3,978 matches
-
vor fi interpretate de ceilalți membri sau de câțiva ca fiind îngâmfare, desconsiderare la adresa lor, fără ca eu să intenționez o asemenea citire de informație. În acest sens, unii autori (vezi De Visscher și Neculau, 2001) preferă să distingă între comunicare intenționată și cea neintenționată. Sunt însă de părere că, păstrând proprietatea consacrată a termenului „comunicare” și, mai ales, a verbului „a comunica”, în mod necesar comunicarea este intenționată, celelalte genuri de percepții și interpretări ale informației subsumându-se conceptului mai larg
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
unii autori (vezi De Visscher și Neculau, 2001) preferă să distingă între comunicare intenționată și cea neintenționată. Sunt însă de părere că, păstrând proprietatea consacrată a termenului „comunicare” și, mai ales, a verbului „a comunica”, în mod necesar comunicarea este intenționată, celelalte genuri de percepții și interpretări ale informației subsumându-se conceptului mai larg de interacțiune umană. 4) De regulă, comunicarea, fie ea unilaterală, numai de la emițător la receptor, este însoțită de feedback sau, cu o altă denumire, de conexiune inversă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
atmosferei tonifiante în comunități și grupuri. În acest sens, psihologilor mai ales le place să evidențieze relevanța comunicării autentice (vezi și De Visscher și Neculau, 2001), care nu contravine neapărat celei formale, dar care presupune schimburi de informație veridică, bine intenționată, în interesul tuturor participanților. Ea se suprapune într-o măsură mai substanțială deci cu cea informală, luând în relațiile interpersonale forma de dezvăluire a sinelui (self-disclosure). Comunicarea autentică include cu necesitate capacitatea ascultării autentice (sau rogersiene, cum i se mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
idei și sfaturi despre cum să ne comportăm la locul de muncă, în familie sau în alte colectivități de apartenență. Apoi, grupurile au în mediul social exterior furnizori, clienți, inamici și admiratori. Ei exercită influențe directe și indirecte, neintenționate și intenționate. Un exemplu elocvent este, pe această linie, relația dintre echipele sportive și suporterii lor. Performanțele ridicate entuziasmează și mobilizează galeriile; la rândul lor, acestea încurajează frenetic echipa adorată. Se știe că jocurile pe teren propriu sunt în general favorabile tocmai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
interesați în date cât mai valide. Primul, pentru că altfel își pierde credibilitatea; al doilea fiindcă are nevoie, în vederea alegerii strategiei optime, ca un comandant al unei armate, de o cât mai bună cunoaștere a „câmpului de bătălie”. De aceea, alterarea intenționată a datelor, la acest nivel confidențial al diadei realizator - beneficiar, este, în fond, lipsită de orice rațiune. Altfel stau însă lucrurile când e vorba ca datele să fie făcute publice. Este posibil, deși acest lucru se întâmplă mai rar, ca
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
acestora” (p. 248). Cu adaosul, cred eu, important, că de multe ori respectiva încercare este etichetată de unii, și în multe cazuri de marele public însuși, ca o manipulare. Readuc în atenția cititorului că granița dintre persuasiunea sinceră și bine intenționată și manipularea malefică este foarte fragilă (vezi, mai pe larg, secțiunea precedentă). E de menționat în final că funcționarea și schimbarea opiniei publice, influențele grupale, interpersonale și mass-media au loc într-un context sociocultural determinat, ceea ce înseamnă un spațiu cultural
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Flori de câmp, text revelator pentru vederile colaboratorilor de la L. Caton Theodorian reproșează criticii literare, și mai ales lui C. Dobrogeanu-Gherea, faptul că nu se ocupă de tinerii scriitori de talent, lăsați în seama cronicarilor de gazete, inculți și rău intenționați, critica devenind astfel un mijloc de publicitate sau unul de vindictă. R.Z.
LUMINA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287903_a_289232]
-
se deosebește însă de tonul solemn hieratic, neoromantic în fond, caracteristic lui Ștefan Aug. Doinaș sau vărului său Radu Stanca. Evocând Strada Dealului și Orăștia copilăriei, emblemă, de fapt, a provinciei patriarhale interbelice, poetul se apropie mai curând, prin prozaismul intenționat, de Ioanichie Olteanu. Acest spațiu sacralizat al amintirii este populat de o galerie de figuri burlești, portretizate prin îngroșarea trăsăturilor distinctive, prin bizareria lor comportamental-maniacală. În fond, e o tandră recuperare lirică a trecutului proiectat fabulos, la care concură deopotrivă
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
mediul și cu ceilalți. Comunicare Înseamnă interrelaționare. (Miles, B.&Riggio, M., 1999 Remarkable Conversations, Baltimore Press) Intenționalitatea și interpretarea sunt parametrii care diferențiază comunicarea de o simplă interacțiune socială. Coupe și Goldbart (1988) arată că pentru a realiza o comunicare intenționată, copilul trebuie să dorească să comunice, să aibă ceva ce să comunice, cui să comunice, să realizeze că mesajul comunicat are un scop și va avea diferite consecințe, va realiza o schimbare În mediu. Dezvoltarea comunicării este un proces planificat
PROIECT DE LECȚIE ÎN PARTENERIAT IMPLICÂND CONCEPTUL DE COMUNICARE TOTALĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
aparțin lui C. Esarcu, I. C. Massim, Barbu Constantinescu, iar cele științifice lui Ștefan C. Michăilescu și doctorului Carol Davila. În paginile rezervate poeziei, cu excepția lui Vasile Alecsandri (prezent cu poezia Bărăganul), sunt găzduiți numai autori din București, ceea ce presupune omiterea intenționată a celor grupați în jurul societății Junimea din Iași. Mai frecvent semnează George Crețeanu și Mihail Zamphirescu. Sporadic pot fi întâlniți Gh. Sion, G. Al. Zamphirolu, G. G. Meitani. Cu prilejul morții lui Ion Heliade-Rădulescu (1872) C. Esarcu reconstituie biografia scriitorului
SOCIETATEA PENTRU INVAŢATURA POPORULUI ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289766_a_291095]
-
structura și dinamica acestora. Trebuie, În mod egal, să avem În vedere și consecințele acțiunilor noastre din punct de vedere moral și psihologic. În mod firesc, sentimentele morale au un scop pozitiv, dar ele pot fi și negative, involuntare sau intenționate. Orice acțiune morală este urmată de satisfacție sau de regret. Regretul, de care ne vom ocupa mai departe, este legat de acțiuni morale negative, ratate, care vor avea o rezonanță puternică În câmpul conștiinței morale a individului respectiv. Regretul pentru
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pentru sine că „ceea ce face” este util și prin aceasta ea urmărește realizarea unui scop precis pe care-l consideră justificat din punct de vedere moral. Acțiunile persoanei pot fi Însă reușite sau eșuate, justificate sau nejustificate, raționale și bine intenționate sau iraționale și absurde. În toate situațiile Însă, „acțiunile psihologice” urmăresc realizarea unui scop pe care individul respectiv Îl consideră util și necesar, mai mult chiar Îl justifică raportându-l fie la o „cauză declanșatoare”, fie În vederea realizării unui „scop
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
să-l lămuresc că ghidul nostru, care era deja derutat, s-ar pierde și mai tare din cauza neîncetatelor sale amenințări și că, dimpotrivă, ar trebui să aibă În vedere faptul că acesta, de bună seamă, nu greșise drumul În mod intenționat. Dar toate stăruințele mele au fost zadarnice. Seara Începuse de-acum să se apropie și, În Întunericul nopții, ghidul Își luă tălpășița, lăsându-ne În voia sorții. Imaginați-vă numai În ce situație ne aflam! Singuri În mijlocul deșertului, fără ghid
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
a trece călare prin toate bazarurile cetății sfinte, fiind totuși Însoțit de unul dintre servitorii săi. Cu toate acestea, am observat că numeroși studenți fanatici complotau Împotriva mea. Aveam să-mi iau revanșa, deși nu am făcut-o În mod intenționat. Îmi pare rău să o spun, dar, În urma unei operații efectuate de mine, un student al Colegiului Superior decedă. Oricum, dușmanii mei nu-mi puteau pricinui vreun rău, de vreme ce făcusem câteva tratamente importante și Îl vindecasem chiar și pe emir
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
oamenilor. Îndemnată de puterea nicicând rătăcitoare a instinctului, Fiecare făptură Își știe hrana potrivită; Dar omul, locuitorul oricărei clime, Cu toate viețuitoarele de rând ale Naturii se hrănește! Îndrumați, stăpâniți de această putere lăuntrică a lor, Dorințele lor sunt bine intenționate: voluptuosul om E Înșelat prin facultăți superioare; Îndepărtat de la bucurie chiar În căutarea fericirii, Satisfăcut cu avantajele Naturii, ceea ce caută mii, Cu mâncăruri preschimbate, lipsite de gustul lor firesc, Soiuri smintite, ca să Îndemne dincolo Voința sa mai Înțeleaptă, apetitul său
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de ordin experimental, dar pornaște de la patologic către normal, avându-se în vedere un criteriu pur conceptual. Pentru A. Comte, esențialul în metoda experimentală nu este intervenția artificială a cercetătorului asupra unui fenomen pe care el îl perturbă în mod intenționat, ci mai ales compararea unui „fenomen-martor” cu un „fenomen-alterat”, în sensul că experimentul permite comparația între stările anormale și starea normală; metoda clinică, reprezintă observarea stărilor patologice în raport cu stările de normalitate; în această situație, definiția normalului se dă în raport cu patologicul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tehnic”, vor duce la izolarea individului și la însingurarea acestuia, cu efecte negative asupra stării de sănătate mintală, creând, în felul acesta, noi forme de „patologie mintală”, ca o consecință paradoxală „factorilor de progres” (care se vor a fi bine intenționați) și a mutațiilor pe care aceștia le produc în sfera comunicării, cu efecte negative asupra relațiilor psihologice și sociale interumane. 4) Bolile de comunicare Față de cele expuse anterior, se pune în mod firesc întrebarea dacă putem vorbi despre „boli de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
victimei și de a da prin aceasta un exemplu pentru ceilalți membri ai comunității social-umane (J. Gendefke). Tortura reprezintă forma extremă a stresului. Tortura definește orice act care, printr-o durere sau suferință severă, fizică sau psihică, este în mod intenționat aplicat unei persoane pentru un anumit motiv, în scopul obținerii de la aceasta de informații despre alte persoane sau de altă natură, sau în scopul de a pedepsi acea persoană pentru anumite intenții ori acte comise. Tortura afectează nu numai victima
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
problemă. Fixarea unei reguli de ortografie și formarea deprinderii corespunzătoare se înfăptuiesc prin exercițiu organizat și prin practica spontană a scrierii, în împrejurări multiple și variate. Pe de altă parte, nu toate faptele de ortografie au nevoie de o fixare intenționată și organizată. În mod normal, nu pot face obiect de lecție specială fixarea regulilor individuale și deprinderile care se constituie pe baza unei singure reguli particulare sau pe baza unor reguli generale, fie mai simple, fie mai puțin ilustrate în
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
către retorizare, obscuritate semantică. Unul din punctele de vârf, Poemul de purpură, ilustrare în zece pași neconsecutivi narativ, decupați după o indeterminare variabilă, a temei sângelui, poate fi privit ca o replică (în sensul dramatic al cuvântului, și nu neapărat intenționată) la elegiile lui Nichita Stănescu, inclusiv prin deschiderea către o retorică a metafizicului: „Tot ce există există. Tot ce există există de-a pururi./ Moartea nu are viață. Nălucă și vis e istoria/ mării e sânge, coșmarului roșu, totul s
URSACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
chiar peste mediu afirmă că nu mai au de învățat în acest domeniu: ”N-ai să mă înveți dumneata cum să mi cresc copiii!”, sau „Am învățat până la această vârstă cum să-i educ!”, îi auzi spunând unor persoane bine intenționate și chiar cadrelor didactice. Sunt mulți părinți care iau legătura cu școala numai în situații grele și când nu mai au alte soluții. Școala are datoria de a interveni, mai ales în asemenea situații de indiferență a unor familii, în
ROLUL FAMILIEI ÎN REUŞITA ŞCOLARĂ. In: Arta de a fi părinte by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1393]
-
părinților care au o relație normală cu copiii lor, se situează și părinții agresivi, puțini la număr, care trebuie depistați și demascați, iar copiii victimele agresiunii lor, ocrotiți în unități de protecția minorului. Comportamentele educaționale ale părinților, chiar dacă sunt bine intenționate, pot avea efecte negative asupra copiilor din cauza neadecvării lor la particularitățile de vârstă și individuale, la situațiile concrete de acțiune, la sistemul de cerințe adresate copiilor. Nu de puține ori ne confruntăm cu comportamente ce necesită o soluționare cât mai
EDUCAŢIA ÎN FAMILIE – FACTOR AL DEZVOLTĂRII PERSONALITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Dana Smerea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1399]
-
rol important îl are școala. Dar școala, de obicei, este percepută doar ca o simplă instituție. Și mai rău doar ca o clădire, (și nu neapărat frumoasă). Oamenii școlii, învățători sau profesori, fac de obicei (și nu pentru că sunt rău intenționați) o educație după standarde, neavând nici timpul, nici locul, nici materialele necesare pentru o educație de calitate superioară care să poată armoniza viața copilului cu școala, familia și societatea în continuă transformare. Revenind la titlul eseului și la întrebarea de
ARTA DE A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Lămîiţa Măcieş, Tatiana Grigoraş () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1395]
-
nivel nu se observă nici o urmă de acest fel, morfologia perforației fiind intactă. Fețele și marginile corpului piesei sunt ușor tocite. Fracturarea părții proximale și a celei meziale a intervenit fie accidental în timpul utilizării, fie drept consecință a unei acțiuni intenționate (mutilare rituală?) (fig. 2). 8. Rol funcțional prezumat Absența urmelor evidente de utilizare ca obiect suspendat, fixat liber (cu posibilitate de mișcare) pe un fir/fibră de origine animală (piele, lână) sau vegetală (in, cânepă) ne permite să avem în
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
de date 2004, Diagnoza serviciilor sociale) tendința în sectorul nonguvernamental este de a dezvolta noi servicii în parteneriat fie cu o instituție publică, fie cu o altă organizație nonguvernamentală. Dintre cele 275 de ONG-uri care au răspuns la întrebarea „Intenționați ca în viitorul apropiat (1-2 ani) să dezvoltați servicii sociale?”, 241 de ONG-uri care furnizează servicii vor să implementeze în perioada următoare 522 de noi proiecte la cele deja existente, din care numai 32 (6,1%) cu resurse proprii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]