4,226 matches
-
ACADEMIA ROMÂNĂ INSTITUTUL DE ISTORIE „A. D. XENOPOL“ ISTORIE ȘI SOCIETATE ÎN SPAȚIUL ESTCARPATIC (SECOLELE XIIIXX) Acest volum, publicat cu suportul financiar al Ministerului Educației și Cercetării, conține comunicările susținute în cadrul simpozionului internațional Spațiul românesc între Orient și Occident. Interferențe politice, culturale și religioase, Iași, 8-9 octombrie 2004. Ele sunt rezultatul cercetărilor efectuate în cadrul contractului 3-83 din programul CERES. Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României Istorie și societate în spațiul est carpatic: sec. XIII-XX/ vol. editat de: Dumitru Ivănescu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Dorin) 507 Indice de nume 521 CUVÂNT ÎNAINTE Textele cuprinse între coperțile acestui volum sunt, în parte, urmarea simpozionului internațional organizat în zilele de 9-10 octombrie 2004 de către Institutul de Istorie „A. D. Xenopol“, intitulat Spațiul românesc între Orient și Occident. Interferențe politice, culturale și religioase. Simpozionul, la rândul său, e produsul unor investigații întreprinse de un grup important de specialiști implicați în studierea istoriei românilor. De altfel, lucrarea de față însumează rezultatele obținute după o primă etapă de cercetări, susținute financiar
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
prețuită de contemporanii străini, influența lor politică între regatele catolice Ungaria și Polonia, de o parte, și puterile balcanice, de altă parte, apoteoza acestei evoluții întruchipată de personalitatea și acțiunea lui Ștefan cel Mare, sunt în mare măsură produsul acestei interferențe a curentelor economice, politice și culturale în spațiul românesc și al capacității românilor de a le fructifica. Concepută ca deviere de scurtă durată de la „cruciata generală“ (passagium generale) spre Țara Sfântă, cruciata a patra a dat naștere de fapt unuia
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de cereri de naturalizare. Odată împământeniți, foștii supuși greci beneficiau de drepturile românilor, element demn de luat în seamă, mai ales că numeroase familii • Vezi Ecaterina Negruți, Grecii în viața economică a Moldovei în secolul XIX, în Leonidas Rados (ed.) Interferențe româno-elene, Iași, Fundația Academică „A.D. Xenopol“, 2003, p. 59-84. • Constantin Sion, Arhondologia Moldovei. Amintiri și note contemporane. Boierii moldoveni, text ales și stabilit, glosar și indice de Rodica Rotaru, prefață de Mircea Anghelescu, postfață, note și comentarii de Ștefan S.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
chiar după 1821, o limbă de cultură, cunoscută de generația matură, în deplinătatea capacităților creatoare. • Vezi excelentul studiu semnat de Anna Tabaki, Traductions et interaction culturelles: l’Ére des Lumières dans le Sud-Est de l’Europe, în Leonidas Rados (ed.), Interferențe românoelene, p. 99-112. • Primul exemplu este din 1828, când apare G.G. Bredow, Istoria generală pe scurt, tradusă de Ioan Skarlatos, tradusă și de M. Muzescu în 1860, convins că este primul traducător. Deși numărul de autori occidentali traduși prin intermediare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
spiritul sud-est european, București, Editura Minerva, 1976, p. 21). educația în deceniile cinci-șase refuză o limbă dificilă, identificată adesea cu spațiul oriental, în favoarea francezei. Chiar dacă ultimul demisecol a așezat în linii mari apele în această chestiune, înlocuind opiniile diletanților și interferențele populiste ori politicianiste cu argumentele specialiștilor, credem că sunt încă necesare cercetări amănunțite, în special în spațiul moldav. Ele vor demonstra, dacă sondajele noastre se confirmă, că influența culturală greacă a devenit treptat, în această perioadă și mai ales în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
marcate de noul context politic intern și internațional. De pe poziția geografului, Vasile S. Cucu scria în anul 1994: „Regional, în cadrul fizico-geografic și geopolitic al Europei, spațiul României corespunde regiunii de tranziție - atât către răsărit, apus cât și spre miazăzi, la interferența dintre Europa peninsulară și cea continentală“6. • N. Al. Rădulescu, Poziția geopolitică a României, I, în Geopolitica, I (ed. Emil I. Emandi, Gh. Buzatu, Vasile S. Cucu), Iași, 1994, p. 96. • Gh. I. Brătianu, Chestiunea Mării Negre, curs 1941-1942, p. 11-12
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și evidențiindu-se exemplele de mobilitate în interiorul și exteriorul grupurilor 36; extinderea documentației și analizei la distribuția comercianților de diferite etnii în toate zonele Imperiului, la rolul jucat de aceștia în restructurarea politică și culturală a populațiilor indigene, la creionarea interferențelor religioase, culturale, etnice 37; urmărirea conexiunii dintre locul de origine (origo) și cel de reședință al comercianților, a semnificațiilor juridice, economice, afective ale indicării mediului de proveniență și a relațiilor dintre consistentes și incolae 38. Din punct de vedere al
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
abilitat în filologie (1976). G. a cercetat cântecele epice eroice românești, a delimitat baladele, cântecele istorice, eposul eroic ca specii aparte, a studiat istoria folcloristicii din România, Basarabia, Transnistria, textologia „complexă” și poetica istorică a folclorului epic, relațiile interetnice și interferențele în folclor, în monografia Vostocinoromanskii gheroiceskii epos (1967), urmată de Folklor i moldavsko-russko-ukrainskie istoriceskie sviazi (1975), Ustnaia epiceskaia tradiția vo vremeni (1989) ș.a. A luat în dezbatere poetica comparată a creațiilor epice orale est-europene și siberiene, cântecele eroice din colecția
GAŢAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287173_a_288502]
-
să exprime, sub aspect politic, optica Puterilor Centrale asupra războiului, G.B. nu are preocupări literare. Sunt tipărite totuși articole de propagandă, semnate de colaboraționiști ori de autori germani, dintre care unii erau, probabil, ofițeri ai armatei de ocupație, pe tema interferențelor culturale (Hermann Kienzl, Poeta germană a României Mite Kremnitz, Emanuel Kremnitz, Cu prilejul aniversării morții Carmen Sylvei), recenzii la unele plachete de poezii (cum este cea semnată E.C. la volumul Crini albi și roșii de D. Karnabatt), necrologuri (D. Karnabatt
GAZETA BUCURESTILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287185_a_288514]
-
deja de la Cornel cu lucrurile acestea, de la dezbaterea anterioară, dar, În general e un demers care face parte mai puțin din cutumele academice. Sunteți cumva gemeni sau Îngemănați, Cornel și cu tine, În ceea ce ați prezentat la Phantasma; există multe interferențe Între voi. Un demers critic de tipul acesta, care este complex și care are o formă asumată de narcisism, nu riscă să fie foarte egoist față de cititor? Foarte egoist sau foarte ambițios? Ce te interesează pe tine mai mult Într-
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
umanistice (1973), impunând trăsătura distinctivă, anunțată în subtitlu: excurs critic și comparatist. Organizată în trei diviziuni, materia își păstrează unitatea punctelor de vedere și a finalității, în pofida diversității tematice și a criteriilor interpretative aparent derutante. În fiecare studiu, tratând despre interferențe și paralelisme între curente, scriitori, opere, idei etc., D.-B. descoperă tăinuite linii de forță, hotărâtoare pentru evoluția culturii române, ca să le proiecteze apoi în plan universal. Rostul acestor apropieri între fenomene și culturi este definirea originalității literaturii române, prin
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
la prima vedere, studiile publicate de D. se ordonează pe axa unor preocupări științifice cu tematică, plasare în timp și în finalități comune. Cu excepția eseului bibliografic Shakespeare în România (1964), toate celelalte lucrări circumscriu internațional literatura română veche, îndeosebi în interferențele ei, sincrone sau nu, cu cea universală. Fără a stărui în descrierea influențelor străine, în Explorări în istoria literaturii române (1969) autorul dezvăluie modul în care tradițiile culturale românești au asimilat creații de prestigiu, cel mai adesea remodelându-le. Pornind
DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286924_a_288253]
-
culturii. Urmărind sublinierea liniilor distinctive ale speciei respective în istoria literaturii și a mentalității românești, autorul studiază două categorii de scrieri: unele destinate „creștinilor și cetățenilor”, altele, educației principilor, abordându-le din cât mai multe unghiuri: origine, conținut, destinatari, circulație, interferențe culturale, valori etice, estetice, filosofice etc. Se demonstrează astfel că literatura română a trecut pragul secolului al XIX-lea cu o concepție bine sudată despre om și lume, concepție consolidată și cu ajutorul ideilor cultivate în cărțile de înțelepciune. O primă
DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286924_a_288253]
-
studenției, F. și-a consacrat viața cercetării tezaurului folcloric maghiar din România. Culegător, exeget, istoric al folcloristicii, editor de folclor, el publică un număr mare de cărți, studii și articole, preocupându-se constant de baladă, basm, cântec liric și de interferențele folclorice româno-maghiare. Creația populară românească intră, de asemenea, în sfera preocupărilor sale, prin publicarea de culegeri și traduceri ale unor balade, cântece haiducești, colinde și povești. În colaborare cu poetul Kiss Jenő, tipărește mai multe volume de balade și colinde
FARAGÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
aparte este rezervat cercetărilor comparate. F. prezintă unele aspecte ale pătrunderii în folclorul maghiar a unor motive folclorice românești: variante ale Mioriței, variantele instrumentale, literare și mimodramatice ale temei ciobanului care și-a pierdut oile, balada fratelui mort, precum și câteva interferențe locale ale unor balade românești și maghiare. Tot aici este inclus studiul despre vestitul interpret român de balade Petrea Crețul Șolcan. F. a cules și a studiat variantele necunoscute ale poveștii gâscarului - integrată în literatura maghiară clasică prin epopeea lui
FARAGÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
mecanism de producere a poeziei. Aria din care D. își alege afinii spirituali este foarte largă: de la Goethe și Hölderlin la Mallarmé, Valéry și poezia americană și spaniolă contemporană. Eseist de marcă, s-a ocupat mai ales de zona de interferență dintre filosofie, poezie și religie (Tragic și demonic, 1980), de problemele limbajului poetic, de construirea identității personale în raport cu alteritatea, de răspunsul civic și politic la provocările prezentului. Remarcabilă a fost seria de articole consacrate tendințelor poeziei momentului, Despre moda poetică
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
Fischers, „Titellose Bilder”, „Neue Literatur”, 1956, 4; Anca Goția, Ludwig Vinzenz Fischer (1845-1890), în Studii de istorie a naționalității germane și a înfrățirii ei cu națiunea română, II, București, 1981, 238-246; Raluca-Miruna Bostan, Centenarul unei publicații: „Romänische Revue” (1885-1894), în Interferențe culturale româno-germane, coordonatori Andrei Corbea și Octavian Nicolae, Iași, 1986, 231-234; Horst Schuller Anger, Der Übersetzer Ludwig Vinzenz Fischer in der „Romänische Revue”, în Deutsche Literaturtage in Reschitza. Eine Dokumentation, Reșița, 1996, 115-122. A.Gț.
FISCHER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287008_a_288337]
-
mod paradoxal, efectele de distorsiune generate de atmosfera terestră pot fi mai puțin problematice pentru fotografierea din spațiu decât pentru cea aeriană. La începuturile fotografierii din spațiu, faimosul expert în rachete Werner von Braun observa că, „atunci când fotografiezi... din spațiu, interferențele și turbulențele sunt departe. Atmosfera este mult mai transparentă de deasupra decât de dedesubt”. Pentru a ilustra afirmația, a sugerat următoarea demonstrație: „Luați o coală de hârtie cerată. Țineți-o aproape de față și veți vedea ceva vag. Țineți-o pe
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
este narațiunea amplă, atent și fin articulată, ca în Walhalla, macronuvelă sau microroman, proză emblematică tematic, stilistic și ca tipologie. Înclinația individualizantă este, cum s-a observat, aceea spre „fructificarea virtualităților «analitice» ale povestirii” (Nicolae Crețu). Procedeul predilect rămâne suprapunerea/interferența perspectivelor temporale, jocul de optică între momentul evocat și cel al evocării, din tratarea contrapunctică rezultând o proză ce „interpretează oarecum «muzical» stări de conștiință subtile, momente sufletești gingașe” (Dumitru Micu), cu frecvente inflexiuni lirice și imixtiuni ale fantasticului. „Prozator
MATEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
conține eseuri ale lui Mihai Cimpoi (Modelul Daciei, Eminescu în viziunea lui Mircea Eliade), dar și Eminescu - poet național și universal de Al. Piru. Părintele Constantin Galeriu publică studiul Chipul mântuitorului Iisus Hristos în gândirea lui Mihai Eminescu. Sub titlul Interferența în lumea spirituală germană prin opera lui Eminescu se publică un dialog purtat de Mihai Cimpoi cu Elza Lüder și Paul Miron. Pe prima pagină a numărului 3/1991, la rubrica „Eminescu inedit”, cititorilor li se oferă un „fragment dintr-
MIHAI EMINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288117_a_289446]
-
istorie a jurnalului intim (deși o astfel de schiță există în carte) și nici un tratat despre literatura biografică, ci să încerce o definire în etape a jurnalului și, în fine, a jurnalului intim al scriitorului sinucigaș. Un eseu, așadar, despre interferențele unei specii literare cu marea temă a morții, realizat plecând de la texte ale unor scriitori precum Seneca, Amiel, Mauriac, dar și Goethe, Drieu La Rochelle, Virginia Woolf, Kafka, Cesare Pavese, Sylvia Plath, Nerval, Baudelaire, Romain Gary, Stefan Zweig, Hemingway, Malcolm
MIHAIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
a cărui poetică ar rămâne cantonată în relația autobiografică (asupra „discusului epic” al lui Rebreanu criticul va reveni într-o monografie din 2001) și prin proza lui Cezar Petrescu, autor „fascinat de romanul cronică”. Hortensia Papadat-Bengescu s-ar afla la „interferența a două poetici”, dar evoluția ei o abandonează treptat pe una dintre ele spre a se îndrepta către cealaltă. Al doilea tip, „modelul narativ experimental”, este ilustrat de Camil Petrescu, Mircea Eliade, Anton Holban, Mihail Sebastian, M. Blecher, Mihail Sadoveanu
GLODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
având în vedere faptul că au fost concepute să poată include societăți atât de diverse ca cele care compun, în prezent, Uniunea Europeană. Resursele acestei libertăți de alegere cu privire la dezvoltarea societății românești se datorează unei conjuncturi cu totul excepționale, rezultat al interferenței dintre tranziția postcomunistă și integrarea europeană. Cele două procese nu au fost paralele. Tranziția postcomunistă românească și-a croit, vreme de aproape un deceniu, un drum al ei, care a fost destul de brutal și radical modificat de integrarea europeană. Am
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Montesquieu, William Godwin și mai puțin de socialiștii utopici. Sensurile moral-filosofice, încifrate în legendele prelucrate de Shelley - englezești, italiene, grecești și orientale - ori în poemele fantastice, sunt degajate constant, fără a fi neglijate, firește, izbutirile estetice. În spațiul relațiilor și interferențelor literaturii engleze cu alte literaturi se plasează și lucrarea Shakespeare în cultura română modernă (1971). Urmărind istorist efectele catalitice ale capodoperelor „divinului brit” în România - de la primele mențiuni, recenzii, articole și reprezentații până la studii, traduceri și inserții tematice în scrierile
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]