45,962 matches
-
avusese curiozitatea să le vadă. Se mulțumise doar cu ce auzea despre ele. Și, de fapt, îi cunoștea gusturile destul de bine ca să-și poată imagina și singură. Se mirase doar când auzise că s-a recăsătorit. Dar n-o mai interesa de ce, cu cine, n-o mai interesa nimic, dar absolut nimic. o durea-n cot de el și de toate pațachinele lui. Chiar de-ar fi luat-o de nevastă pe Lady Di, că era încă tânără și proaspătă. Ca
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
doar cu ce auzea despre ele. Și, de fapt, îi cunoștea gusturile destul de bine ca să-și poată imagina și singură. Se mirase doar când auzise că s-a recăsătorit. Dar n-o mai interesa de ce, cu cine, n-o mai interesa nimic, dar absolut nimic. o durea-n cot de el și de toate pațachinele lui. Chiar de-ar fi luat-o de nevastă pe Lady Di, că era încă tânără și proaspătă. Ca și asta, cum zicea c-o cheamă
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
acuzat de interpretări idealiste și de cosmopolitism. Situația lui dramatică în perioadele de conformism seamănă parcă a autoflagelare. Paginile de jurnal se transformă nu o dată, spuneam, în note de călătorie, unde sistematicele vizite în marile muzee ar putea să-l intereseze cu precădere pe un actual istoric de artă. Foarte generos față de tinerii plasticieni pe care, cel mai adesea, îi prețuiește și îi încurajează, când trece la literatură, Comarnescu nu mai respectă o dreaptă cumpănă a judecății critice, ajungând până la concluzii
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
lăcrimau vernil, nările se lărgiseră păros, gura rătăcea, buimacă, știrbă, pe-o față bolborosită,cu buzele mototol... Ridurile își dezarmonizau rafinamentul vechimii austere sau, hm!, destrăbălate... se întretăiau aiurea, nemaisemnificînd decît debandadă și delir.Și-atunci? Căzneam întruna, nu mă interesa finalul, eventuala prăbușire, ziua de adio, ora fatală, clipa cu hai la groapa cu furnici, elegia cu pa și pusi, băi...Mă angajasem, mă prinseseră în evidență, cu nume, prenume, locul nașterii, renașterii, data părăsirii lichidului amniotic, călduț, paradisiac... cu
Trebuia să transcriu... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12734_a_14059]
-
e singurul risc, mai există unul. Acela al arealului prea îngust. Cineva mi-a propus să-mi traduc un capitol în engleză, pentru o eventuală publicare afară, și am căzut pe gînduri. Nu știu dacă pe un olandez l-ar interesa comportamentul unui primar de sector din București sau al unui șef de galerie. Mai degrabă nu. Cît despre bătaia prea scurtă în timp, ai dreptate, ea înseamnă de obicei datare iremediabilă. Cu toate acestea, cînd caut să mă consolez, revin
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
Eugen Cizek*. Actualitatea ei presupune două aspecte. Primul - o poate citi oricine. Pentru că este destinată tuturor și oricui, iubitor sau nu de Antichitate, specialist sau nespecialist, filolog-istoric sau altceva. Condiția pe care o cere lectura acestei cărți este să te intereseze și altceva în afara zonei cotidiene și personale de ocupație. Dacă da, atunci această carte poate concura cu mult succes diverse fenomene de interes din aceeași sferă a cărții (romane de noptieră și «week end», broșuri de medicină pe înțelesul tuturor
A scrie istorie (I) by Liviu Franga () [Corola-journal/Imaginative/12913_a_14238]
-
timpul cînd eram animale și nu aveam lumină era mirosul culoarea grăsimea galbenă a femeii pe burta jupuită în sala de disecție era sulful înșelător al polenului dimineața cînd zilele scad și viermele nu-ți cunoaște vîrsta nici nu-l interesează
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12977_a_14302]
-
spre mijlocul anului 1943, privește încă spre trecut, spre România: tot ceea ce se întămplă la București i se pare pasionant, iar activitatea intelectuală de la Lisabona rămăne mereu pe planul al doilea. }ara unde nimerise din întămplare începe totuși să-l intereseze, citește tot mai mult în limba portugheză, scrie cartea despre Salazar; același avănt lusofil ăl face să viseze o "viață a lui Camőes ", unde să spună tot ce crede "despre Ocean, colonii, India, stil manuelin, Goa, poezie lirică, destin. " (27
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
Codreanu se spulberă complet. Dacă la 10 august 1943 refuza încă ideea expatrierii definitive deoarece "nu am inima suficient de împietrită ca să renunț la românism pentru o altă cultură " și declara ritos că: "Fără neamul meu, nimic nu mă mai interesează în istorie ". (10 august 1943), peste doar căteva luni, la 25 noiembrie în același an, ajungea la concluzia că "Am încheiat " " pe planul științific și eseistic " etapa românească. E riscant, dar și rezultatele vor fi considerabile. Cred că am de
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
numai la un act de adorațiune, ci la o caldă și firească reducere a dumnezeiescului la omenesc și pe deasupra - ceea ce este într-adevăr specific misticii noastre populare - la o localizare la orizonturi românești a vieții sfinte.” Cartea lui Marian a interesat nu numai pe folcloriști, critici literari și istorici ai religiilor (cu deosebire pe Mircea Eliade, care o mai cercetează și când scrie textul conferinței “Mistica primăverii”, din 1938), ci și pe distinși poeți, ca Ion Pillat, care în amplul său
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
fie o concesie de gust care venea din partea profesorului de liceu Nicolae Iordache. Dar criticul își concentrează atenția către prozatorii de primul rang. Mihail Sadoveanu i se relevă ca un fabulos talent”, unitatea operei lui fiind perfectă. Scriitorul este mai interesat de colectivitate și mai puțin de drama individuală. De aici, clasicismul său pe care de obicei critica îl prezintă ca pe un romantic. Trecând peste tardivele și tristele alegații conformist-conjuncturale despre romanul realist-socialist Mitrea Cocor (le va rosti și despre
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
însemnată în legătură cu acel obiectiv, plasat în acel loc neamenajat în vreun fel. În vremea aceea nu aveam o idee clară despre ceea ce reprezenta un absolvent al Politehnicii, nu știam să-l prețuiesc la adevărata lui valoare. Pe mine nu mă interesau decât cărțile, lecturile și Facultatea de Litere și Filozofie de la Cluj, pe care o părăsisem cu nostalgie, pentru a mă stabili la București unde l-am urmat pe tânărul meu soț. M-am trezit că soțul meu era deja angajat
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13009_a_14334]
-
un scriitor novator în literatura poporului român, modern prin metalimbaj, deloc uzat de trecerea timpului. Un ultim argument de reținut, care motivează înalt-intelectual traducerea, este dorința de a pune opera la îndemâna specialiștilor în literatură comparată. Desigur, aceștia pot fi cei interesați de finele secolului luminilor și de începuturile romantismului în literatura europeană. Poema lui Ion Budai-Deleanu face probă elocventă pentru deschiderea românilor față de tot ce se întâmplă în cultura Europei. E suficient să citești cele două prefețe care escortează textul Țiganiadei
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
acesta a fost mereu creștinismul antisemiților: o firmă polemică și politică. Împotriva ei Cuvântul s-a ridicat hotărât, refuzând orice demagogie, dar, mai ales, demagogia antisemită.” Aceasta este imaginea „idilizată”, pur subiectivă pe care o avea Sebastian. Dar nici nu interesează aici o alta. Prin urmare, acest ziar a fost văzut pentru un timp ca fiind o oază de adevăr și de luciditate, un loc riscant dar cu atât mai mult irezistibil pentru „dizidentul” Sebastian, care nici nu și-ar fi
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
văzut de-un car de vreme! Ce mai faceți?...” Stelian o lăsă pe femeie să spună ce avea de spus. “Nu chiar atât de rău”, îi răspunse. “E bine că sunt sănătos...” “Ei bine, domnule Teodorescu, de ce vă plângeți?” se interesă, din celălalt capăt al mesei, un bărbat solid și cu fața expresivă, îmbrăcat într-o uniformă ofițerească de culoare albastră, care îi venea ca turnată. Stelian nu-l recunoscu pe loc, dar bănui că trebuia să fie unul din băieții
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]
-
din locuință, ba chiar îl amenințaseră cu evacuarea forțată, în cazul că s-ar fi opus... Colonelul îl ascultă răbdător până la capăt, notându-și ceva într-un carnet, iar la sfârșit îi declară scurt și sec că avea să se intereseze personal de acest caz. “Dar cu sioniștii pe care i-ați arestat voi, ce facem? Când o să puneți voi capăt acestei mascarade?...” izbucni cu revoltă abia stăpăpânită un tânăr de vreo treizeci de ani. Tânărul purta o pălărie neagră, pe
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]
-
mai lucra. Asta, desigur, trebuie să însemne că, sau e foarte bun sau e mizerabil. De-abia aștept să ți-l dau D-tale să-l citești și să-mi dai sentința definitivă. Dincolo de părerea D-tale nu mă mai interesează nimic.” (Scrisoare către Mihail Dragomirescu, 20 nov. 1920). Nu era chiar așa. Cu multă nerăbdare o aștepta și pe aceea a lui E. Lovinescu, cel care va rosti adevărata „sentință”. Mai târziu, va împărtăși câteva gânduri și despre Gorila, încercând
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
nu lipsesc, ba chiar devin extrem de semnificative în economia romanelor, ele nu acaparează sensurile date existenței umane, nu copleșesc, par numai un nucleu de la care pornește totul sau unul în care totul se întoarce, diafan, discret, de la sine. Ceea ce o interesează pe autoare este ființa umană și încercările ei de a se construi și de a-și găsi o identitate, prin iubire, artă, relația cu divinitatea și cu societatea. Experiențe fundamentale, nu?! Ce reușește?! Reușește să creeze personaje, nu atît duse
Comentarii critice by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/13302_a_14627]
-
de pe tort, este masajul medical, executat de mîinile pricepute și binecuvîntate, ale unui om care nu vede. Mă-ntorc acasă toropită și iau în mînă un ghid al Egiptului, pe care iubitul meu a făcut sublinieri. Înțeleg astfel ce-l interesa, ce gîndea și ce iubea la ținutul acela îndepărtat. Descopăr, uimită, de exemplu afinitatea pentru gnostici, care predicau salvarea prin cunoaștere, nu prin credință, admirația pentru privirea vigilentă a statuilor Egiptului antic ( vigilența mereu trează, o altă idee preluată tot
Luna lui Cuptor by Elena Brădișteanu () [Corola-journal/Imaginative/13748_a_15073]
-
familiare, față de aceasta tresar. Poate că am reușit să cunosc destui poeți, ca să-mi fac o imagine de ansamblu. Nu știu exact nici de cât timp circulă expresia, plină de lehamite și simpatică compasiune: ăsta?... ăsta e poet. Aș fi interesată să aflu, de pildă, dacă e de dinainte sau de după evenimentele din decembrie ’89. O să fiu bănuită că fac legături psiho-socio-maniacale cu, de pildă, apariția intempestivă a lui Dinescu pe ecranele televizoarelor, în timpul acelor evenimente. La o primă rememorare, am
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
simpatii politice. "Carol al II-lea desființase partidele, foarte bine făcuse, prea mare tămbălău cu tot felul de alegeri și, pe urmă, nici nu se făcea bine guvernul, că și cădea..." spune el în Viața ca o pradă. Ceea ce-l interesează cu adevărat este să-și facă un rost în viață și, cum se hotărâse ca rostul să fie de scriitor, își urmează cu obstinație destinul încercând să nu vină în contradicție cu regimul. Dacă regimul politic este democratic sau nu
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
Ion Manolescu Detectivistică literară Preface astăzi traseul bio-bibliografic al lui Alexandru Monciu-Sudinski seamănă mai degrabă cu un demers detectivistic, decît cu unul de istorie literară. Cititorul interesat de evoluția unuia dintre cei mai talentați prozatori români ai anilor ’70 are de furcă încă de la identificarea numelui: grafiat cînd Monciu-Sudinski (1971, la debutul, cu schițe și povestiri, în volumul Rebarbor), cînd Monciu-Sudinschi (1973, pe coperta celei de-a
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
1989, II, București, Fundația Luceafărul, 2001; Mihai Pelin - op. cit., 2002; Eugen Negrici - Literatura română sub comunism, București, Pro, 2002; Florin Manolescu - Enciclopedia exilului literar românesc. 1945-1989, București, Compania, 2003) indică faptul că, de activitatea "prozatorului și reporterului" Monciu-Sudinski, s-au interesat deopotrivă critica literară și Securitatea, intelectualii care s-au opus regimului Ceaușescu și turnătorii care îi "fișau" pe indezirabilii acestuia. După topirea tirajului cărții de proze de debut, Monciu-Sudinski se reprofilează pe alcătuirea de "reportaje" (pe care, de fapt, le
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
mod atrăgător. La umbra colorată a copertinelor apăruse ca loc de elegant popas apreciat de bucureșteni noul local pe nume Corso. Peste drum de el cofetăria Nestor devenise de mult un elegant lăcaș apreciat de burghezia bucureșteană. Pe mine mă interesau, la acel ceas, apariția ultimelor romane ale scriitorilor prezentate în vitrinele librăriilor. Fantezia mea se hrănea cu subiecte iscate de lectura lor. Devenise pentru mine o hrană zilnică. Timpul meu se scurgea în ritmul nevăzut al ceasurilor petrecute în compania
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
forță să aducă vreo schimbare în peisajul molcom al apartamentului. În acea dimineață, m-am așezat curmeziș în confortabilul pat care ocupa un perete întreg, răsfoind paginile ziarului "Dimineața" cu totul întîmplător, fiindcă evenimentele notate în paginile lui nu mă interesau. Și deodată interesul meu se trezi ca dintr-o amorțeală la perceperea unui articol din pagina a doua: 20 de ani de activitate literară sărbătoriți de marele critic E. Lovinescu. Nu știu dacă în momentul în care consemnez acest eveniment
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]