KorAP: Find »[drukola/base=intermitent & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...37 38 39 ...180 >

4,477 matches

Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622

guvern reprezentativ. Experiența a arătat de multe ori că în Franța născută din Revoluție această altă legitimitate a fost întotdeauna expusă accidentelor istoriei. E foarte clar că o asemenea coincidență nu e întîmplătoare, că mai ales în perioadele unei legitimități intermitente, în momentele de dezechilibru, de incertitudine sau de confruntări se fac auzite apelurile cele mai vehemente la intervenția salvatorului. Fiind trecere de la o stare sigură la una a tulburărilor sau spaimelor, de la adeziune la alienare, orice criză de legitimitate apare

Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615

stare de anxietate: lipsesc zumzetul familiar, apelurile telefonice, intervențiile colegilor, lumina stranie a monitorului sau tabletei, pianotarea inaudibilă a degetelor pe tastatura smartphonului etc. Dacă mediul extrașcolar încorporează tot mai mult tehnologiile de perturbare a atenției (reclame, firme luminoase, sunete intermitente, un fond sonor acaparant și obsesiv de obicei muzică house sau techno) mediul școlar este în continuare gândit din perspectiva unei concentrări prelungite a atenției, ceea ce presupune eliminarea pe cât se poate a tehnicilor de perturbare și abordarea lineară, în solitudine

Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

în partea sa cea mai dinamică, pe parcursul primelor decenii ale secolului XX. Rădăcinile acesteia pot fi însă identificate în lucrările unor mari personalități ale medicinii. Încercăm să rememorăm, pe scurt, aceste contribuții în rândurile ce urmează. Cunoștințele referitoare la claudicația intermitentă au parcurs, după Condorelli și Brevetti (2002), mai multe “epoci”: preistoria cu prima relatare referitoare la claudicația intermitentă realizată de Bouley în 1831, descrierea claudicației intermitente la om de către Brodie (1846) și impunerea termenului de claudicație de către Charcot (1858), istoria

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
în lucrările unor mari personalități ale medicinii. Încercăm să rememorăm, pe scurt, aceste contribuții în rândurile ce urmează. Cunoștințele referitoare la claudicația intermitentă au parcurs, după Condorelli și Brevetti (2002), mai multe “epoci”: preistoria cu prima relatare referitoare la claudicația intermitentă realizată de Bouley în 1831, descrierea claudicației intermitente la om de către Brodie (1846) și impunerea termenului de claudicație de către Charcot (1858), istoria veche (1900-1950) cu teoria vasospasmului (Erb 1898) care a stat la baza terapiei vasodilatatoare în AOMI, evul mediu

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
să rememorăm, pe scurt, aceste contribuții în rândurile ce urmează. Cunoștințele referitoare la claudicația intermitentă au parcurs, după Condorelli și Brevetti (2002), mai multe “epoci”: preistoria cu prima relatare referitoare la claudicația intermitentă realizată de Bouley în 1831, descrierea claudicației intermitente la om de către Brodie (1846) și impunerea termenului de claudicație de către Charcot (1858), istoria veche (1900-1950) cu teoria vasospasmului (Erb 1898) care a stat la baza terapiei vasodilatatoare în AOMI, evul mediu (anii ’60) cu descrierea fenomenului de “furt” sanguin

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
pe un clișeu radiologic (fig.1.5 - sursa: National Library of Medicine. Wien. Klin. Wochenschr. 9, 63, 1896). Ulterior s-au folosit mixturi de bariu sau bismut ca substanțe de contrast. 1831 - Doctorul veterinar Jean-Francois Bouley descrie prima dată claudicația intermitentă la un mânz de 6 ani la care, în cursul disecției, s-a evidențiat prezența unui anevrism al aortei abdominale și ocluzia ambelor artere femurale (Archives générales de Médicine 1831; 27: 425). În 1846 Brodie descrie claudicația intermitentă la om

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
dată claudicația intermitentă la un mânz de 6 ani la care, în cursul disecției, s-a evidențiat prezența unui anevrism al aortei abdominale și ocluzia ambelor artere femurale (Archives générales de Médicine 1831; 27: 425). În 1846 Brodie descrie claudicația intermitentă la om iar Jean-Martin Charcot (fig.1.6) în 1858 descrie și impune acest termen în literatură. 1852 - Carl von Rokitanski (fig.1.7) consideră aterogeneza drept “încrustație a trombilor în peretele arterial” (von Rokitansky C. A manual of pathology

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
apărută la efort, absentă în repaus dar neconcordantă în totalitate cu criteriile Rose. Restul pacienților cu dureri gambiere la repaus, dureri la nivelul membrelor inferioare apărute la efort care nu interesează și gamba au fost încadrați în grupul fără claudicație intermitentă. Aproape jumătate dintre pacienții cu criterii Roseprezente nu aveau afecțiuni ale arterelor mari periferice iar jumătate dintre afecțiunile arterelor periferice nu întruneau criteriile Rose, ceea ce a generat ideea că până când arteriopatia obliterantă nu este extinsă și bilaterală ea nu este

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
În Marea Britanie ischemia acută interesează 500 pacienți anual iar ischemia cronică 50-100 pacienți la 100.000 locuitori/an adică 20.000 pacienți/an. Incidența (la 10.000 locuitori/an) în funcție de sex și vârstă a arteriopatiilor obliterante periferice (definite prin claudicație intermitentă) în studiul Framingham (1970) a fost (tabel 2.2): Dormandy raportează pentru bărbații cu vârsta cuprinsă între 30-34 ani o incidență de 2/1000/an a claudicației intermitente care crește la 7/1000/an la cei peste 65 ani17. Se

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
an) în funcție de sex și vârstă a arteriopatiilor obliterante periferice (definite prin claudicație intermitentă) în studiul Framingham (1970) a fost (tabel 2.2): Dormandy raportează pentru bărbații cu vârsta cuprinsă între 30-34 ani o incidență de 2/1000/an a claudicației intermitente care crește la 7/1000/an la cei peste 65 ani17. Se estimează că numărul persoanelor cu vârsta > 65 ani va crește cu 70% în SUA în perioada 2010-2030, creea ce în 2040 va reprezenta 21,8% din populație 57

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
0.9 Edinburgh Artery Study (1991) identifică o prevalență de 17%. Studiul Rotterdam evidențiază o prevalență de 19,1% a AOMI la pacienții vârstnici (> 55 ani) - 16,9% la bărbați și 20,5% la femei. Doar pe baza prezenței claudicației intermitente prevalența la bărbații sub 50 ani se situează la 1 1.5% crescând mult (5%) la vârste peste 50 ani17, până la 20% (!) la cei peste 75 ani. Claudicația intermitentă este produsă des de afecțiuni aorto iliace la pacienții tineri (sub

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
bărbați și 20,5% la femei. Doar pe baza prezenței claudicației intermitente prevalența la bărbații sub 50 ani se situează la 1 1.5% crescând mult (5%) la vârste peste 50 ani17, până la 20% (!) la cei peste 75 ani. Claudicația intermitentă este produsă des de afecțiuni aorto iliace la pacienții tineri (sub 40 ani) și de afecțiuni femuro-poplitee la pacienții vârstnici, 20% dintre pacienții prezentând leziuni multisegmentare (McDaniel, Cronenwett, 1989). Distribuția arteriopatiei obliterante în funcție de grupele de vârstă în studiul Framingham a

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
pacienților simptomatici crește odată cu progresia în vârstă cu o rată de 0.2% pe an pentru bărbații între 35-45 ani și cu peste 1% pe an la bărbații peste 65 ani26. În studiul Framingham rata anuală de dezvoltare a claudicației intermitente a fost de 0.3-0.7%/an pentru bărbați și 0.1-0.4%/an pentru femei. Doar 10% dintre pacienții cu AOMI au simptomele clasice, 40% nu prezintă claudicație iar 50% au alte simptome (americanheart.org). Prevalența AOMI asimptomatice a

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
în România mortalitatea/morbiditatea prin boli cardio vasculare reprezintă un procent important din totalul deceselor (61.6%) iar între bolile cardio-vasculare patologia aterosclerotică ocupă primul plan (66.6%). Studiul patologiei aterosclerotice a membrelor inferioare devine important din două considerente: claudicația intermitentă, principalul simptom al AOMI este un factor de risc independent al afectării cardiovasculare 44, fiind propus ca marker surogat (de predicție a riscului de afectare aterosclerotică, ameliorarea markerului corespunzând ameliorării procesului ateromatos) al acestei afecțiuni alături de EBCT, aprecierea reactivității arterei

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
amputații de 1-3%) destinul acestor pacienți fiind marcat de mortalitatea importantă prin evenimente cardio-vasculare. Se poate astfel identifica o legătură strânsă între diversele teritorii vasculare afectate de ateroscleroză ceea ce justifică interesul pentru conturarea profilului de risc al pacienților cu claudicație intermitentă. Factorii de risc cardio-vascular au fost definiți ca elemente asociate statistic semnificativ cu posibilitatea apariției afecțiunii cardio-vasculare într-o perioadă de timp definită (uzual 5 sau 10 ani), acest concept modern fiind perceput ca o combinație a unei relații de

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
factorilor de risc drept agenți cauzali au fost: temporalitatea, consistența, plauzibilitatea biologică și reversibilitatea 42. Acest risc a fost estimat în diverse studii epidemiologice. Încă din 1985 (Kannel) s-a observat că factorii majori de risc cardiovascular prezic apariția claudicației intermitente cu o fidelitate mai mare decât prezic apariția afecțiunilor coronariene 44. Gruparea lor în modificabili și nemodificabili are rolul de a atrage atenția asupra implicațiilor pe care terapia bine condusă le poate avea în reducerea impactului acestor factori de risc30

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
1.7—7.5, diagnosticul de arteriopatie obliterantă fiind stabilit mai devreme cu o decadă la fumători decât la nefumători. Tabagismul cronic este corelat cu un risc de 3-4 ori mai mare de progresie a afecțiunii de la stadiul de claudicație intermitentă la cel de ischemie de repaus și ulterior la cel de apariție a tulburărilor trofice care impun efectuarea amputațiilor mai mult sau mai puțin limitate. În România 42.7% dintre bărbați și 15.2% din femei sunt fumători această diferență

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
al glutationului (principalul tiol antioxidant). Ar fi utilă o analiză a implicării acestei enzime și în progresia AOMI. Hiperlipoproteinemia este prezentă la 50% dintre pacienții cu arteriopatii obliterate. La valori ale colesterolului seric > 270 mg% (7 mmol/l) incidența claudicației intermitente se dublează 67. Asocierea arteriopatiilor obliterante cu hipertrigliceridemiile este neclară 57. În afara LDL C, s-a probat faptul că și lipoproteina (a) este un factor de risc independent pentru AOMI. Clasificarea AHA/ACC a factorilor de risc consideră valorile crescute

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
acestei relații în funcție de sex: în populația de hipertensivi bărbații prezentau un risc relativ de aproximativ 2 în timp ce femeile un risc relativ de 4 de a dezvolta AOMI. S-a evidențiat faptul că 2-5% dintre pacienții hipertensivi prezentau la internare claudicație intermitentă (studiul SHEP) în timp ce 35-55% dintre pacienții cu AOMI prezentau la internare HTA (studiul PARTNERS). În România numărul de hipertensivi ar fi de peste 3 milioane 61. HTA are o relație atât de cauză cât și de efect cu AOMI. Tratamentul "energic

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
mediocalcozei, arteriopatiei distale și neuropatiei. Prezența sclerozei calcifice a mediei vasculare (vase necompresibile cu presiuni fals crescute la determinările sfigomanometrice) a fost evidențiată prima dată de către Johann Monckeberg (1903). Scăderea toleranței la glucoză amplifică de 2-4 ori riscul apariției claudicației intermitente. Femeile cu scăderea toleranței la glucoză prezintă un risc de 4 ori mai mare de AOMI față de 2,4 ori la bărbați iar apariția glucozuriei crește riscul apariției claudicației intermitente de 8,6 ori la femei față de 3,5 ori

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
toleranței la glucoză amplifică de 2-4 ori riscul apariției claudicației intermitente. Femeile cu scăderea toleranței la glucoză prezintă un risc de 4 ori mai mare de AOMI față de 2,4 ori la bărbați iar apariția glucozuriei crește riscul apariției claudicației intermitente de 8,6 ori la femei față de 3,5 ori la bărbați. Riscul de amputație crește de 7 ori la diabetici. În România prevalența diabetului zaharat este de 3.18 la 100 locuitori (o creștere cu 2.69% față de 1989

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
studiată atât în AOMI cât și în alte afecțiuni cardio-vasculare (Dormandy 1973, 1974, Lowe 1981) în cursul analizei relației dintre “policitemia de stress” și leziunile arteriale. De asemenea, nivelele hematocritului și ale fibrinogenului s-au corelat semnificativ cu incidența claudicației intermitente. Se cunoaște faptul că hematocritul explică 6784% din variabilitatea valorilor vâscozității sângelui total. Vâscozitatea sângelui total. În literatură valorile prezentate sunt la Tau 8.43 dynes/cm2 de 4.9 =/ 0.5 mPa.s iar la Tau 16.86 dynes

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
populație vârstnică de 7715 subiecți prin utilizarea chestionarului Rose-WHO și a IGB (patologic < 0.9), a evidențiat o prevalență mare (de 19,1% 16,9% la bărbați, 20.5% la femei) a AOMI asimptomatică și o prevalență redusă a claudicației intermitente, ambele prevalențe crescând odată cu creșterea în vârstă 40. Analiza influenței separate la cele două sexe a factorilor de risc cardio-vascular nu a demonstrat diferențe în acest sens. Sexul masculin. AOMI este o afecțiune caracteristică sexului masculin. La femei până la 50

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
la pacienții cu arteriopatii obliterante periferice fiind actualmente investigată în cadrul studiului FeAST (2000) (Fe and atherosclerosis study) . Hiper-homocisteinemia - factor de risc independent al aterosclerozei ca și fumatul și hiperlipidemia (European Concerted Action Project, 1997), factor de risc independent pentru claudicația intermitentă (Molgaard, 1992) (pacienții cu arteriopatie obliterantă periferică mai ales pacienții tineri, cei cu afecțiune coronariană și accident vascular cerebral au concentrații de homocisteină serică mai mari decât la normali 8) este în legătură cu deficitul de folați și de vitamină B12. Homocisteinemia

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
apariție al diverselor evenimente vasculare. Aceste verigi conduc la generarea diverselor scoruri de risc cardio-vascular. Statistic s-a evidențiat faptul că factorii de risc pentru afecțiunile coronariene (care sunt cel mai intens explorați) sunt în legătură strânsă cu apariția claudicației intermitente și sunt corelați cu apariția arteriopatiei obliterante a membrelor inferioare (AOMI) chiar într-o proporție mai mare decât în cazul leziunilor vasculare din alte teritorii 60. Determinarea factorilor de risc are trei obiective principale 28: identificarea pacienților cu risc înalt

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]