1,474 matches
-
p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003, p. 465. 4 Nae Ionescu, Legea învățământului teologic, în "Cuvântul", an III, nr. 290, pp. 1-2, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 465: "Cei dintâi cred că Ortodoxia trebuie să fie beneficiara organelor polițienești ale statului și se îndoiește de viabilitatea Bisericii noastre, în momentul în care acest sprijin i-ar fi retras. Nu insistăm asupra unor astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Motivele lor însele arată cât de necesare sunt restaurarea autorității bisericești și crearea unei discipline unitare". 5 Ibidem, p. 466. 6 Nae Ionescu, Școlile confesionale, în "Cuvântul", an V, nr. 594, 25 octombrie 1926, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 471: Prima prejudecată este că s-ar tinde la introducerea unui spirit clerical în viața publică. E absolut fals. Și proba e în faptul că o mulțime de oameni politici din lumea radicală și radical-socialistă franceză și-
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
sine, raționalizarea instrumentelor de acțiune și înțelegerea largă pentru tot ce e suprapământesc și metafizic, alături de simțul precis al realităților...". 7 Nae Ionescu, Soarta seminariilor, în "Cuvântul", an IV, nr. 1203, 28 august 1928, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 475: "Seminariile țin deocamdată de Ministrul Cultelor. Prin legea organică a Bisericii Ortodoxe, învățământul a fost trecută însă Bisericii... Ministerul consideră că numai provizoriu mai împlinește rosturi didactice și nu acordă o prea mare însemnătate chestiunilor de
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în rezultatele pe care le-ar produce. E cel mai ortodox act al Bisericii noastre de după război". 8 Nae Ionescu, O nouă facultate de teologie, în "Cuvântul", an III, nr. 529, 11 august 1926, pp. 1-2, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 477: Cred că nouă ne-ar trebui un Institut de Înalte Studii Ortodoxe. Institut, nu facultate. Facultățile mucegăiesc - și anume toate, nu numai cele de teologie. Institutul e ceva viu. Institutul nu e numai în contact cu
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Acte oficiale în legătură cu Facultatea de Teologie din Chișinău (1926), art.8, din Decizia nr. 97118/1926, p. 6). 10 Nae Ionescu, Facultatea Chișinăului, în "Cuvântul", an III, nr. 567, 20 septembrie 1926, p. 1 și 3, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 480. 11 Nae Ionescu, Tot despre facultatea Chișinăului (I), în "Cuvântul", an III, nr. 567, 24 septembrie 1926, pp. 1-2, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, pp. 481-482: "Și așa s-a ajuns mai acum câteva
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
567, 20 septembrie 1926, p. 1 și 3, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 480. 11 Nae Ionescu, Tot despre facultatea Chișinăului (I), în "Cuvântul", an III, nr. 567, 24 septembrie 1926, pp. 1-2, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, pp. 481-482: "Și așa s-a ajuns mai acum câteva luni la o declarație categorică, în public, după care facultățile noastre de teologie nu s-ar simți legate de Biserică; ele fac doar... știință. Nu este o aberație
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
superioare, apropiat necesităților religiei și Bisericii noastre". 13 Ibidem. 14 Ibidem, p. 483. 15 Nae Ionescu, Pentru încheierea discuției. În chestiunea noii facultăți de teologie, în "Cuvântul", an III, nr. 591, 22 octombrie 1926, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 486: "Ce trebuia să facă Sinodul? Nu era decât o cale: să se dezintereseze de facultăți. Nu a făcut-o pentru că nu a avut curajul. Sinodul plutește și el în prejudecăți. El este de părere, ca și
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
și să-și organizeze pe seama ei învățământul superior teologic. De la facultățile Ministerului de Instrucție ea nu mai poate aștepta nimic bun". 1 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an IV, nr. 1230, 24 septembrie 1928, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003, p. 236: "Căci, pe când latura metafizic-dogmatică a acestei chestiuni se impunea spiritului public aproape de la sine, grație incontestabilei renașteri a interesului religios și, deci, a conjuncturii favorabile
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
dată fiind golirea de sens a instituțiilor noastre ecleziastice, realizată mai ales prin pozitivismul - așa de vrăjmaș simbolicei - al veacului trecut". 2 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an IV, nr. 1272, 5 noiembrie 1928, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 250: Ceea ce caracterizează mai ales acțiunea ASCR (Asociația Studenților Creștini Români) în ultimul timp este serioasa ei bază științifică. Tinerii citesc, studiază, învață. Astfel, s-a ieșit din faza "atitudinilor" creștine; au fost depășite spleenul, cafard-ul
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Paris, ecoul întâlnirii. Dar toate acestea se petreceau în lipsa mea, care mă bucuram numai de ele, citindu-le în străinătate". 7 Nae Ionescu, Ecclesia docens, în "Cuvântul", an III, nr. 623, 28 noiembrie 1926, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 212: "Se proiectează la București apariția unei mari publicații periodice de cultură ortodoxă. Ea ar fi să dea publicului studii științifice de teologie, filosofie și artă religioasă, precum și informații precise și ample asupra vieții creștine din Europa
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
București. 18 H. Strohl, Orient et Occident, în "Logos". Revue internationale de synthèse orthodoxe, an I, nr. 2./1928, p. 293. 19 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an VI, nr. 1698, 13 ianuarie 1930, p. 1; în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003, p. 291: "Părintele Patriarh ar fi hotărât să sprijine apariția unei mari reviste de sinteză ortodoxă. Ideea e mai veche. Îmi aduc cu deosebită plăcere aminte de
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Stăniloae, "Scurtă interpretare teologică a națiunii", în Ortodoxie și românism, Sibiu, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, 1939, p. 5. 4 Ibidem, p. 23. 5 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an III, nr. 612, 15 noiembrie 1926, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003, p. 390. 6 Ibidem, p. 391. 7 Ibidem: "Dar această îmbucătățire a realității a avut ca rezultat coborârea vitalității reale. Ca idee, fiecare dintre aceste aspecte s-
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
dormire diavolească fiind cuprins Iuda, a adormit întru moarte" (În Sfânta și marea Joi, seara, la Canonul spălării picioarelor). 12 Nae Ionescu, Sofisma cea mare, în "Vestitorii", an I, nr. 3, 12 aprilie 1936, text reprodus în Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Deisis, 2003, pp. 68-69: "Iar Dumnezeu a știut-o mai dinainte - e vorba despre faptul că Iuda va păcătui (n.n. C.M.) - pentru că Dumnezeu, la care nu există mai dinainte și
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
images, Paris, PUF, 2007, p. 170. 15 Jean-Luc Marion, L'idole et la distance, Paris, Grasset, 1977, p. 25. 1 Cf. Nae Ionescu, Îndatorirea episcopatului, în "Cuvântul", an IV, nr. 1181/6 august 1928, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003, p. 273. 2 Ibidem. 3 Ibidem, p. 274. 1 Nae Ionescu, Pentru o teologie cu nespecialiști, în "Predania", revistă de critică teologică, anul I, nr. 1/15
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
învețe ceva, să întrebe acasă pe bărbații lor, căci este rușinos ca femeile să vorbească în biserică" (34-35). 2 Cf. Nae Ionescu, Preotul în religiozitatea răsăriteană, în "Cuvântul", an IV, nr. 1008/6 februarie 1928, p. 1., Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003, p. 262: "În Apus, preotul este un model de împlinire a Legii, așezat în mijlocul oamenilor, tocmai ca să le fie pildă de excelența vieții creștine, la noi el
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
o sarcină unică și colectivă, iar produsul final fiind rezultatul interacțiunii reciproce și colaborării participanților. Ilustrări în viața de zi cu zi ale acestui gen de activități sunt luarea de decizii în grup, jocul de echipă (fotbal, handbal etc.), formații integrale de lucru (echipajul unui avion, o echipă de constructori). Desigur, sunt posibile combinații între respectivele tipuri de situații: un meci de fotbal înseamnă o prestație colectivă (tip C) în fața unui public de obicei deloc tăcut (tip A). După cum între tipul
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
6; Teodor Vârgolici, Proza lui B.P. Hasdeu în ediție critică, ALA, 1996, 341; Ion Simuț, Rebreanu, București, 1997, 123-125; Dicț. scriit. rom., II, 586-587; Teodor Vârgolici, O nouă ediție critică a operelor lui I.L. Caragiale, ALA, 2002, 606; Cornelia Ștefănescu, Integrala Caragiale, RL, 2002, 31, 32; Dan Mănucă, Jurnalismul politic al lui Hasdeu, CL, 2003, 5; Dan Mănucă, Scrisorile lui Caragiale, CL, 2003, 8. T.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287526_a_288855]
-
o alegere arbitrară, o poruncă voluntară să fii ceva sau să faci ceva, fără nici un fel de îndrumare despre ce e bine, ce e rău. De fapt, negând existența biologiei, Sartre a renunțat cu totul la orice concepție despre valori integrală sau, cel puțin, la o concepție care să cuprindă toate speciile. Sartre tindea foarte mult să facă o filosofie de viață din nevroza obsesiv convulsivă în care se afla ceea ce Maslow numise „vidul experimental” (experimental emptiness), absența „vocilor-impuls” din interior
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
-l în compania bunilor interpreți din Baudelaire: Al. Hodoș, P. Cerna, Al. A. Philippide, I. Pillat, Perpessicius, I. I. Ciorănescu, B. Fundoianu, Șerban Bascovici ș.a., alături de care „rezistă”, prin meșteșug, siguranță prozodică, adecvarea expresiei la muzica fină a textului. În integrala traducerilor din Les Fleurs du mal - Florile răului, B. e prezent cu patruzeci și cinci din cincizeci de „variante” posibile, bilanț notabil. Poetul surprinde, în fine, cu un sisific proiect, angajând, în ultima parte a vieții, tălmăcirea trilogiei lui Dante
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
latină, la care se adaugă cursuri din autori greci și latini. A publicat monografii și articole de specialitate; a tradus texte majore ale literaturii greco-latine (Cato, Seneca, Pliniu cel Bătrîn, Septuaginta - Deuteronomul, Judecătorii, 4Regi, Ecleziastul, Iezechiel ) și a coordonat publicarea integralei filozofice Seneca și a enciclo pediei lui Pliniu cel Bătrîn. Monografii: Neflexibile indo-europene, 1999; Fonetică istorică latină, 2003, 2008; Textele antice și transmiterea lor, 2008, 2011. Traduceri/ediții: Plinius, Naturalis historia. Enciclopedia cunoștințelor din Antichitate (6 vol., 2001- 2004); Seneca
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
filozofice Seneca și a enciclo pediei lui Pliniu cel Bătrîn. Monografii: Neflexibile indo-europene, 1999; Fonetică istorică latină, 2003, 2008; Textele antice și transmiterea lor, 2008, 2011. Traduceri/ediții: Plinius, Naturalis historia. Enciclopedia cunoștințelor din Antichitate (6 vol., 2001- 2004); Seneca, Integrala filozofică (6 vol., 1999- 2008); Septuaginta, ediția NEC-Polirom (8 vol., 2004-); Cato, De agri cultura. Cartea despre cultivarea pă mîntului, 2010. Termenul romănesc „filologie“ vine, În descen dență directă, din limba franceză: philologie. Dicțio narele moderne (e.g., Hachette 1988) Îl
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
datează culegerea Anti quae musicae auctores septem, din 1698, Arrian ( jIndikhv), din 1715, Dionysios Thrax (Tevcnh grammatikhv). Efortul de tipărire a autorilor greci a fost rapid dublat de traducerea lor În limba latină; uneori s-a Întîmplat ca traducerile umaniștilor (integrale sau parțiale) să fie publicate Înaintea edițiilor princeps ale autorilor greci (cîteva exemple: Batrachomiomachia, Esop, Herodot, Tucidide, Platon, Aristotel etc.). În cîteva din aceste cazuri, originalul grec s-a pierdut. Extrem de rare sînt situațiile În care textul grecesc este ulterior
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Romano-Americane de Arte și Stiințe. Văzând că fratele meu este mai bătrân decât ceilalți studenți și poate dându-și seama că este o cauză obiectivă a acestei diferențe de vârstă, profesorul i-a dat pentru salvarea examenului, să facă o integrală, adică “puntea măgarului” sau “coada vacii”, cum îi spuneau studenții. După ce fratele meu a făcut integrala, profesorul i-a spus cam așa: -”Iți dau drumul și ție, Bratoveanu, că alții mai slabi ca tine conduc treburile țării!”. Era un gest
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
poate dându-și seama că este o cauză obiectivă a acestei diferențe de vârstă, profesorul i-a dat pentru salvarea examenului, să facă o integrală, adică “puntea măgarului” sau “coada vacii”, cum îi spuneau studenții. După ce fratele meu a făcut integrala, profesorul i-a spus cam așa: -”Iți dau drumul și ție, Bratoveanu, că alții mai slabi ca tine conduc treburile țării!”. Era un gest de mare curaj să spui așa ceva în acele vremuri. Dată fiind situația noastră, de fii de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
dragoste și îngăduință asupra noastră să ne învețe să iubim și să prețuim frumosul și adevărul. Să ne amintim de orele de matematică ale d-lui profesor Bostan, când rezolvam sute de ecuații cu și fără parametru, de derivate și integrale, de locuri geometrice, când “locul” nostru preferat era un loc la cinematograful Eminescu. Alături stă mereu și acum, în viață și în școală dar și în memoria noastră d-na profesor Bostan, care, în dulcele grai moldovenesc, la orice răspuns
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]