9,535 matches
-
Același sentiment îl are și Max: „Acea Europă veche, care dansase în saloane și hoteluri de lux «Boleroul» lui Ravel și «Tangoul Vechii Gărzi», nu se mai putea contempla prin transparența unei cupe de șampanie.” Cititorul român fascinat de perioada interbelică românească regăsește la Arturo Pérez-Reverte finețea analizei din Patul lui Procust. Nu am găsit alt romancier cu un ochi atât de subtil față de feminitate și de hățișurile unei mari iubiri. Aidoma lui Camil Petrescu, Arturo Pérez-Reverte își iubește eroinele create
Tango, spionaj, șah sau probele unei pasiuni by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2790_a_4115]
-
cursurile ținute la Universitate Nae Ionescu a devenit popular printre studenți, activitatea de ziarist la Cuvântul, al cărui proprietar și director devine în 1928 după moartea lui Titus Enacovici îl va propulsa în lumea fabuloasă a publicisticii și politicii româânești interbelice. „El a introdus în gazetăria românească o dimensiune europeană”, mărturisea într-un interviu Mircea Eliade. „Scria cum scrie Unamuno, discuta într-un articol de ziar probleme de filosofie, de etica, de teologie.” Alte reviste la care a colaborat Nae Ionescu
Nae Ionescu în țară și exil. In: Editura Destine Literare by Sebastian Doreanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_453]
-
cadă la un cutremur de intensitate similară celui din 1977 (7,2 grade pe scara Richter). Doar 14 au fost consolidate după 1989, iar în timpul comunismului constructorilor li s-a cerut doar ca blocurile renovate să aibă rezistența din anii interbelici. O perioadă în care nu se lua în calcul riscul seismic. Cutremurul din 4 martie 1977 a făcut 1578 de victime și a rănit 11.221 de oameni. Dintre aceștia, în București au murit 1424 și au fost răniți 7598
La un cutremur asemănător celui din 1977, numărul victimelor ar fi de ordinul miilor. Vezi lista clădirilor cu risc la seism () [Corola-journal/Journalistic/23440_a_24765]
-
Patrimoniului Național, Kelemen Hunor. Nu în ultimul rând, de numele său se leagă înființarea Muzeului de Artă «Vasile Grigore - pictor și colecționar». Prin această instituție, bazată pe colecția personală a artistului, Vasile Grigore a continuat o minunată tradiție a României interbelice, o tradiție care ține nu numai de generozitatea unui iubitor de frumos, ci și, mai ales, de misiunea artistului de a da contemporanilor și urmașilor o hartă personală a lumii, a relației interioare, inefabile, dintre creatorul și iubitorul de artă
Pictorul Vasile Grigore a murit la 77 de ani () [Corola-journal/Journalistic/23526_a_24851]
-
era și grădina Heliad aflată în vecinătatea Târgului de Moși, astăzi împrejurimile Halelor Obor. Grădina lui Heliad se întindea dincolo de târg iar pe întinderea ei se încropeau umbrare pentru cârciumi, pentru locuri de joc și variate scamatorii. Grădina înconjura în interbelic ruinele casei unde Heliade Rădulescu îl găzduise pe Gheorghe Lazăr. Grădina lui Heliad dispare și ea treptat în urma sistematizărilor care cuprind orașul după 1930. Mai către est, la bariera estică orașului numită și Vergului, se afla grădina Ivașcu unde se
Serbări pascale urbane…o expoziţie în aer liber [Corola-blog/BlogPost/92559_a_93851]
-
Ivașcu unde se ciocneau ouă de Paște, se mânca pastramă friptă la grătar și se bea vin din oală nouă de pământ. Spațiul ei „s-a nămolit în case și străzi desfundate încă din anii primului război mondial. În anii interbelici mai era păstrat obiceiul de a sarbatori Paștele în grădina Cișmigiului „invadată” in toate zilele de sărbătoare de slujitorimea orașului: menajere, slujnicuțe și draguții lor, orășeni de mahala, ce petreceau până târziu în noapte și lăsau în urma lor coji de
Serbări pascale urbane…o expoziţie în aer liber [Corola-blog/BlogPost/92559_a_93851]
-
a afirmat ca promotor și susținător al culturii și valorilor”. Facem apoi o „Călătorie la «Zorile Bucovinei»”, din Cernăuți, împreună cu Doina Cernica, ne reamintim de remarcabilul condei care a fost I. Peltz, „una dintre figurile de prim rang ale gazetăriei interbelice”, continuăm să aprofundăm „Raportul dintre jurnalistică și literatură”, împreună cu conf. univ. dr. Ion Haineș, sau stăm alături de un batalion românesc la datorie prin arșița afgană, grație materialului semnat de Benone Neagoe. Un excelent interviu cu reputatul comentator sportiv Cristian Țopescu
Revista UZPR nr. 3 – Despre identitatea profesiei de jurnalist [Corola-blog/BlogPost/92587_a_93879]
-
literar al românilor din Transilvania, scos de I. Slavici, la Sibiu, în 1884, Evenimentul literar, Iași, 1894, condus de Sofia Nădejde etc. Adăugăm la acestea doar câteva titluri de reviste literare din primele decenii ale secolului XX și din perioada interbelică: Semănătorul, București, 1901, condusă de Vlahuță și Coșbuc, apoi (din 1905) de N. Iorga, Luceafărul, Budapesta, 1902, la Sibiu, din 1906, editată de Octavian Goga, Viața românească, Iași, 1906, sub conducerea lui G. Ibrăileanu, Sburătorul, revistă literară, artistică și culturală
Raportul dintre jurnalistică şi literatură [Corola-blog/BlogPost/92600_a_93892]
-
conducerea lui Cezar Petrescu și apoi a unui comitet format, printre alții, din Lucian Blaga, Nichifor Crainic ș.a. Desigur, nu amintim aici decât cele mai importante reviste literare, fără a menționa revistele de avangardă, revistele democratice și progresiste din perioada interbelică, presa literară de după cel de-Al Doilea Război Mondial. O concluzie, totuși, se impune: legătura permanentă a ziaristicii cu literatura, faptul că toți marii noștri scriitori, începând cu M. Eminescu, I. L. Caragiale, Ioan Slavici, au fost și mari gazetari. În
Raportul dintre jurnalistică şi literatură [Corola-blog/BlogPost/92600_a_93892]
-
politică, dar și în viața publică în general. Elena Alistar stă astăzi în fruntea detașamentului de figuri feminine pe ai căror umeri s-a sprijinit însăși istoria. O femeie al cărei nume a devenit sinonim cu mișcarea feministă în Basarabia interbelică. Elena Alistar a văzut lumina zilei în 1873 în localitatea Vaisal (astăzi Vasilievka) din județul Izmail. S-a născut în familia preotului Vasile Bălan, a făcut studiile la școala primară din satul Congaz (pe-atunci în județul Cahul) și ulterior
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92592_a_93884]
-
Editorial Poezia, din perioada interbelică, a lui Mihai Beniuc, poet controversat, aflat, după 1944, în slujba mai mult a Moscovei, decât a României, este inclusă de Ion Dodu Bălan în „tradiția liricii transilvănene, de la Andrei Mureșanu la Coșbuc, Goga, Aron Cotiuș”, ca autor „profund original
Grandoare şi decădere la mâna destinului! [Corola-blog/BlogPost/92603_a_93895]
-
Liciar și de ce astăzi avioanele nu folosesc această metodă? Pentru că a fost secretizată. Nu înainte însă ca vacuumpropulsia să fie testată experimental, chiar de inventator. Demonstrația a fost secretă, dar nu în totalitate. „Activitatea lui intensă a fost în perioada interbelică, apoi a lucrat sub influența armatei germane, iar în regimul bolșevic, sub protecția lui Maurer. Astfel, a reușit în anii ’50 să realizeze experimental un aparat de zbor mic discoidal, cu un diametru de 1,5 metri. Proba s-a
Primele OZN-uri/ Braşoveanul care a inventat nave secrete [Corola-blog/BlogPost/92639_a_93931]
-
de unde să știe că era ideal și pentru transporturile aerospațiale. Vacuumpropulsia lui Rudolf Liciar se poate aplica și în cazul aparatelor individuale de zbor, care ar putea fi realizate chiar și de amatori, costurile fiind relativ mici. „Încă din perioada interbelică umblau zvonuri despre realizarea unor aparate individuale de zbor, iar adevărul este că germano-românul Rudolf Liciar chiar inventase un astfel de aparat, cît se poate de corect și funcțional, încă din martie 1933, an în care a obținut brevetul“, spune
Primele OZN-uri/ Braşoveanul care a inventat nave secrete [Corola-blog/BlogPost/92639_a_93931]
-
un arhaism ieșit din uz, dar un termen foarte viu pentru cultură, care desemnează partea cea mai pură și mai curată a lucrurilor, dintr-o perspectivă fenomenologică. Prin înființarea noii serii a revistei ,,Lamura” am reînnodat firele cu prestigioasa tradiție interbelică, dar ne-am racordat, totodată, la spiritul epocii noastre contemporane. Am păstrat numai unele principii de bază ale vechii serii, în semn de continuitate, dar în rest revista arată cu totul altfel decât pe vremea lui Al. Vlahuță, ca ținută
15 ani de la apariţia noii serii a revistei ,,LAMURA” [Corola-blog/BlogPost/92670_a_93962]
-
doreau întoarcerea la Patria-Mamă, România Mare, făurită, la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918, a Basarabiei, a doua oară anexată prin notele ultimative ale Pactului Ribbentrop-Molotov, în iunie 1940, și a nordului Bucovinei, de către URSS. Astfel, elita militară a României interbelice a ajuns să fie condamnată politic, pentru „crime de război”. Au urmat epurările masive din armată, în aprilie 1945, au fost înființate Tribunalele Poporului. Din păcate, după cum mass-media și importanți istorici români au remarcat, actuala Lege 217/2015 „recunoaște valabilitatea
O lege anticonstituţională, antinaţională, în manieră cominternistă, stalinistă! [Corola-blog/BlogPost/92651_a_93943]
-
Trăim o tragedie românească. Pe unionistul până în măduva oaselor MIRCEA CHELARU, născut pe 3 iulie 1949 în comuna Rediu din județul interbelic Iași, generalul de armată, eseistul, istoricul și omul politic român care a îndeplinit vremelnic funcția de șef al Marelui Stat Major al Armatei Române, l-am cunoscut cu mulți ani în urmă și vă mărturisesc cu mândrie că trecerea timpului
ÎN LOC DE CEC ÎN ALB PENTRU MARELE ROMÂN, GENERALUL MIRCEA CHELARU [Corola-blog/BlogPost/92703_a_93995]
-
zonă geopolitica foarte complicată, în vecinătatea marilor imperii, cel turcesc, rus, austro-ungar, țara noastră nu a avut parte de prea multă liniște niciodată. De-a lungul istoriei a fost nevoie mereu de o politică înțeleaptă, de echilibru și precauție Perioada interbelică a reprezentat o veritabilă piatra de încercare pentru politica internă și externă a României. În același timp a fost și epoca în care, prin personalitatea de excepție a lui Nicolae Titulescu țară a cunoscut o notorietate și un succes diplomatic
Români în universalitate, Nicolae Titulescu [Corola-blog/BlogPost/92688_a_93980]
-
tot de steaguri, acum ale Uniunii Europene, României și Ucrainei. Este vorba de destinul unui proiect academic, „Analele Bucovinei” de Vasile I. Schipor, de personalitățile care au onorat „Glasul Bucovinei” de Ilie Luceac, de pledoaria pentru valorificarea recensămintelor din Bucovina interbelică, a dr. Marian Olaru, de „Comunitățile etnice din Bucovina în preajma Primului Război Mondial: între iredentism și loialism” de prof. univ. dr. Ștefan Purici; de „Germanii din județul Rădăuți în perioada interbelică. Considerații demografice, economice, sociale” de conf. univ. dr. Florin Pintescu, de la Universitatea
„Analele Bucovinei” şi ,,Glasul Bucovinei” la o importantă aniversare [Corola-blog/BlogPost/92727_a_94019]
-
Glasul Bucovinei” de Ilie Luceac, de pledoaria pentru valorificarea recensămintelor din Bucovina interbelică, a dr. Marian Olaru, de „Comunitățile etnice din Bucovina în preajma Primului Război Mondial: între iredentism și loialism” de prof. univ. dr. Ștefan Purici; de „Germanii din județul Rădăuți în perioada interbelică. Considerații demografice, economice, sociale” de conf. univ. dr. Florin Pintescu, de la Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, care a captat interesul publicului și prin propria istorie, a sa, a familiei sale, în care se reflectă întrucâtva și destinul locuitorilor de diverse
„Analele Bucovinei” şi ,,Glasul Bucovinei” la o importantă aniversare [Corola-blog/BlogPost/92727_a_94019]
-
care veifugi din cotidian, o oraîn care sufletultău se vasimți liber. O oraîn care veideveniun alt “TU” (Carmen Lidia Vidu, regizor) „Teatrul contemporan e doar rutină și prejudecată.” Într-una din zile am intrat într-o clădire înaltă din perioada interbelică pe care scria Teatrul Elisabeta, determinată să mă reculeg într-o sală de spectacol goală ca într-o biserică unde vii să te rogi. Am deschis ușa, dar cortinele vișinii mi-au oprit pașii și mi-au ascuțit simturile: pe
PREMIERA: IstvanTeglas în Pescărușul.Ultimul act, un spectacol de teatru-concert [Corola-blog/BlogPost/92764_a_94056]
-
a găzduit în paginile revistei o pleiadă de personalități ale vieții culturale și științifice din Bucovina. Obiectivele prioritare și direcția tematică a revistei s-au evidențiat și în comunicările dr. Marian Olaru, directorul Institutului „Bucovina” al Academiei Române („Bucovina în perioada interbelică. Considerații privind dezvoltarea economică și socială”), dr. Ștefan Purici, prorectorul Universității „Ștefan cel Mare din Suceava („Comunitățile etnice din Bucovina în preajma primului război mondial: între iredentism și loialism” - un subiect pe cât de sensibil, pe atât de actual în momentul de
„GLASUL BUCOVINEI” – DOUĂ DECENII DE REZISTENŢĂ ŞI TENACITATE [Corola-blog/BlogPost/92766_a_94058]
-
cel Mare din Suceava („Comunitățile etnice din Bucovina în preajma primului război mondial: între iredentism și loialism” - un subiect pe cât de sensibil, pe atât de actual în momentul de față), conf. univ. dr. Florin Pintescu („Germanii din județul Rădăuți în perioada interbelică. Considerații demografice, economice, sociale”). Menționăm că toți conferențiarii nominalizați sunt doctori în istorie, cercetători ai trecutului românesc al Bucovinei. Un interes aparte a generat dl Ovidiu Bâtă („Medici balneologi din Bucovina istorică - Nermann Poras (1835-1899), născut la Cernăuți), care s-
„GLASUL BUCOVINEI” – DOUĂ DECENII DE REZISTENŢĂ ŞI TENACITATE [Corola-blog/BlogPost/92766_a_94058]
-
Postmodernism și Contemporană din noiembrie 2012 a înregistrat cel mai ridicat total al vânzărilor din scurta istorie a licitațiilor de profil (a cincea licitație de artă contemporană, prima fiind organizată abia în aprilie 2011). Clasicii și moderniștii consacrați ai picturii interbelice au fost marea căutare a anului 2012, prețurile acestora fiind mai accesibile decât cele ale artiștilor de patrimoniu. După un an 2011 în care toți artiștii din primul eșalon valoric au cunoscut creșteri fenomenale (Nicolae Grigorescu +58.61%, Nicolae Tonitza
Cea mai importantă expoziţie de artă românească vine, în premieră, la Braşov [Corola-blog/BlogPost/98354_a_99646]
-
a patru milioane de muncitori, pune în dificultate elita moldovalaha și țigănească. Puțini mai cred că „Soarele răsare la București!” unde țiganii au fost împinși în față în politică pentru a masca un Occidentalism de paradă, similar celui din perioada interbelică. Biserica Unită e periferizată, vizita Papei Ioan Paul II ăn 1999 la București e fără urmări, unirea cu Roma, fundament al integrării autentice în Europa se lăsă așteptată. De Concordat nici nu se mai vorbește. Programul național al Școlii Ardelene
ŢIGANIZAREA ROMÂNILOR de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381561_a_382890]
-
protest. Confuzia occidentală între romi și români este la fel de nesinceră ca diversiunea dâmbovițeană. Firește nu romii sunt vinovați că românii nu știu cum să împace capra și varza, să fie acceptați sincer, nu monitorizați ca țiganii Europei. Ei vor, precum în perioada interbelică, atât solidaritatea, bunăstarea occidentală, cât și duhovnicia, sobornicia orientală, ortodoxă. Rezultatul acestui proiect național cultural, mimetic după cum se știe, a eșuat 1940 și nici azi nu-i de bun augur. Țiganii rromi sunt numai un element nou, folcloric, dar la fel de
ŢIGANIZAREA ROMÂNILOR de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381561_a_382890]