3,324 matches
-
și în nici un caz nu vor fi luate ca atare" de elitele chineze (Wang, 2000, p. 486). Evaluarea acestor comentatori asupra efectelor implicării Chinei este mai sofisticată pentru că ei identifică faptul că elitele chineze au adoptat în cele din urmă interdependența numai pentru a-și menține autoritatea internă. Într-adevăr, China a adoptat un discurs și practici politice compatibile cu realismul pentru a compensa amenințările interdependenței la adresa legitimității regimului. Astfel, comportamentul Chinei trebuie înțeles în termenii adaptării, și nu ai învățării
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
mai sofisticată pentru că ei identifică faptul că elitele chineze au adoptat în cele din urmă interdependența numai pentru a-și menține autoritatea internă. Într-adevăr, China a adoptat un discurs și practici politice compatibile cu realismul pentru a compensa amenințările interdependenței la adresa legitimității regimului. Astfel, comportamentul Chinei trebuie înțeles în termenii adaptării, și nu ai învățării. Totuși, putem dezvolta o versiune mai sofisticată a afirmației potrivit căreia China se confruntă cu presiuni sistemice în sensul schimbării fundamentale a paradigmei centrale susținute
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
înțeles în termenii adaptării, și nu ai învățării. Totuși, putem dezvolta o versiune mai sofisticată a afirmației potrivit căreia China se confruntă cu presiuni sistemice în sensul schimbării fundamentale a paradigmei centrale susținute de decidenții politicii externe. În acest sens: [...] interdependența este o situație incomodă cu care trebuie să se confrunte țările, și nu o perspectivă asupra lumii sau o strategie de politică externă, și ceea ce contează cel mai mult este comportamentul Chinei în procesul de abordare a situației, și nu
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
cel mai mult este comportamentul Chinei în procesul de abordare a situației, și nu dacă acesta reflectă învățarea sau adaptarea. (Moore și Yang, 2001, p. 226) Din această perspectivă, incapacitatea distinctivă a Chinei de a-și evalua în totalitate consecințele interdependenței cu lumea exterioară este ceea ce stă la baza crizei profunde a identității sale naționale. O posibilă reacție a elitei chineze față de această situație este orientarea către "neoconservatorism". În timp ce o revigorare noeconservatoare ar putea-o încuraja să adopte o versiune mai
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
la adresa securității Chinei, reprezentată de prezența militară avansată a SUA, și i-ar permite acesteia să aibă un rol mai mare în modelarea relațiilor trilaterale (Sato, 1998, pp. 14-20). Principiul esențial este că, prin adoptarea unei reacții de învățare față de interdependență, China poate cere reciprocitatea într-un mod mai eficient, în privința clarificării politicilor de implicare ale Occidentului (Jisi, 1998, pp. 22-23). Totuși, numai o reacție implicând modificarea fundamentală a paradigmei centrale susținute de decidenții politici chinezi sau învățarea i-ar oferi
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
cele trei perspective dominante asupra sistemului internațional, astfel încât alcătuiesc un set distinct de predicții privind ordinea internațională emergentă. Potrivit realismului structural sau neorealismului, sfârșitul Războiului Rece a dus la o schimbare majoră a balanței globale de putere. Potrivit instituționalismului, tiparele interdependenței economice și instituționale variază foarte mult între regiuni strategice importante. Potrivit liberalismului, un nucleu stabil de democrații liberale domină în mod clar sistemul internațional emergent pentru prima dată în istoria mondială. Astfel, cei care studiază relațiile internaționale se confruntă cu
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ar trebui să se concentreze asupra condiționalității comportamentului căutător de câștiguri relative. Din punct de vedere empiric, cercetarea ar trebui să se concentreze asupra interacțiunii dintre instituțiile internaționale și comportamentul statelor din Europa Occidentală. Pentro o zonă în care tiparele interdependenței economice și instituționale sunt bine dezvoltate, realismul și instituționalismul propun ipoteze divergente cu privire la natura schimbării internaționale. Într-adevăr, aceste controverse teoretice au generat cercetări importante ce oferă o evaluare preliminară a felului în care principalele puteri europene s-au folosit
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Totuși, una dintre limitările acestui program de cercetare constă în caracterul său extrem de îngust, cu consecința că exclude arii importante de cercetare. De exemplu, realiștii arată că în Asia de Est există candidați la statutul de putere majoră, dar tiparele interdependenței economice și instituționale rămân subdezvoltate. În lipsa precondițiilor pentru schimbări pașnice, identificate de instituționaliști, predicțiile realiste despre instabilitatea în creștere din această regiune după Războiul Rece rămân necontestate. Keohane recunoaște că sfârșitul Războiului Rece a adăugat o dialectică între teorie și
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
răspuns la afirmațiile neorealiste anticipând continuitatea structurii postbelice a aranjamentelor multilaterale dintre principalele puteri. Vor apărea schimbări, dar acestea vor avea un caracter gradual. Asia de Est este un caz dificil pentru predicțiile instituționaliste, în lipsa unor tipare bine dezvoltate ale interdependenței economice și instituționale. Totuși, urmând evaluarea făcută de Nye asupra considerațiilor privitoare la securitatea în regiune, instituționaliștii au afirmat că, dacă SUA acționează ca un hegemon blând, atunci acest lucru poate reprezenta o bază pentru dezvoltarea multilateralismului. Problema întâmpinată de
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
urmare, ele implică o diviziune funcțională a muncii, cu o stratificare pe orizontală în cadrul sistemului internațional. În acest aranjament "multietajat", statele de rangul doi preiau roluri de puteri civile și se specializează în sprijinirea sistemelor de guvernanță chemate să administreze interdependența economică și de mediu. Acest fapt le permite instituționaliștilor să contracareze enunțurile realiste structurale cu privire la apariția unei competiții poziționale între marile puteri. Totuși, această modalitate de încadrare a dezbaterii privind natura schimbării în sistemul internațional după Războiul Rece pierde din
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Acest lucru presupune o diviziune a muncii stratificată pe verticală, structurată în jurul unei mai mari egalități funcționale între puteri. Mai mult, acest tipar pare că există și în Europa, și în Asia de Est, în ciuda unor variații mari ale tiparelor interdependenței economice și instituționale din aceste regiuni. În general, există semnele unor discontinuități majore în tiparul de ansamblu al activităților instituționalizate dintre marile puteri în primul deceniu al perioadei post-Război Rece. SUA sunt presate să-și reducă implicarea militară în Europa
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
este în mare parte simbolică, fiind temperată prin recunoașterea tacită de către elita conducătoare că este nevoie de implicarea Occidentului pentru susținerea ratelor de creștere ridicate, necesare menținerii legitimității regimului. Contrar instituționalismului, sentimentul de nemulțumire profundă a elitei chineze față de efectele interdependenței crescute asupra politicii interne duce la practici de politică externă cu orientare realistă puternică. Consecința constă într-un amestec eterogen de motivații aflate la baza politicii externe chineze, care subliniază principala preocupare a regimului față de identitate, și nu față de poziția
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în raport cu comportamentul celor trei state importante, identificate de neorealiști drept candidate la un statut de pol în cadrul sistemului internațional. În al doilea rând, Germania, Japonia și China funcționează în circumstanțe radical diferite, în sensul că există variații mari ale tiparelor interdependenței cu care se confruntă fiecare dintre ele. Dar, în toate cele trei, preferințele interne influențează puternic comportamentul internațional. În al treilea rând, cazurile au fost examinate într-un interval de timp de zece ani. Astfel, preferințele sunt un factor consecvent
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
al colaborării cu lumea din afară pentru a-și asigura supraviețuirea ca actor important în sistemul internațional. În anii 1990, China și-a intensificat discursul și comportamentul realist în politica externă, ca reacție la amenințarea la adresa regimului politic venită din partea interdependenței în creștere. Primul impuls al acestui proces a apărut după masacrul din Piața Tiananmen din 1989, când elita chineză și-a dat seama pentru prima dată de gradul ridicat al provocării la adresa autorității sale politice generat de schimbările interne demarate
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
relațiile cu SUA; adică, înlăturarea amenințării sovietice a făcut ca principiile Doctrinei Yoshida să devină în mod fundamental anacronice. În cele din urmă, pentru China, perioada 1989-1991 s-a dovedit a fi crucială pentru modificarea percepției elitei conducătoare asupra consecințelor interdependenței. Astfel, deși presiunile pentru schimbare au existat înainte de sfârșitul Războiului Rece în fiecare dintre cazurile examinate, perioada 1989-1991 le-a cristalizat crizele de tranziție a identității. Bineînțeles că discontinuitățile cauzate de aceste presiuni ar putea fi interpretate ca reflectând predicțiile
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și să ceară reciprocitate de la alții în viitor. În linii mari, instituționalismul este mai optimist cu privire la posibilitățile unei ordini internaționale stabile, sistemul postbelic de instituții multilaterale fiind cheia menținerii stabilității. Lipsa unei tradiții a multilateralismului și structura slab dezvoltate a interdependenței internaționale din Asia de Est fac ca aceasta să rămână vulnerabilă la resurgența rivalităților și conflictelor între marile puteri. Totuși, "războiul împotriva terorismului" are, deocamdată, ca zonă de concentrare Asia Centrală, și nu Asia de Est, iar puteri importante precum China
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
drepturile omului / 123, 156 economia / 109, 127 flotă / 122 FMI / 130 forțele aeriene / 122 GATT / 127, 130 Hong Kong / 124, 128, 139-140 ideologia comunistă / 142 India / 107, 125, 129 Insulele Diaoyo/Senkaku / 124 Insulele Paracel și Spratly / 124 integrarea pașnică / 176 interdependență / 121, 128, 135-356, 138, 141 investiții europene / 127 Iran / 126 Japonia / 32, 35, 51, 78, 96, 100, 102, 107, 109, 111, 123-124, 127-128, 141, 152-153, 159-162, 165 Khmerii Roșii / 125 Kosovo / 126 Macao / 124 Marea Chinei de Sud / 122, 124
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de fizică și mecanică, biologie și chimie. În timp ce științele naturii susțineau o analiză explicativă asupra cauzelor, o căutare a legilor imuabile și a relațiilor necesare, cele ale culturii dezvoltau o perspectivă comprehensivă, de căutare a semnificațiilor acțiunilor individuale și a interdependențelor dintre ele. În plus, pluridisciplinaritatea apropia între ele sociologia proaspăt apărută, istoria, economia, deși această dezbatere îi separa deja, în cadrul fiecărei științe, pe partizanii unei abordări "pozitiviste" și "descriptive" a fenomenelor culturale ca fenomene naturale de partizanii unei alte abordări
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
puterea de geniu a magicianului. Analiza sociologică a creatorilor este deci o analiză a lanțului format din toți cei care sunt interesați de credința în geniu. Nu putem separa aici producția, circulația și consumul, în măsura în care eficacitatea funcționării lor rezidă în interdependență. Producătorii sunt asimilați creditorilor lor, care alimentează credința în valoarea bunurilor care circulă. Analiza operelor (analiză internă) sau analiza relațiilor între opere și mediul lor social (analiză externă) sunt înlocuite de analiza celor care produc valoarea operei. În plus, ceea ce
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
câteva după mamă, în compensație, deoarece tatăl, fiul preotului Ion, avusese mai puțină avere, comparativ cu soția sa, descendentă a bogatei familii Ghenovici. În textul publicat de N. Iorga se înserează un „adaus” interesant și el, pentru a se constata interdependența Umbrărești-Boziești ca obște unitară la origine, dar și pentru aspectul pe care urmărim să-l relevăm, anume obârșia Costăcheștilor la Umbrărești. Iată adaosul din textul transcris de marele istoric: „de la Boziești de pe Bârlad, cât s-a alegi iar partea părinților
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unei vieți aspre, sau un lebervurșt bine îndopat, pe cât posibil, 150 de grame la o grămăjoară, pentru o simțire vitală determinată, știți dumneavoastră... nu m-am dat înapoi din fața celor mai penibile lucruri, pentru o integrare totală, pentru o perfectă interdependență umană. Drăgălășenia omenească, mă gândeam eu parțial și îmi strângeam ruga într-o frază: Sunt o grămadă de oameni ca mine. Dar de fapt nu erau cu nici un chip oameni... și pentru mine toți oamenii nu au mai devenit niciodată
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
sensul pe care i-l dă Hobbes), a navigației, nici starea de război nu descriu în mod convingător domeniul internațional (Bull 1966a). Ordinea internațională diferă de anarhia lui Hobbes din patru motive. Primul este că domeniul internațional este caracterizat prin interdependență economică. Al doilea, statele sînt mai puțin vulnerabile decît indivizii. Al treilea motiv este că vulnerabilitatea egală a fiecărei persoane față de oricare alta face anarhia insuportabilă. Totuși, pentru Hobbes, o discrepanță prea mare duce în mod natural anarhia către ierarhie
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
problematic. "Epoca noastră trebuie să găsească o structură care să împace responsabilitățile noilor națiuni cu aspirațiile lor" (Kissinger 1969: 54). Odată cu declinul imperialismului, lumea devenise finită: conflictele europene nu puteau fi nici exportate, nici compensate în afara Europei. În fine, creșterea interdependenței globale crea o legătură între decizii și efectele lor în întreaga lume. Orice eveniment influența balanța centrală, dar nu era în mod necesar subordonat ei. Politica fusese globalizată. Flexibilitatea diplomatică era acum subminată de dezvoltările interne și internaționale. Diplomația internațională
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
relațiilor internaționale. Din moment ce granițele disciplinei fuseseră atenuate, anomaliile au devenit domenii legitime de cercetare. Concentrarea asupra sistemului intern a făcut posibilă analiza actorilor transnaționali și a luării deciziilor în cadrul aparatului birocratic, ca să dăm un exemplu. Noile cuvinte cheie au devenit interdependența și transnaționalismul. Pentru unii, granițele deveniseră principiul organizator care dădea specificul disciplinei relațiilor internaționale: aceasta a devenit o lume a fluxurilor, depășind granițe, state și alți actori. Definiția actorilor internaționali s-a lărgit corespunzător. Într-un mod destul de reprezentativ, Marcel
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
lumii. Unele arii de probleme prezintă trăsăturile a ceea ce ei numesc regimuri, definite ca "rețele de legi, norme și proceduri care regularizează comportamentul și îi controlează efectele" și de asemenea ca "aranjamentele cu caracter director care acționează asupra relațiilor de interdependență" (Keohane și Nye 1977: 19). Acest mediu poate fi mai bine caracterizat ca "interdependență complexă", în care există în primul rînd numeroase canale care conectează societățile: relații interstatale, transguvernamentale și transnaționale; în al doilea rînd, posibilitatea de a folosi forța
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]