1,806 matches
-
actuale economice și politice au o pertinență dificil de ocolit pentru antropologie; termenul mondializare, polisemic, ambiguu și cu efecte de opacitate, poate însă fi înțeles cu atât mai puțin ca un ecran sau un alibi pentru a le șterge din interogațiile disciplinei cu cât aceste procese le conferă în parte o amploare reînnoită. Conținutul acestei pertinențe trimite esențialmente la aprofundarea decriptării articulărilor care acționează la dublele nivele transversale și verticale ale câmpurilor de inserție ale actorilor (politic, economic, religios, rudenie etc.
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
al fuziunii dintre actorii ocupând poziții sociale diverse. Vânătoarea ar fi astfel operatorul unei ordonări simbolice în evoluția complementarității acestora. În cadrul hermeneutic construit, izolarea etnografică a câmpului "ritualului este ceea ce permite ocultarea importanței reale a clivajelor ierarhice și refuzul unei interogații mai fundamentale asupra modalităților elaborării lor în alte sfere și în alte regimuri de teatralizare. Prelungirea acestei viziuni la întreprindere și celebrările ei interne duce la afirmarea perfectei armonii între riturile festive și comunicare necesare managerilor"98. La distanță maximă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a privi sensul și implicațiile acestor eforturi, nu atât în optica unei evaluări, cât în ideea conform căreia, clarificând aspectele realului în care actorii sunt zilnic inserați, etnologul ca și sociologul poate contribui la apariția unor perspective noi, a unor interogații noi, a unei mai bune înțelegeri a situațiilor sociale, a legăturilor care există între fenomene aparent independente unele față de altele. Să amintim, rămânând intenționat în schematizare, că universul minier reprezenta un mediu social deosebit de ierarhizat, a cărui relativă închidere în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
inegalitatea obiectivă a pozițiilor socioeconomice ale raportului dintre diferiți actori și locul central ocupat de reprezentările economiei în elaborările ideologice subiacente, ar avea puține șanse de a le înțelege resorturile, logicile și revenirile. Analiza se eliberează cu greu de o interogație privind variațiile locale și mondiale ale economiei așa cum le percep protagoniștii lor pentru a interpreta situația pe care o trăiesc și a da sens acțiunilor care urmăresc să transforme această situație, să se opună evoluțiilor ei sau să-i nege
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nege evidența. Economie și politică: metamorfoze O reflecție metodologică al cărei scop ar fi să regândească locurile de investigație și relațiile lor permite reformularea conținutului problematicilor. Conjunctura prezentă face necesară încorporarea integrală, în dispozițiile și obiectele de cercetare, a unei interogații privind mutațiile raporturilor dintre politic și economic, pornind de la pozițiile construite de actori. Examinarea condițiilor de inserție pe o piață a muncii din ce în ce mai segmentată și selectivă, modurile de constituire a veniturilor individuale sau familiale (patrimonii, salarii, asistență și protecție socială
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
au loc în ziua Sfântei Ecaterina în întreprinderi: ceea ce ar fi fost de așteptat, adică o analiză a articulării modurilor de dominare legate de raporturile din cadrul muncii și de raporturile de sex, nu apare nici ca problematică centrală, nici ca interogație periferică. 99 M. Augé, Pour une anthropologie des mondes contemporains, Aubier, Paris, 1994. 100 M. Augé face referire la G. Althabe (cf. G. Althabe & M. Selim, Démarches ethnologiques au présent, L'Harmattan, Paris, 1998). 101 După expresia lui M. Kilani
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
general, copiii sunt capabili să primească slava și binecuvântările pe care Dumnezeu le-o oferă<footnote Professor John Schuetze, op. cit., p. 3 et passim. footnote>. În ce privește credința nou-născuților, am mai putea lansa atât personal, cât și împreună cu Heinrich Vogel două interogații, retorice de altfel: n-am putea oare s-o lăsăm cu deplină încredere în seama slavei și înțelepciunii Aceluia care i-a luat în brațele Sale și i-a pus sub semnul făgăduinței Sale? „Oare singurul lucru necesar pentru cel
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
credinței baptismale, ca ea să se mențină ca o credință perpetuu nouă care se bazează pe începutul făcut de Iisus Hristos cu noi”<footnote Heinrich Vogel, op. cit., p. 57. footnote>. Nașii - garanți ai creșterii în credință a pruncilor O altă interogație adresată anabaptiștilor ar putea fi și aceasta: voi cum îi lăsați pe prunci nebotezați, când ei pot muri și rămâne fără curățirea de păcatul strămoșesc și implicit fără comuniunea cu Dumnezeu pe care numai botezul o dă? Modul înțelept în
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Studii din Franța, iar influența sa a fost decisivă pentru anumiți sociologi (de exemplu, Jean Duvignaud, autor al volumului Sociologie de l'art, PUF, Paris, 1967). • Weber și fondarea sociologiei comprehensive Max Weber (1864-1920) a considerat întotdeauna sociologia drept o interogație asupra culturii ca un "cosmos de sens", înțeleasă ca un complex religios, politic, economic, juridic, educativ, estetic... Obiectivul este de a caracteriza cultura noastră modernă și "tipul de om" care-i corespunde, înțeles ca produs și manifestare ale acestei culturi
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de naționalitate și de epoca istorică în care trăiesc. Cap. 1 OBIECTUL ȘI PROBLEMATICA SOCIOLOGIEI 1.1. Ce este sociologia? În mod sigur cei mai mulți dintre oamenii interesați de problemele sociale se gândesc pentru început la întrebarea: Ce este sociologia? Această interogație poate primi o diversitate de răspunsuri datorită atât problemelor pe care sociologii le studiază cât și modalităților în care aceștia le abordează. Pentru început trebuie să subliniem că spre deosebire de viața animalelor, care este ghidată de instincte mai mult decât de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
așa încât să se realizeze performanțe cât mai ridicate și, (2) comportamentul social al oamenilor în organizație. Influența teoriei birocrației a lui Weber a constituit solul pe care a crescut teoria organizației. Ea a venit cu soluții și dezvoltări noi la interogația weberiană fundamentală: Care sunt caracteristicile raționale în măsură să asigure realizarea scopurilor propuse? Soluțiile identificate pornesc într-un fel sau altul de la cele propuse de Weber pe care le-am prezentat mai înainte și care, așa cum am văzut, constituie raționalitatea
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
reprezintă relația dintre bogăție și puterea politică. Inegalitatea economică și politică: Cât de strâns sunt legate? Când discutăm despre puterea politică în legătură cu stratificarea socială, de fapt noi vorbim despre inegalitatea în distribuția puterii, problemă care se poate rezuma în următoarea interogație: Cât de mult banii influențează elaborarea politicii publice? Cercetătorii din domeniul socialului dezbat această problemă de cel puțin un secol. Un punct de vedere izvorât din teoriile lui Karl Marx îl reprezintă ideea că banii și puterea sunt virtual sinonime
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
4. Revoluția industrială și dezvoltarea inegală Mulți oameni se pot întreba: De ce unele țări s-au modernizat înaintea altora? De ce țările lumi a treia nu au urmat pattern-urile țărilor industrializate? Perspectiva pe termen lung ne oferă răspunsuri la asemenea interogații. Bazându-ne doar pe "revoluția neolitică" schimbarea de la vânătoare și cules la agricultură nu găsim nici un motiv să credem că după aceea lumea întreagă putea să se industrializeze în același timp. Realitatea este că unele societăți au evoluat și s-
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de organizare. Cu alte cuvinte, tipul de sistem social-politic și gradul de dezvoltare al acestuia își pun pecetea asupra modalităților de identificare și soluționare a problemelor sociale cu care se confruntă societatea respectivă. 12.5.1. Definiția problemei sociale La interogația: Ce este o problemă socială? Cătălin Zamfir (1977, p. 44) răspunde că În termeni foarte generali, o problemă socială poate fi definită în următorul fel: un proces social, o caracteristică, o situație despre care societatea sau un subsistem al ei
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de revistă din februarie 2003: o dedicație Colegiului medicilor din județul Neamț, în așteptarea zilelor lui iulie la... Durău; o anchetă despre „Diversitatea metodelor de identificare în genetica forensică”, de prof. Dr. Monica Planteanu U.M. F. „Gr. T. Popa” Iași; interogație, tot analitică, retrospectivă dar și vizionară cu titlul „Am progresat or n‐ am progresat?” de dr. Virgil Răzeșu; la rubrica”Dosare prăfuite și uitate” - „Schiță istorică a dezvoltării oncologiei clujene (II)” de prof. dr. Sandu Bologa, profesor consultant U.M.F. „Iuliu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
vorbă să se mai întâmple în anul 2007, când ziarele ori revistele editate într-un județ nu se găsesc și în județele vecine la biblioteci - unde ar trebui să le fie locul, să rămână posterității. Așa că, mă întreb, și transmit interogația și către dv., domnule Turculescu, revista “Viața noastră” de la Bârlad, există sau nu, și care îi este ecoul, dacă de ea nu cunoașteți decât dv. Și poate încă câțiva... norocoși? * Visătorii Visătorii, revistă literară a cenaclului “Visătorii” - Grupul școlar agricol
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
notate tulburări de alură nevrotică, fobică sau obsesională sau chiar isterică. Procesul patologic debuteză de obicei, după o prealabilă dezvoltare psihică normală sau chiar considerată precoce și după o adaptare anterioară, relativ satisfăcătoare. 4.2. Debutul schizofreniei la adolescent. Angoasanta interogație asupra unui posibil debut al unei schizofrenii (frecvent în adolescență), se infiltrează adesea în câmpul preocupărilor pedopsihiatrilor cu riscul de loc neglijabil de a sfârși în atitudini de reperaje semiologice deopotrivă sărăcite și periculoase. Excesele sunt binecunoscute: suspectarea oricărui adolescent
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
a doua cu întreaga ființă. august, 1998 O filozofie de viață Invitarea unui scriitor basarabean pentru o discuție situată sub genericul „Ce limbă vorbim?” mi se pare aproape fatală, având în vedere faptul că între Nistru și Prut din această interogație s-a făcut politică de stat. În orice caz, dilema respectivă încă mai continuă să-i împartă pe basarabeni în două categorii: prima, în descreștere, a adepților „limbii moldovenești” și a doua, în continuă ofensivă, de oameni care se declară
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
subiectivității, iar lumea se comprimă Într-o imagine. Eul, la rândul său, se recompune - după ce fusese pulverizat la contactul, cu exteriorul - printr-o dublă mișcare, articulându-se În doi timpi: În prima fază, Întrebarea adresată lumii Își pierde caracterul de interogație. E o afirmație disimulată, prin care eul cumulează, trecând În faza a doua, și funcțiile celui care Întreabă 16. Eul autentic, scrie Ricoeur, „se constituie prin actul Întrebării”17. Răspunsul implicit la Întrebările repetate, sincopate, ale eului Îl formează confesiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
un public declarat imatur, dar nu lipsit de receptivitate, legitimează selecția subiectelor și impactul expunerii de tip foileton. Almaș a respectat strict normele ideologice ale regimului național-comunist din anii '70-'80229, ușor de transpus într-un epic facil, cu false interogații, exces de categorizări, intrigi simpliste și afecte tranșante. Contrastul între efortul de întreținere a verosimilității și tonul declamatoriu impus de propaganda epocii a făcut ca povestitorul să se refugieze într-o sfătoșenie perseverentă, care trimite din start istoria la un
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cel Viteaz, care au reluat fără succes luptele cu turcii. 56 Ibidem (de pildă, Girolamo Savonarola, Giovanni Pico Della Mirandola, Albrecht Dürer, Carol al VIII-lea regele Franței sau Tomas de Torquemada). 57 Ibidem. 58 Aici întâlnim, din nou, alături de interogații acuzatoare de genul "care sunt puterile vecine ce râvnesc pământul românesc?", cele două axiome: "apogeul dezvoltării Moldovei este atins în timpul lui Ștefan cel Mare și Sfânt; după moartea lui Ștefan începe declinul Moldovei (s.n. C.M.)" (Irina Burlan, Simona Grigore, Ghidul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
domina lucrările unui Lacan despre inconștient, unui Jakobson despre tulburările limbajului sau Barthes despre modă; ii) la celălalt pol se va situa semiotica infraverbală, ce explorează alte regimuri semnificante și care se îndepărtează considerabil de limbă; principalele sale seturi de interogații vor fi: care este semnificația muzicii atonale sau dodecafonice sau a picturii non figurative? Care sînt limitele inferioare ale semioticii (stimulul, semnalul, urma intră în această zonă?) Percepția, emoția funcționează ca semne? Care este frontiera între biosferă și semiosferă? Încercînd
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
știi să citești ? N-ai văzut indicatorul de limitare a vitezei ?" Șoferul contravenient: "Domnule agent, nu e cazul să strigați atît de tare cînd cereți o informație". Această glumă neagă forța ilocuționară derivată (observație, mustrare), reținînd doar valoarea primitivă a interogației: obținerea informației. v) Un tînăr se adresează unei tinere: "Vă plac bomboanele ?" Tînăra răspunde: Da, mulțumesc". Tînărul replică: "Eu vă mulțumesc, făceam o anchetă". Din nou întrebarea-invitație este redusă la valoarea primitivă de întrebare vizînd obținerea unei informații. vi) Un
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
din punctul de vedere al relației semn-obiect se poate vorbi de gesturi iconice, indiciale și simbolice (cf. Wundt), din punctul de vedere al intenției de comunicare există gesturi afective (centrifuge conotînd euforia și centripete conotînd disforia), gesturi modale (semnificînd negația, interogația, dubiul) și mai cu seamă gesturi fatice (de întîmpinare sau de respingere) apte să transforme comunicarea în comuniune intersubiectivă (Greimas-Courtčs, 1979: 165). Parametrii gestuali sînt: durata, intensitatea, amplitudinea (etalarea gestului în spațiu, independent de durată) și "forma"-Gestalt (gesturile rectilinii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și/sau atitudinea sa comportamentală. Corelativ, a înțelege un enunț înseamnă a identifica în afara conținutului său informațional finalitatea pragmatică (adică forța sa ilocuționară de ordin, cerere, aserțiune etc.). PRESUPOZIȚIE Componentă a unui element lingvistic ce rezistă la proba negației și interogației. Presupoziția aparține nivelului lingvistic (dicționarului), fiind independentă de situația de comu-nicare ("Mai fumezi?" adverbul mai semnalează existența acțiunii a fuma într-o perioadă anterioară dialogului actual în orice situație de comunicare). Absența presupozițiilor comune este una din cauzele eșecului comunicării
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]