5,673 matches
-
Negri, Lascăr Catargiu și Sărărie, dar și altele apar ca într-un mozaic policrom și pitoresc. Palatul administrativ (azi al Culturii) pe vechile curți domnești, Muzeul Unirii, hotelul Traian (proiectat de însuși Eiffel), Universitatea, Biblioteca Centrală Universitară, Liceul Național, Liceul Internat, Palatul Roznovanu, Teatrul Național, Casa Dosoftei, bisericile Bărboi, Frumoasa, Armenească, Talpalari, Banu, Toma Cozma, Sfântul Ierarh Spiridon, Sfântul Apostol Andrei și încă multe altele (în Iașul de azi ar fi peste 120 de mănăstiri și biserici!) configurează ansamblul unui melanj
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
să mai acord interviuri, nu văd cum ar trebui să procedez în situații speciale. Cu ani în urmă, fetița mea, Antilia, m-a rugat să-i spun o poveste (maică-sa plecase la Sibiu, la spitalul în care se afla internată bunica fetiței, deci nu avea cine să adoarmă copilul). În prima seară, am spus cea mai frumoasă poveste pe care o știam eu ("Apa vie" o capodoperă din literatura neogreacă). Foarte greu a adormit fetița, pentru că, povestea fiind magnifică, m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
căi respiratorii, astea toate, poate că le voi constata în timp dacă ele există cu adevărat. Sper să nu devin unul dintre ,,veteranii’’ acestui loc, nici nu aș avea de ce. Doar pentru o simplă răceală...?! Toate informațiile venite pe filiera internaților mai ales recidiviști, spun că e obligatoriu ,,să fiu angajat’’ aici pe un termen de aproximativ 60 de zile ,,după cum citează regulamentul și legile statului’’ citate uneori de medici ori de asistentele medicale - astea..., în funcție de diagnosticul și gravitatea bolii și
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
definitiv agățate pe umerașele din lemn învechit și ros de cari ori aruncate aiurea pe vreo canapea bătrână unde scheletele mobile le-au lăsat. Aici se lasă îmbrăcămintea de acasă civilă, așa cum eu nu am făcut pe deplin, iar apoi internați fiind, merg agale aproape ,,bezmetici’’ prin coridorul semi -întunecat. Nu știu ce gândesc, numai pot să-mi închipui...nimic! Poate că și ei merg departe și pe același ,,calapod’’ cu gândurile: își fac speranțe de însănătoșire căci de aceea au venit, își
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
să elimine vulnerabilitatea subiacentă. Dacă se urmărește vindecarea pacienților, adică eliminarea riscului de recidivă, atunci această vulnerabilitate trebuie redusă. Într-un studiu anterior, care a constat în monitorizarea, timp de 15 ani, a pacienților cu tulburări anxioase ori nevroze depresive internați (Andrews et al., 1990a), am cercetat toate informațiile disponibile în momentul spitalizării care ar fi putut prezice evoluția bolnavilor pe termen lung. Trăsăturile de personalitate fuseseră cele mai importante caracteristici analizate. În modelul de ecuație structurală, vulnerabilitatea ca trăsătură de
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
ani, iar la mai puțin de 15% tulburarea a apărut după vîrsta de 35 de ani. Evoluția bolii Înainte de apariția unor tratamente eficiente ale TOC, Ingram (1961) a semnalat o înrăutățire sistematică în cazul a 39% dintre 89 de pacienți internați; o evoluție constantă și statică, în cazul a 15% dintre pacienți; un parcurs fluctuant, cu perioade de înrăutățire și de relativă ameliorare în 33% dintre cazuri și un parcurs fazic, cu perioade de remisie, în 13% dintre cazuri. Un studiu
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
se temeau sau a unui dezastru. 36% apelau la număratul în gînd, 34% manifestau nevoia de a întreba sau de a mărturisi, 28% nevoia de simetrie sau precizie, iar 18% acumularea de obiecte. În cazul unui alt grup de pacienți internați, Noshirvani și colaboratorii săi (1991) au semnalat prevalența spălării în rîndul femeilor ca act repetitiv și o recurență mai mare a verificării în cazul bărbaților. În comparație cu pacienții la care debutul se produsese mai tîrziu, ritualurile de verificare aveau o recurență
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
3. Horia Hulubei. Omul și opera. Evocare prilejuită de centenarul nașterii savantului Horia Hulubei s-a născut în Iași la 15 noiembrie 1896. Studiile elementare le face în Iași (1903-1907). Urmează studiile secundare, tot la Iași, ca bursier la Liceul Internat, pe care îl absolvă în 1916. Numele său se află gravat pe placa de marmură a Liceului, alături de ceilalți șefi de promoție. În anul 1916, Horia Hulubei se înscrie la Facultatea de Științe a Universității din Iași, Secția Fizică și
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Inculeț a intrat ca ministru de stat al Basarabiei în guvernul central al României, care era încă la Iași. De cîte ori veneam la Iași pentru examenele mele, mă duceam să-l vizitez. Locuia pe strada Pojărniciei, pe lîngă Liceul Internat. De multe ori mă reținea la masă. Aveam cu el conversații animate și-mi plăceau povestirile despre viața sa revoluționară. Cînd a aflat că am terminat studiile universitare de drept și am devenit licențiat, m-a întrebat dacă nu m-
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
la finitul anului școlar 1864-1865. * Anuarul Liceului Internat Dimitrie Cantemir din Cozmeni, jud. Cernăuți pentru anii școlari 1924/1925 1933/1934, realizat la Editura Proprie, în Cozmeni, 1935, la Tipografia Kramer & Salzmann, se înfăptuia la 10 ani de la deschiderea Liceului internat, care avusese loc la 1 decembrie 1920, după care fuseseră publicate cinci anuare pentru anii școlari 1920/1921 -1924/1925, ultimul anuar - pentru anul 1924/1925 nefiind complet a rămas să fie înglobat în anuarul de față: 1933/1934. Directorul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
10. Petit Georgel, je vous envoie ci-joint une lettre de notre père Ecrivez à votre mère mais tachez d'écrire plus proprement. Vous écrivez comme un petit bébé. Dimi este parti mardi soir en excursion avec les élèves du lycée internat 30 élèves et monsieur B avec sa famille. Crăciun est aussi de la partie. Aujourd'hui Dimișor m'a écrit une carte postale de Campina où il a probablement visité les puits à pétrole. Aujourd'hui on m'a envoyé vos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
anul 1962; - Diplomă de onoare pentru activitatea profesională și științifică, în anul 1965. Pentru participare la cel de-al doilea Război Mondial cu Crucea comemorativă 1941-1945. Familia: Este căsătorit din anul 1945, soția sa fiind profesoară de Istorie la Liceul Internat „Costache Neguzzi” din Iași. Au un singur fiu - Eugen, profesor universitar la catedra de Imunologie a Universității de Medicină și Farmacie din Iași și membru corespondent al Academiei de Medicină din România. Are domiciliul stabil în Iași, strada Fundacul Dr.
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
o fost telefonistă, în cealaltă perioadă, casnică. R. A.: - În tinerețe, ce studii ați urmat după școala primară și după gimnaziu? C. G.: - După gimnaziu, am venit și am dat examen de admitere la Liceul „Costache Negruzzi”, din Iași, era Liceu Internat, trebuia să stau la internat obligatoriu, după terminarea liceului, am dat admitere la Institutul Politehnic Iași, așa se cheama arunci, actualul UPI sau cum se cheamă... Serinela Pintilie: Universitatea Tehnică. C. G.: - Da, Universitatea Politehnică, la Facultatea de Electrotehnică, secția
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
cu prețul vieții lor, răniții, amintim pe dr. Mihail Kernbach și dr. Eugen Rezmeriță, ajuns apoi medic șef al Capitalei. Mihail Kernbach (1895-1976) a urmat școala primară și apoi Gimnaziul „Anastasie Panu” în Huși. A terminat studiile liceale la Liceul Internat „Costache Negruzzi” din Iași. În timpul Primului Război Mondial a fost încorporat în armata română și trimis la Școala de ofițeri în rezervă din Botoșani. După o perioadă scurtă de pregătire militară, în 1917 a participat efectiv pe frontul de la Mărășești. În 1918
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
manifestul Kaiserului pentru pace în numele armatelor sale victorioase! și îmi anunțară căderea Triestului. După dejun, Lupu Costache sosi la noi. Era și Lia. Îmi propuse să merg cu dânsul la Vopicka, ministrul Americii, ca să telegrafiez lui Ionel, cerându-i eliberarea internaților din Huși și Dorohoi, ca să nu fim arestate. Bineînțeles, am refuzat categoric. Atunci dânsul, arătând cu degetul pe Lia: „Nu numai doctorul, dar și dumneaei va fi arestată“. Două lacrimi îi curseră pe obraz, dar la semnul meu s-a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
atunci l-a tri mis după Schein și, pe când eram singuri, i-am explicat mirarea mea de lipsa de cuviință și de legalitate cu care procedau chiar gradele superioare. A devenit deodată blând și a reînceput eterna halima cu maltratarea internaților germani în timpul retragerii noastre. I-am demonstrat absurditatea acestei acuzații: „Nu te așteptai, domnule colonel, ca armata noastră să se oprească în dru mul spre Moldova pentru a se îngriji de ei, precum nici armata lui Mackensen nu s-a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
toți. Mie nu numai de Costache și de mama îmi era grijă, dar și de Mariuța, din pricina celor doi copii mici în paza ei. Văzând că nu mai mergea Costache la bancă, veni să-l vadă dl Bărbulescu, îl credea internat. Ne spuse că la Banca Națională nu le-a lăsat decât două camere și că sunt de o mojicie nespusă. „De ce s-or fi purtând astfel?“ îl întrebai. „De prostie. Sunt proști, proști cum n aș fi crezut niciodată.“ Și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
că astfel contribuim la jertfa națională și că numai astfel me ritam izbânda. Mă ocupai deci cu noua organizare a spitalului, unde acum ne impuneau pe contagioși. Am prevenit pe Marghiloman că trebuie să-l ia Crucea Roșie, deoarece, ca internată, nu mă voi mai putea ocupa de nimic, dar să ni-l înapoieze dezinfectat la sfârșitul campaniei. Cu doamnele Crăsnaru, Elena Miclescu și Zoe Romniceanu am instalat pe Lili Fălcoianu ca directoare. Ea locuia aici de când germanii ocupaseră spitalul din
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Mariuței, deja așa de încercată, care ar fi rămas prea izolată, fără contact cu noi; mă felicitam însă că apucasem să aranjez spitalul. Văzând gerul și zăpada, începusem a crede că vor aștepta îndreptarea vremii pentru a porni și pe internați. Iluzii! Amânarea n-a fost decât de câteva ore ca să-i pornească la 3 dimineața, pe jos, ducându-și singuri bagajul, ca să nu-i vadă nimeni și să nu li se facă demonstrații de simpatie. N-au lăsat în București
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
copii mici în paza ei și dânsa necon tenit hărțuită de germani, nu se descuraja și nu vedea decât victoria finală, dar, spre binele ei, mult mai apropiată [de] realitate. În fine, sosi d. Tzigara cu știrea definitivă că suntem internate la Mănăstirea Pasărea și că trebuie, volens-nolens, să ne ducem acolo și să ne pregătim de plecare. Cel puțin se sfârșea cu nesi guranța așa de penibilă a ultimelor săptămâni. Pentru mine, o si tua țiune clară, oricât de grea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de cucerirea Basarabiei. Se îmbătase atâta de propriile lui vorbe, încât, adresându-se mamei, așezată în fotoliul din față, netezindu-și barba cea lungă, cu ochii ridicați în extaz spre tavan, zise: „Nu te turmenta, doamnă, nu vor sta mult internate, intrăm în Moldova și se isprăvește cu războiul“. Când își lăsă privirea în jos și se uită la mama, a amuțit văzând căutătura ei îngrozită și a tăcut, iar mama s-a ridicat după scaun în tăcere și, fără a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ziarul lor, căci de la Iași, aflându-se de arestarea noastră, s-a protestat în toată Europa, probabil au crezut că era și mama luată și își făceau mai mult sânge rău decât merita. Nici vorbă cu toate acestea de liberarea internaților germani, după cum se și cădea. Ei pretind că femeile germane au fost martirizate, dar ascund că numai cele bănuite de spionaj și mai ales femeile publice au fost arestate. Pe noi ne-au luat fără nici un motiv mărturisit și tot
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
așa de rele, încât leșinau la masa mess-ului; în fine, exagerațiuni din care nu primeam decât jumătate, dar care destăinuiau dorințele publicului și atmosfera ce începuse să se formeze în mediul vrăjmașului. poliția la bucurești Soldatul lui Scheibl, șeful poliției internaților, spusese d-nei Cri văț, plângând: „Deutschland ist kaput“. Noi ziceam: „Dea Domnul mai repede“. Acest Scheibl a plecat subit, se credea, la Bruxelles. Noaptea, pe furiș, a scos trei lăzi cu lucruri furate, fără a preveni pe d-na Crivăț
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
zăboveam și noi până în primăvara 1917, cum doream, nu am mai fi putut in tra în luptă în plină revoluție rusă. Ceea ce socoteam o greșeală fu sese un noroc, tot era mai bine să suferim decât să rămânem pe dinafară. internații politici Din București ne scriau ai noștri regulat, mai ales mama, care ne povestea tot. Astfel, știurăm că internaților din Ialomița li se dăduse drumul din Săveni: cei doi frați Noica, Dărăscu, Stroescu, Leautey, Derussi. Bucuroși porniră cu trenul. La
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
revoluție rusă. Ceea ce socoteam o greșeală fu sese un noroc, tot era mai bine să suferim decât să rămânem pe dinafară. internații politici Din București ne scriau ai noștri regulat, mai ales mama, care ne povestea tot. Astfel, știurăm că internaților din Ialomița li se dăduse drumul din Săveni: cei doi frați Noica, Dărăscu, Stroescu, Leautey, Derussi. Bucuroși porniră cu trenul. La prima stație se urcă un soldat german, la gară la București îi luă în primire o gardă care îi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]