4,097 matches
-
poate fi interpretată eronat, fie ca „lene”, „rea voință”, „împrăștiere”, (adică la nivel caracterială, ori prin atitudini de supraprotecție adoptat de părinți sau de elevi. bă În categoria factorilor psihologici pot fi distinși factorii intelectuali și cei non- intelectuali. Particularitățile intelectului sunt premise dar și consecințe ale activității de învățare. Reușita școlară presupune un anumit nivel al dezvoltării și funcționării unor factori ca: gândirea, imaginația, limbajul, memoria, atenția, inteligența ca aptitudine generală s.a. Specialiști arhicunoscuți vorbesc despre diferențierea inteligenței: o inteligență
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
Alexander și situat în nucleul aptitudinii școlare descrise de P.E. Vernon exprimă această importanță a factorilor non-intelectuali - motivație, atitudine, perseverență, interes etc. - în determinarea succesului/insuccesului școlar. Aceeași idee o regăsim și la J.P. Guilford care își critică modelul structurii intelectului, precizând că lacuna cea mai importantă a teoriei sale - propusă în 1959 pentru a explica structura multifactorială a inteligenței - este tocmai lipsa referirilor la aspectul motivațional și emoțional al comportamentului uman. Din această cauză probele psihodiagnostice elaborate pe baza teoriei
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
realizează numai în condiții adecvate de mediu, sarcinile pe care individul le îndeplinește în cursul dezvoltării ontogenetice devenind forțele modelatoare ale potențialităților sale. Acolo unde mediul nu creează sarcini corespunzătoare, nu formulează noi cerințe, nu impulsionează și nu stimulează dezvoltarea intelectului, gândirea copilului nu- și dezvoltă integral posibilitățile de care dispune, nu-și atinge formele superioare de manifestare sau le atinge cu întârziere (L.S. Vâgotskiă. Inteligența școlară prezintă o structură variabilă din punct de vedere psihogenetic, în funcție de nivelul școlarizării. Inteligența
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
și NARATARUL) al actului. Pot exista mai multe instanțe povestitoare distincte într-o singură narațiune, fiecare implicînd același narator (Nodul de vipere, Jurnalul unui om de prisos), sau unul diferit (Manon Lescaut). ¶Genette 1980, 1983. Vezi și NARAȚIUNE PRIMARĂ, VOCE. intelect [dianoia]. Vezi JUDECATĂ. ¶Aristotle 1968 [1965]. inteligență centrală [central intelligence]. Vezi CONȘTIINȚĂ CENTRALĂ. H. James 1972. intercalare [intercalation]. Vezi INSERȚIE. ¶Greimas, Courtés 1982. intertext [intertext]. 1. Un text (sau set de texte) care este citat, rescris, preluat, sau în genere
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
poziția este una din cele trei relații de bază în raport cu care se structurează PUNCTUL DE VEDERE. ¶Lanser 1981. pratton [pratton]. Un AGENT. Pentru Aristotel, agentul sau pratton poate fi înzestrat cu ETHOS (PERSONAJ, trăsăturile-tip care îl caracterizează) și DIANOIA (INTELECT). ¶Aristotle 1968 [1965]. Vezi și CARACTERIZARE. praxis [praxis]. O ACȚIUNE reală. Pentru Aristotel, MYTHOS (INTRIGĂ) constă în selectarea și rearanjarea posibilă a unităților care constituie LOGOSUL (imitație a praxis-ului). ¶Aristotle 1968 [1965]; Chatman 1978. preavizare [advance mention]. Un element
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
dobândi o viziune mai realistă a căilor menite să ducă la propășirea patriei. „Care element stabilește între oameni adevăratul principiu al egalității ? - se întreba Xenopol -. Fără îndoială că cel economic [...]”, și continua: „materialul e mijlocul și condiția neapărată a dezvoltării intelectului [...] orice popor care tinde la propășire trebuie mai întîi să-și asigure o bază materială pe care să înalțe propășirea sa”. Dezvoltarea bazei materiale și îmbogățirea țării devin laitmotivul scrierilor economico-sociale ale lui A. D. Xenopol. „Puterea națiunilor - spunea el - nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
efectuării constante a mișcării corporale sau a mișcării corporale prin activități sportive: menținerea sănătății fizice și psihice; dezvoltare fizică armonioasă în perioada de creștere; îmbunătățirea capacităților sistemului nervos (impuls, reacție, viteză de transfer și procesare etc.); îmbunătățirea capacităților/ abilităților psihice (intelect, creativitate, concentrare); diminuarea stărilor, proceselor sau afecțiunilor care influențează negativ (stres, anxietate, tensiune, dureri etc.); creșterea și dezvoltarea structurilor anatomice; protejarea la nivel superior și stimularea pozitivă a funcțiilor vitale (circulație, respirație, termoreglare, metabolism etc.); reducerea / reglarea valorilor anumitor parametrii
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
conduitei creative. Modelul a fost imaginat sub forma unui cub cu laturile de 4x5x6 și 120 de sertare. Pe cele trei dimensiuni au fost așezate conținutul operațiile și produsul activității ceative. Guilford consideră că există patru modalități de acționare a intelectului asupra informației: imaginativă, semantică, rațională și de abstractizare. Activitatea intelectuală se concretizează în cinci tipuri de operații: 1) de cunoaștere - subiectul investighează lumea ideilor și selectează elementele semnificative, le prelucrează provizoriu în vederea stocării lor; 2) de memorare - informațiile din universul
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
experiență (în sens pedagogic), încercare, tentativă, exercițiu. În secolul al XVIII-lea progresul științelor experimentale orientează eseul în direcția cercetării și îi atribuie caracter sistematic și metodic. La conturarea noii abordări au contribuit Eseul asupra moravurilor și Noile eseuri asupra intelectului uman scrise de Voltaire și respectiv Leibnitz. În acest moment se anexează genului eseistic portretul, maxima, scrisoarea literară, discursul și disertația. Noțiunea, consolidată în epoca modernă sub impactul experimentelor, ajunge să desemneze o contribuție redusă ca proporții, metodică și orientată
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
ipoteza că experiența depresivă a deschis vanele imaginarului și afectivității. Aceste experiențe depresive au fost însă asimetrice. Din cîte știu, Lupasco nu a trecut printr-o asemenea experiență. În cazul lui Jung, ea avea ca fundal un prea gol al intelectului; gîndirea era ca blocată, suspendată la porțile regatului inconștientului. Una din urmele cele mai vii ale acestei experiențe este superba scriere Cele șapte predici pentru morți 5. Mărturia lui Jung însuși este prețioasă și lipsită de ambiguitate: "Anii în care
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
elaborarea a ceea ce țîșnise din inconștientul meu de-a lungul acelor ani și care m-a copleșit mai întîi. A fost materia primă pentru opera unei vieți"6. În cazul lui Pauli, era vorba mai degrabă de un preaplin al intelectului. Pauli a fost un copil supradotat. La 19 ani, era deja autorul unui volum enciclopedic despre teoria relativității, volum elogiat de însuși Einstein. La 24 ani face descoperirea sa științifică majoră principiul de excluziune care îi poartă numele și care
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
își dă seama ce face, nu e vinovat, voința și discernământul mergând împreună pentru calificare: vinovat"51. Discernământul se referă la capacitatea cuiva de a efectua alegeri între valori și norme autentice și de a acționa rațional. El presupune reunirea intelectului, cu care se apreciază o stare de lucruri, cu voința de a face sau a nu face ceva. Absența sau alterarea, permanentă sau temporară, a discernământului cuiva pune sub semnul întrebării vinovăția. Astfel, minoritatea presupune insuficiența discernământului și o experiență
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Schneewind, op. cit., p. 186. 97 Ibidem, p. 202. 98 Ibidem. 99 Șt. Georgescu, op. cit., p. 58. 100 J. B. Schneewind, op. cit., pp. 202-203. 101 J. B. Schneewind, op. cit., p. 203. 102 J. Locke, An Essay concerning Human Understanding, (Eseu asupra intelectului omenesc), II, XXI, 55, coord. Peter Nidditch, Oxford, 1979, p. 249, apud. J. B. Schneewind, op. cit., pp. 203-204. 103 J. B. Schneewind, op. cit., p. 216. 104 J. B. Schneewind, op. cit., p. 216. 105 Șt. Georgescu, op. cit., p. 87. 106 G.
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sine" unitar, insondabil, imuabil, non-autotelic, non-cauzal, dincolo de spațiu și timp la care avem acces direct prin intuiție. Voința s-ar manifestă de la nivelul anorganic (că instinct orb) al materiei, la nivelul organic al plantelor și animalelor, și pînă la nivelul intelectului uman că rațiune. Prin ascetism și compasiune (că negare a voinței [de a trăi]) omul ajunge la eliberare permanentă, i.e. la intuirea identității esențiale a tuturor ființelor, în vreme ce prin artă la o eliberare de voință doar temporară. Apare lucrarea Lecții
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Diferența dintre cei doi Zoa este următoarea: în timp ce Tharmas-Tatăl este circumferință creativă, non-opresivă (un fel de Dator Formarum avicennian, "Dătătorul de Forme", care ține de ciclul anagenetic, de zidire-construire, si care este o sinteză conceptuală a Demiurgului platonician și a intelectului agent aristotelic 90), Urizen-Rațiunea este circumferință non-creativă, opresiva, devoratoare, care prin forțele sale represive generează haosul. Așadar, cele două circumferințe din sistemul lui Blake, Tharmas și Urizen, reprezintă ansamblul ordine-haos, Prolific-Devorator, cu care operează forțele microși macrocosmice într-o dinamică
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fi astfel echivalata cu polarizarea lui Ishvara în Purusha (spirit) și Prakriti (materie potențială, indistincta vezi "indefinitul", "nedeslușirea" la Blake) despre care vorbește Lovinescu 237. Abia după aceasta polarizare pot fi concepute fulgurațiile (care sînt posibilități de manifestare, intelecțiuni ale Intelectului divin), care, ca fulgurații, rămîn nemanifestate, rămîn idei, în sens platonician substraturi arheomorfice germinale. Cînd vin în contact cu Prakriti, Materia Primă, fulgurațiile devin substanțiale. Iruperea lor din atemporal este creația, care este țesuta în spirele Vortexului Sferic Universal: Blake
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Desigur, ipoteza lui Luria seamănă mai mult cu doctrina emanației, pe care Blake și-a însușit-o, dar nu a explicat prea deslușit fenomenul lăuntric ce se petrece într-o entitate atunci cînd creează prin emanație. Închipuirea/Imaginația, adică inteligență, intelectul este organul creației (la Böhme, Intelectul este lumina creatoare; la Lovinescu Intelectul divin/individual este cel care fertilizează Materia Primă și chiar Materia Secundă, care nu e altceva decît substanța-ruină a lumilor apuse care încă mai ține în ea scîntei
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mult cu doctrina emanației, pe care Blake și-a însușit-o, dar nu a explicat prea deslușit fenomenul lăuntric ce se petrece într-o entitate atunci cînd creează prin emanație. Închipuirea/Imaginația, adică inteligență, intelectul este organul creației (la Böhme, Intelectul este lumina creatoare; la Lovinescu Intelectul divin/individual este cel care fertilizează Materia Primă și chiar Materia Secundă, care nu e altceva decît substanța-ruină a lumilor apuse care încă mai ține în ea scîntei captive, adică entități înzestrate cu conștiința
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Blake și-a însușit-o, dar nu a explicat prea deslușit fenomenul lăuntric ce se petrece într-o entitate atunci cînd creează prin emanație. Închipuirea/Imaginația, adică inteligență, intelectul este organul creației (la Böhme, Intelectul este lumina creatoare; la Lovinescu Intelectul divin/individual este cel care fertilizează Materia Primă și chiar Materia Secundă, care nu e altceva decît substanța-ruină a lumilor apuse care încă mai ține în ea scîntei captive, adică entități înzestrate cu conștiința sau rudimente de conștiință; aceste coji
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
statu naintea Porților lui Enitharmon, 560 Plîngînd; Fiicele lui Beula tăcute la Intrări Îi pregătiră-un așternut pe care Enitharmon nu-l știa; aici se odihni Ierusalim în dulce somn, cu cîntec adormită-n tihna. Cumplit vuiau Veșnicele roți ale intelectului, cumplit vuiau Ființele cele vii ale roților, în Războaiele vieții de Veci. 565 Însă perverse se-nvîrteau rotile lui Urizen și Lúvah, întoarse înapoi În jos și în afară, si mistuindu-se-n războaiele Veșnicei Morți. VALA Noaptea a Doua52 Pe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
se așeza, în mantiile-i83 Luminoase-nfășurîndu-l. Uimit și Încurcat privi Întunecoasa-i silueta care acum de el fusese despărțita; se-nfioră și amuțit rămase 205 Pînă ce mîngîierile și lacrimile ei îl readuseră la viață și la bucurie. Două voințe-aveau, două intelecte, iar nu ca-n vremurile de demult. Această simți Urizen, și în tăcere se-afundắ în tristă meditare în Nori întunecîndu-se. Pentru el Truda era doar Tristețe și-al sau Regat era Căința. El Spiritele Bărbătești le alungắ departe de Ahania
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
însă-n expansiune nu intrau. Că pîn' la cel mai nalt Zenit de la Nadirul cel mai jos, așa departe Los se strînse 15 De la cuptoarele-i înalte, spațiu nemăsurat, și îl lasă Pe al Luminii rece Prinț în lanțuri ale intelectului încătușat printre cuptoare; Însă cuptoarele se-opriră toate și foalele-ncetară să mai sufle. El tremurînd statu și Enitharmon îi îmbrățișa genunchii, Simțurile lor, ce nu intră-n expansiune, rămîn într-o alcătuire trainica. 20 Noaptea sufla rece, țipat-a
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-n jurul chipului sau împietrit, Văpăile rostogolindu-se năvalnic prin largul Univers [Se-apropiară de Pămînt] Au început intra-n Cetatea Sfîntă. Intrînd, groaznicii nori 85 În fulgere brăzdate calea își croiesc, aprigele flăcări cuprinzînd Potopul Sîngeros: vîlvătăi vii cu intelect înaripate Și cu Rațiune, în ordine-n jurul Pămîntului mărșăluiesc, văpaie de văpaie. Din sîngele-nchegat și din golita hruba Pornesc nainte tremurînd ființe milioane în vîlvătăi de foc al minții, 90 Scăldîndu-și mădularele în luminoasele vedenii ale Veșniciei. Dincolo de-
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
heroic verse / 5 Marshall'd în order for the day of Intellectual Battle". ["1 Cîntecul de Jale al lui Enitharmon, care a zguduit cerurile cu mînie, / 2 Și astfel începe cartea lui Vala, pe care orișicine o citește / 3 Cu Intelectul sau de înțelege Frază cea grozavă / 6 Cerurile se cutremura-vor; Pămîntul se mișca-va și se va-nfiora, și munții / 7 Cu toate pădurile lor; rîurile și văile se tînguiau în groaznică frică. 4 [Să audă sunetul] Auzind marșul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
astfel: Cînd în Vecie Omul vorbește Omului, ei intra/ Fiecare în sînul celuilalt (care sînt Universuri de-ncîntare) [...] și-ntîi se întîlnesc Emanațiile lor/ Înconjurate de Copiii lor; de se îmbrățișează și se contopesc,/ Atuncea Omeneștile-Împătrite Chipuri se contopesc deopotrivă în tunete-ale Intelectului; [...] Căci Omul cu Omul nu se poate contopi decît prin Emanațiile lor/ Ce stau Femeie și Bărbat la Porțile oricărei Firi de Om" (Jerusalem, 88, 3-7; 10-11). [După cuvîntul Domnului: "Oare n'ați citit că Ziditorul, dela început i-a
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]