu fictivul, cu imaginarul, prezintă riscul de a transforma procesul de instrucție În joc și, prin aceasta, de a da o notă artificială și ruptă de realitate activității școlare. Așa s-au dezvoltat diferitele tipuri de jocuri didactice sau jocuri educative care asigură Îmbinarea și toate tranzițiile spontane posibile Între elementele distractive
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cunoaște astăzi o extindere crescândă. În forme variate și adecvate, ea poate fi aplicată pretutindeni unde o situație de Învățare se pretează transpunerii ei Într-un model de joc. Este adaptabilă atât activităților specifice vârstei școlare, cât și celor ale instrucției universitare și postuniversitare, dovedindu-se eficientă atât În predarea științelor socio-umaniste cât și a științelor naturii, În cazul temelor care nu pot fi predate cu eficiență pe alte căi. Până În prezent au fost imaginate, experimentate și aplicate cu succes o
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
intrat relativ recentă În câmpul cercetărilor experimentale și al practicii școlare, sub forma În care a fost ea dezvoltată până acum, instruirea programată a jucat un rol evident pozitiv; a suscitat o reflecție pedagogică bogată și constructivă În domeniul organizării instrucției; a sugerat, mai ales prin principiile ei, modalități mai bune de elaborare a programelor, de structurare a materiei, de operaționalizare a obiectivelor predării; a Îndreptat atenția și eforturile În direcția căutării unor noi metode etc. Îndeosebi principiile ei stau la
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
deprinderilor în legătură cu el, controlul cantității materialului asimilat; activitatea se desfășoară sub îndrumarea unei persoane pregătite spre a conduce acest proces, care alege materia de asimilat de către elevii în muncă, hotărăște structura (etapele) acestei activități și conținutul fiecărei etape, asigură unitatea instrucției cu educația. Lecțiile asigură o îndrumare amplă și sistematică a elevilor în diferite domenii, dar ajută și la formarea personalității lor. Ele contribuie la dezvoltarea gândirii și imaginației elevilor, la formarea sentimentelor superioare, la obișnuirea elevilor cu munca organizată și
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
3. Teoria politicilor simbolice - un model de analiză a dezbaterilor privind curriculumul 75 Rezumat 76 Capitolul IV. Economia educației. Rentabilitatea investiției în educație. Școala capitalului uman 79 1. Introducere 79 2. Școala capitalului uman 79 3. Relația dintre nivelul de instrucție și venit 80 4. Determinanți ai cererii de educație. Profitul investiției în educație 82 5. Ratele de revenire din educație 83 6. Aplicația 1. Cum determină nivelul de instrucție veniturile unei persoane în România? 88 6.1. Determinarea resurselor monetare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]