1,803 matches
-
literatura propriu-zisă, primele trei monografii cvasiromanțate sunt construite cronologic, viața artistului monografiat derulându-se cursiv într-un cadru socio-cultural care o explică; perioadele mai sarace în documente probante sunt completate eseistic cu supoziții existențiale, înfățișate cel mai adesea la nivelul interogației nu numai retorice. Scrierile furnizează, însă, cele mai multe informații și sunt analizate ca atare, închegând devenirea intelectualului și a omului. Cartea despre García Lorca prezintă unele accente mai deosebite, privind valențele remanente și în actualitate. După 1980, D. și-a concentrat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286874_a_288203]
-
persoana a treia) favorizează schimbarea unghiului de analiză, autoanaliza și, mai ales, observarea personajelor din diverse perspective. Prozatoarea împrumută formula jurnalului pentru a susține miza autenticității, incluzând astfel fapte, note de lectură și reflecții cotidiene, iar dramatismul este accentuat de interogații neliniștitoare. Tensiunea narațiunii provine și din intercalările temporale frecvente, și din distanța în timp între însemnări succesive. Mare pondere au elementele autobiografice: protagonista, Mimi Janculovici, este o prozatoare cu un debut amânat, cauza fiind imposibilitatea de a scrie, cu acceptarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289591_a_290920]
-
5 <titlu> O sinteză a teoriei literare moderne Veacul nostru a cunoscut, mai mult decât oricare altele, o continuă interogație cu privire la structura și validitatea valorilor, a valorilor politice și morale, dar și literare. Romantismul, simbolismul ori prerafaelitismul, au însemnat, pentru secolul trecut, momente de negație, mai mult sau mai puțin violentă, ale literaturii precedente sau în curs. Dar aceste negații
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
literaturii, apare și o "criză" a criticii și teoriei literare. A devenit treptat evident, că veacul nostru nu marchează numai înlocuirea unei modalități critice cu alta, ci și o punere în discuție a rostului criticii în genere. Adică exact aceeași interogație ca și cea remarcată în cazul literaturii propriu-zise. Această introducere are ca scop situaționarea lucrării lui Wellek și Warren. Ea a apărut ca un răspuns de un anumit tip la "criza" teoriei și criticii literare, dar poartă, inevitabil, și pecetea
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
la distanță - o ipostază a virtualizării educației 6.1. Funcționalitatea distanței din perspectivă psihopedagogică 6.2. Determinarea tehnologică a educației deschise la distanță 6.3. Medierea didactică și autonomia educatului 6.4. Atuurile educației la distanță 6.5. Perspective și interogații posibile Soției Mihaela și fiicei noastre Ioana, care prea bine știu că, în calitate de pretins pedagog ce sunt, una spun (scriu) și alta facă Introducere Acum șaisprezece ani, când am venit ca dascăl în Universitate, nu știam nimic despre calculatoare. Nici
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și autodeterminativ. Spațiul de informare se dilată la scara întregului Glob, componenta interculturală devine un marcator de noutate, cetățenia nu mai constituie un obstacol, iar beneficiile se disipează tuturor. Dar apelul la aceste suporturi tehnice nu se exercită fără unele interogații. Introducerea NTIC în formare ridică și o serie de obstacole sau dificultăți de genul: reticență și chiar respingere din partea exponenților unei tradiții educaționale ce rămân ancorați în mentalități pedagogice clasice; o carență informațională asupra experiențelor în domeniu pentru a asigura
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
parte. Progresul tehnologic, se știe, este determinat și de o creștere a ponderii educației, după cum și educația poate profita de pe urma avansului tehnologic. Pe de altă parte, și excesul de tehnologizare (și, implicit, de mecanizare) a învățării ridică o serie de interogații. La un moment dat, abuzul de tehnologie poate bloca sau anihila creativitatea necesară în activitatea de procesare a informației primită din exterior. Calitatea procesării va fi dată și de dimensiunile euristice ale poziționării față de informație, ce este limitată de cadrajul
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
dinamic, generator de noi poziționări și resemnificări. Acroșajul conținutului se face fie prin intermediul cuantelor elementare, fie prin articulații mai mult sau mai puțin complexe, gradul de întrepătrundere sau complexitate fiind stabilit de cel ce dorește să se formeze. Rămâne ca interogație până la ce nivel merge fragmentarea, cât de autonome să fie aceste frânturi de cunoaștere și la ce nivel de compozabilitate să se genereze noile înțelesuri. Modularitatea poate fi concepută și la nivel de dispozitiv de formare, el însuși propunând seturi
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
bazează instruirea programată, recuperează doar parțial procesul natural de învățare; prin programare, se vizează aspectul instructiv al educației, și mai puțin (sau deloc) aspectul formativ; nu toate disciplinele pot fi secvențiate; instruirea programată nu lasă loc îndoielii, punerii în discuție, interogației. Amintim ca avantaje faptul că, prin recurgerea la instruirea programată - se reduce timpul de însușire a cunoștințelor, se asigură o însușire a acestora de către toți elevii, în funcție de posibilitățile lor diferite, și se creează premisa formării unui stil de muncă activ
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
evanescentă. În principiu, poți intra în relație cu formatorul sau cu alți coechipieri ai activității de învățare. Trebuie să te rezumi însă la transmiterea acelor cunoștințe, stări și valorizări pe care ți le îngăduie mediul tehnologic. 6.5. Perspective și interogații posibile Miza învățământului la distanță o constituie trecerea de la o educație centrată pe conținut la o strategie de construire a cunoașterii chiar de către educat. Pentru aceasta, conținuturile și formele de livrare a informațiilor trebuie să răspundă principiului individualizării și diferențierii
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
o logică a complementarității dinamice. Fundamentul său este principiul contradicției sau principiul antagonismului"475. O logică a contradictoriului. Ideea terțului inclus Logica pe care o întrevede Ștefan Lupașcu se construiește pe o distincție conceptuală care, se pare, îi definește "registrul interogației metafizice"476, pentru că ea "organizează și reglează, domină arhitectonic toate cuplurile categoriale prin care se exprimă "pulsația universalului""477. Este vorba de cuplul antinomic actualizare-potențializare. Numai cu ajutorul acestuia devine posibilă o ordine logică contradictorie în existențialitatea fenomenală. Voi urmări acest
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Niels Bohr. Omul și epoca, în fizică, politică și filosofie, Editura Tehnică, București, 2000. Papadima, Ovidiu, O viziune românească a lumii, Editura Saeculum I.O., București, 1995. Pârvu, Ilie, Arhitectura Existenței, vol. 1, Editura Humanitas, București, 1990. Pârvu, Ilie, "Registrul interogației metafizice la Ștefan Lupașcu", în Revista de filosofie, nr. 4, București, 1998. Paulhan, Fr., La logique de la contradiction, Felix Alcan, Paris, 1911. Perianu, Valeriu, Ființă paradoxală și neființă estetică, Editura Junimea, Iași, 2004. Petrescu, Alexandru, Lucian Blaga: o nouă paradigmă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Lupasco, "Cele trei materii", în op. cit., p. 26. 470 Ibidem, p. 27. 471 Ștefan Lupașcu, Experiența microfizică și gândirea umană, p. 277. 472 Ibidem, pp. 277-278. 473 Ibidem, p. 279. 474 Ibidem, p. 280. 475 Ibidem. 476 Ilie Pârvu, "Registrul interogației metafizice la Ștefan Lupașcu", în Revista de filosofie, nr. 4, 1998, p. 491. 477 Ibidem, p. 488. 478 Ștefan Lupașcu, Principiul antagonismului și logica energiei, p. 11. 479 Solomon Marcus, Timpul, Editura Albatros, București, 1985, p. 150. 480 Deși descoperită
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Ștefan Lupașcu: un gânditor pentru mileniul trei, vol. 2, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 2001, p. 6). 481 Ștefan Lupașcu, Principiul antagonismului și logica energiei, p. 27. 482 Ibidem, p. 11. 483 Ibidem, p. 12. 484 Ibidem. 485 Ilie Pârvu, "Registrul interogației metafizice la Ștefan Lupașcu", în op. cit., p. 490. 486 Ibidem, p. 491. 487 Ibidem, p. 493. 488 Ștefan Lupașcu, Principiul antagonismului și logica energiei, p. 15. 489 Ibidem, p. 15-16. 490 Ibidem, p. 19. 491 Ibidem, p. 20. 492 Ibidem
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ne-a rezervat un viitor, la limita cuvintelor Cu cît ne ocupăm mai mult de limbaj, experiem o corespondență precară între cuvinte și idei, între vorbire și realitate, uităm sensuri originare, care altădată constituiau teme importante ale reflecției filosofice, generînd interogații și chiar dispute. Lingviștii au creat o realitate paralelă. Limbajul a devenit o problemă nu doar de limbă, ci și de logică, semnalată și de Bertrand Russel, care cerea o "cotitură lingvistică", dar care constituie o preocupare veritabilă mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
vechi sunt goliți de sens, sau chiar au căpătat un înțeles contrar celui originar. Vidul ia și forma cuvintelor. Și atunci nu e preferabilă tăcerea, sau măcar mai multă reținere, pînă la o reconstrucție a limbajului ca element fondator al interogației contemporane ? Însăși ideea de semnificație nu mai e așa de solidă. Se înțelege că filosofia este intens afectată, dar și științele și politica, arta... Sigur, în toate aceste domenii limbajul are limite, dar ceea ce experimentăm pare mai mult decît atît
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Debutează în 1969 la ziarul „Steaua roșie” cu articolul-medalion Camil Petrescu: „Eu am văzut idei”. Va fi prezentă în „Vatra” (unde în 1975 și 1976 deține rubrica „Filtre”, profilată pe cronica poeziei) și în „Tribuna”. În studiul Anton Holban sau Interogația ca destin (1983) U. reia și dezvoltă subiectul tezei de doctorat. De-a lungul celor șase capitole ( Anton Holban față cu critica și istoria literară, Confesiuni estetice travestite, Aspecte ale „medierii”. Deromantizarea romanului, Motive existențialiste. De la eu la non-eu, „Permanențe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290370_a_291699]
-
un scriitor „existențialist avant la lettre”. Remarcând schema de concepție axată pe „concentrarea analitică disproporționat de mare spre interior în raport cu exteriorul”, U. sesizează totodată punctul de inserție a categoriei absurdului, acesta manifestându-se odată cu pătrunderea personajului-narator în „cercul vicios al interogațiilor și confruntărilor insolubile”. SCRIERI: Anton Holban sau Interogația ca destin, București, 1983. Ediții: Octavian Goga, Pagini publicistice, Cluj-Napoca, 1981. Repere bibliografice: Dan C. Mihăilescu, De patru ori Anton Holban, ST, 1984, 2; Anton Cosma, O sinteză necesară, VTRA, 1984, 2
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290370_a_291699]
-
de concepție axată pe „concentrarea analitică disproporționat de mare spre interior în raport cu exteriorul”, U. sesizează totodată punctul de inserție a categoriei absurdului, acesta manifestându-se odată cu pătrunderea personajului-narator în „cercul vicios al interogațiilor și confruntărilor insolubile”. SCRIERI: Anton Holban sau Interogația ca destin, București, 1983. Ediții: Octavian Goga, Pagini publicistice, Cluj-Napoca, 1981. Repere bibliografice: Dan C. Mihăilescu, De patru ori Anton Holban, ST, 1984, 2; Anton Cosma, O sinteză necesară, VTRA, 1984, 2; Nicolae Manolescu, Holbaniana, RL, 1984, 12; Ion Apetroaie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290370_a_291699]
-
ca destin, București, 1983. Ediții: Octavian Goga, Pagini publicistice, Cluj-Napoca, 1981. Repere bibliografice: Dan C. Mihăilescu, De patru ori Anton Holban, ST, 1984, 2; Anton Cosma, O sinteză necesară, VTRA, 1984, 2; Nicolae Manolescu, Holbaniana, RL, 1984, 12; Ion Apetroaie, Interogația romancierului, CRC, 1984, 17; Călinescu, Biblioteci, 198-199. C. M. B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290370_a_291699]
-
caracteristicile sale, despre stările interioare, despre relațiile cu ceilalți, despre mediul său de viață etc., ceea ce nu se întâmplă în alte zone ale cunoașterii. Doar metaforic se spune că savanții pun întrebări naturii și cosmosului. Culegerea de informații relevante prin interogația directă nu este posibilă nici măcar în relația cu animalele superioare. Numai existența conștiinței (reflexivității), a comunicării prin simboluri și, în special, prin limbă face posibilă cunoașterea prin interogarea nemijlocită a obiectului vizat de cercetare. Iar dacă adăugăm faptul că, în
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
valoare a femeii 11), care vedeau în femeie janua diaboli „capcana diavolului” - era de părere Tertulian), „imagine - prin Eva - imperfectă a Creatorului” (Hervé Martin), întruparea păcatului și a sexualității, au lăsat locul unor dezbateri (ce nu se mai concentrau în jurul interogației „Ce este femeia?”, la care răspunsul - când nu evoca „o greșeală a naturii” ori un „bărbat imperfect” - aduna tot soiul de defecte: „vrăjmașa prieteniei, răul necesar, ispita elementară, primejduirea căminului, nenorocirea seducătoare, esența răului”12) la care au început, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și lung) ale unor comportamente considerate indezirabile; chiar este de acceptat o asemenea situație fără a renunța la echivalența nobilă între educație și șansa parvenirii la o demnitate mai înaltă a ființei umane? Dar dincolo de reflecțiile la care îndeamnă aceste interogații, trebuie acceptată premisa că de multe ori copiii nu pot anticipa și nu pot evalua în mod adecvat consecințele pe termen mediu și lung ale acțiunilor lor. Copilul care nu se spală pe dinți nu alege o viață cu probleme
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
orice persoană aflată în poziția de a oferi recompense. Alfie Kohn afirmă că evaluările trebuie înlocuite cu două lucruri: mai întâi, elevilor trebuie să li se spună cum stau și nu să fie judecați. Apoi trebuie să li se ofere interogații care să-i ajute să gândească (profesorii vorbesc prea mult și întreabă prea puțin). Școala constituie poate cel mai important sistem de cultivare a conformismului social; dacă pune în mișcare dispozitive integrative, indispensabile socializării, școala funcționează și ca un mecanism
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
mobilul esențial în identificarea și evaluarea critică a principalelor schimbări educaționale, în analiza modului de structurare a acestora, în depistarea posibilelor contradicții tehnice pe care le pot provoca etc. Atunci când se încearcă analiza raportului valoare schimbare, există riscul apariției unor interogații de genul: Putem vorbi cu adevărat de valoare atunci când se pune problema unei schimbări?", " Sunt valoarea și schimbarea două concepte compatibile, ori dimpotrivă, diametral opuse?". Răspunsul la aceste întrebări este, invariabil, unul afirmativ, deoarece în materie de educație orice schimbare
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]