3,937 matches
-
o atenție crescută a interlocutorului, de la poziția corpului și mișcările ochilor până la cuvintele pe care acesta le folosește) și de armonizare fizică și verbală cu aceasta. Justificarea acestui demers nu este greu de făcut: într-adevăr, încercați prima dată când interacționați cu cineva să-i copiați cu precizie mișcările (de parcă respectiva persoană s-ar privi în oglindă) și limbajul (utilizând, similar cu acesta, cuvinte cu înțeles vizual dacă el le folosește: „văd că”, „în perspectivă”, auditiv „se aude” „spuneți că”, kinestezic
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
deschiderea unui canal de comunicare. Ionel însă a refuzat să iasă întreaga zi din camera sa, a cărei ușă a blocat-o nelăsând pe nimeni să intre. Astfel că mama spune că a încercat orice pentru a-l convinge să interacționeze cu familia, dar „cu el nu merge nimic, nu este nimic de făcut”. Tânărul a avut, până în prezent, două tentative de a fugi de acasă la tatăl său, dar, de curând, acesta din urmă s-a recăsătorit și el, ceea ce
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
s-a recăsătorit și el, ceea ce îi oferă lui Ionel un nou motiv de tristețe și revoltă. Tatăl vitreg este, la rândul său, nemulțumit de atitudinea lui Ionel ceea ce-l face să fie mai tot timpul posac când trebuie să interacționeze cu acesta; deoarece a sesizat sensibilitatea tânărului, se abține de a face orice fel de glumă în prezența lui pentru ca să nu fie interpretată drept o jignire (ceea ce, de altfel, s-a și întâmplat de câteva ori). Totuși, el consideră că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
persoane, fără a avea permisiunea acestora). Nu doar teritoriile condiționează modul în care comunicăm. Într-un fel, un tip de teritorii îl purtăm tot timpul cu noi: este vorba despre o anumită distanță în interiorul căreia ne simțim mai confortabil atunci când interacționăm cu o anumită persoană. Așa cum am observat când am discutat teoriile comunicării, creatorul proxemicii a fost Edward T. Hall. Autorul a observat că există o diferență între distanța intimă (0-0,5 m), distanța personală (1-1,5 m), distanța socială (1
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
boxeri înainte să sune gongul de începere a luptei, șeful și secretara și alte posturi lăsate la alegerea proprie a formatorului sau a cursanților). Aceeași perspectivă este dezvoltată de Brilhart și Galanes (1995) atunci când într-un grup în care membrii interacționează în mod natural, unul dintre cei doi observatori aleși va striga la un moment dat „îngheață!” și toți cei care participă trebuie să rămână în poziția în care se află, chiar și comunicarea vizuală trebuind să fie „înghețată”; celălalt observator
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
va lărgi la nivelul întregului grup de participanți. 8. Încercați un experiment care să cuprindă spațiul și distanța ca acte nonverbale de comunicare. Așezați-vă în scaunul favorit al cuiva din familia dumneavoastră sau stați mai aproape de cei cu care interacționați decât o faceți de obicei. Apoi relatați în cuprinsul unei pagini reacțiile pe care le-au avut ceilalți și ce sentimente ați încercat la rândul dumneavoastră. Încercați să convingeți pe câțiva membri ai grupului dumneavoastră de discuție să încerce același
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
informale de autoritate care pot opri persoanele mai puțin implicat să participe pe deplin la activitatea curentă. În același timp, se dezvoltă astfel o structură de dependență față de un lider (cursanții vor căuta și în stadiile de dezvoltare ulterioare să interacționeze, în cadrul grupului, în modul în care au fost obișnuiți). Ca educatori, putem utiliza activități de moderare pentru a diminua această piedică. În ceea ce privește deficiențele de comunicare, acestea pot fi datorate unor cauze fizice sau psihice. Când avem de-a face cu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
apreciem totul în „alb și negru”, dar pierdem astfel toate nuanțele de gri (graduarea informațiilor); astfel, orice persoană are și părți rele, și părți bune (chiar dacă în proporții variabile); - ostilitatea autistă - se referă la tendința oamenilor de a înceta să interacționeze cu persoane care le displac. Un exemplu este cel referitor la doi frați care conduc același magazin; unul îl acuză pe celălalt că a furat bani din casă, celălalt neagă că ar fi făcut acest lucru și astfel primul încetează
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
prezentat? Capitolul 8tc "Capitolul 8" Tactici folosite în conflict. Negocierea și medierea tc "Tactici folosite în conflict. Negocierea și medierea " 8.1. Tactici folosite în conflict tc "8.1. Tactici folosite în conflict " Câteodată, într-un conflict, cei cu care interacționăm folosesc un evantai cuprinzător de tactici, care ne pot manipula să ne dăm acordul pentru cel ce folosește astfel de modalități. Dale Carnegie folosește o metaforă foarte nimerită: „În fiecare vară”, spune autorul, „mă duc la pescuit pe lacul Maine
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
n-am folosi față de oameni aceeași tactică?” (Carnegie, 1991, p. 22). Totuși, dacă ceea ce ne interesează este o relație de comunicare dezvoltată pe termen lung, atunci este important să folosim metode ce încurajează realizarea unui avantaj pentru toți cei care interacționează (am numit aici tehnicile de negociere și de mediere). Există un evantai extrem de cuprinzător de tactici care sunt folosite în conflict, iar utilizarea acestora ține de o multitudine de variabile, ca: stilul/compoziția personal(ă), desfășurarea acțiunii, influențele de putere
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
persoane ce vin des la film, se întâlnesc acolo și, după un număr de filme vizionate, pleacă împreună să bea un suc pot să se constituie ca grup în viitor). Pentru Shaw, grupul reprezintă „două sau mai multe persoane care interacționează între ele într-o asemenea manieră, încât fiecare persoană influențează și este influențată de fiecare dintre celelalte persoane” (apud Forsyth, 1983, p. 8); chiar autorul citat oferă, într-o prezentare mai detaliată a grupului, câteva elemente de definire a acestuia
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
roluri, relații între membri), scopuri comune, nevoia de grup și interdependență dinamică. Pentru unii dintre autori, claritatea, simplitatea și obiectivarea practică a definiției sunt importante; astfel, grupul înseamnă „două sau mai multe persoane care, pentru mai mult de câteva minute, interacționează influențându-se una pe cealaltă și percepându-se una pe cealaltă ca noi” (Myers, 1990, p. 271). În aceeași arie metodologică se situează și concisa definiție oferită de către Newcomb, Turner și Converse interacțiunii, ca denumind „anumite activități care includ două
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pe cealaltă ca noi” (Myers, 1990, p. 271). În aceeași arie metodologică se situează și concisa definiție oferită de către Newcomb, Turner și Converse interacțiunii, ca denumind „anumite activități care includ două sau mai multe persoane în mod simultan (...); când persoanele interacționează, fiecare dintre ele controlează un anumit segment din activitatea celeilalte” (Newcomb, Turner, Converse, 1965, p. 155). Când vorbește despre definirea grupului, Steers identifică mai multe arii specifice unei astfel de tentative: perceptuală, structurală, motivațională și interpersonală; în același timp, el
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
practicii școlare. Poate că este de aceea utilă evidențierea diversității elementelor care acționează în vederea definirii eficienței unui grup; în literatura de specialitate întâlnim următoarele: împărtășirea unui scop comun, mărimea grupului (grupul funcționează eficient atunci când toți membrii grupului pot comunica și interacționa unii cu alții), locul de întâlnire (un grup care se întâlnește într-o sală de clasă va acționa, probabil, într-un mod mai formalizat decât dacă locul de întâlnire îl constituie apartamentul unuia dintre membri), dispunerea spațială a membrilor (spre
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
s-a reunit și apoi modul cum se dizolvă grupul. Această viziune completivă asupra unor etape în viața grupului în general ne va oferi mai apoi câteva puncte de pornire într-o analiză de detaliu asupra variabilelor ce acționează și interacționează în această arie problematică și asupra modului în care ele pot fi adaptate și dezvoltate pentru necesități de natură educațională. Conform cercetărilor actuale (vezi și Hybels, Weaver, 1986; Gamble, Gamble, 1993), putem identifica mai multe stadii în procesul de interacțiune
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
păstrând totodată destule specificități în corelație cu natura grupului uman în general. În viziunea noastră, eficiența tabelului constă nu doar în dimensiunea sa structurală, ci în special în cea funcțională, operațională; așadar, ceea ce dorim să subliniem este modul în care interacționează între ele cele cinci segmente de analiză a grupului (identificate de către Mitchell cu factorii personali, structura de grup, factorii situaționali, procesele de grup și ieșirile). Astfel, faptul că atât factorii personali, cât și cei situaționali sunt influențați de ieșiri/rezultate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mari la majoritatea acestor caracteristici este și grupul în care preferați să vă aflați (și situația inversă este valabilă). Rezumat 1. Un grup poate fi definit ca fiind două sau mai multe persoane care, pentru mai mult de câteva minute, interacționează influențându-se una pe cealaltă și percepându-se una pe cealaltă ca „noi”. Există mai multe concepții privind fazele prin care trece un grup în momentul reunirii (inițierea, experimentarea, intensificarea, integrarea și obligațiile reciproce) sau separării (diferențierea, superficializarea, stagnarea, evitarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ales în legătură cu diferitele teorii în ceea ce privește fenomenul în cauză. Pentru moment, ne vom limita la a descrie succinct câteva dintre funcțiile generale ale leadership-ului: - activarea interacțiunii grupului este o funcție-cheie a leadership-ului. Chiar dacă, în unele situații, grupul nu trebuie stimulat să interacționeze, rolul liderului rămâne acela de a activa grupul în direcția interacțiunii, în special când acesta este nou-format sau se confruntă cu o sarcină dificilă; - menținerea unei interacțiuni eficiente reprezintă o continuitate a primei funcții. Acest lucru trebuie privit din două
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
combinarea acesteia cu metoda TPR (Total Physical Response), inițiată de James Asher. Un exemplu ilustrativ este acela al orei de chimie, în care elevii pot interpreta portrete ale diferitelor substanțe chimice. Fiecare grup trebuie să se decidă cum trebuie să interacționeze cu restul colegilor care reprezintă alte substanțe chimice (în momentul alegerii li se va explica reacția pe care trebuie să o aibă). 13.2.3.9. Tehnica scenariilortc "13.2.3.9. Tehnica scenariilor" Această tehnică ne aparține și v-
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care vor fi redactate rapoarte de activitate, unde participanții își pot exprima experiența de simulare. Clark Abt (apud Orlich et al., 1990) divide simularea în trei componente majore: a) modelele; b) exercițiile; și 3) instrucția. Modelele sunt inactive; ele nu interacționează cu participanții, ilustrând însă o dimensiune a realității (exemple de modele: globul pământesc, modelele fizice ale sistemului solar ori ale atomului etc.). Totuși, tehnica modelării reprezintă la rândul ei o metodă de învățământ. Ioan Cerghit (1997) vorbește despre trei tipuri
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
simulacre structurale și simulacre funcționale, dezvoltând modele ce urmăresc structura ori funcționarea fenomenelor în cauză (să luăm exemplul unui film despre viața dinozaurilor - este o formă de modelare simulatorie). Exercițiile reprezintă activități proiectate să pună cursantul în situația de a interacționa (la nivel fizic ori psihosocial). În literatura de specialitate (vezi și Cerghit, 1997; Cerghit et al., 2001), la rândul său, exercițiul este văzut drept o metodă aparte. Autorul remarcă, de altfel, că între metodă și procedeu (definit drept o tehnică
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
G. (1998), Psihologie socială și dezvoltare cognitivă, Editura Polirom, Iași. Dornan, J. (1999), Strategiile succesului, Editura Curtea Veche, București. Dragu, A. (1996), Structura personalității profesorului, Editura Didactică și Pedagogică, București Duck, S. (2000), Relațiile interpersonale: a gândi, a simți, a interacționa, Editura Polirom, Iași. Dumitru, I.Al. (2000), Dezvoltarea gândirii critice și învățarea eficientă, Editura de Vest, Timișoara. ERRs Eric Recent Resources (1993-1994), The use of case studies in preservice teacher education, Washington. Esler, W.K, Sciortino, P. (1988), Strategies for
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de cerințele educaționale ale copilului implicat. 3. La nivel social un copil trebuie să se poată comporta conform standardelor profesionale, pedagogice, civice ale comunității În care se află. Evoluția personalității copilului este ghidată de mediul natural și social cu care interacționează. Pregătirea insuficientă a personalului didactic din Învățământ ce interacționează cu copiii cu deficiențe la nivel social, poate duce la o neadaptare urmată de nedezvoltarea deprinderilor de Învățare corectă și asimilare a noilor cunoștințe. Integrarea socială În mediul de viață Orice
PROBLEME DE INTEGRARE A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maricica HUȚUPAŞU, Elena NECHIFOR, Elena PORFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2162]
-
social un copil trebuie să se poată comporta conform standardelor profesionale, pedagogice, civice ale comunității În care se află. Evoluția personalității copilului este ghidată de mediul natural și social cu care interacționează. Pregătirea insuficientă a personalului didactic din Învățământ ce interacționează cu copiii cu deficiențe la nivel social, poate duce la o neadaptare urmată de nedezvoltarea deprinderilor de Învățare corectă și asimilare a noilor cunoștințe. Integrarea socială În mediul de viață Orice proces de readaptare a unei persoane cu dizabilități ar
PROBLEME DE INTEGRARE A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maricica HUȚUPAŞU, Elena NECHIFOR, Elena PORFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2162]
-
obiectiv. Acești părinți Își Încurajează copilul să gândească independent și să se comporte adecvat. Psihoterapeuții comportamentiși includ În demersul terapeutic programe speciale pentru părinții cu copii ce prezintă tulburări comportamentale. Scopul acestor programe constă În modificarea manierei În care părinții interacționează cu copilul lor (J. Dumas). Părinții sunt Învățați cum să descrie comportamentul copilului, să observe și să Înregistreze secvențe comportamentale, să utilizeze tehnici specifice de recompensă și pedeapsă, să utilizeze modalități adecvate de comunicare. Modalitățile principale pentru Înlăturarea devierilor de
CONTROLUL COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA PREŞCOLARI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]