1,925 matches
-
acest gen nu reușesc în ultimă instanță decât să impună o anumită atmosferă spirituală, care, în realitate, nu mai are aproape nici o legătură cu adevăratul lor caracter de sacralitate. Acesta este argumentul care determină publicația mai sus amintită să se interogheze și asupra posibilității deschiderii unei noi perspective de discuție, care să aibă ca subiect principal "sacralitatea laică"532 a unor astfel de expoziții. În același timp, trebuie să evidențiem însă și certa capacitate a acestor lucrări, regăsite în majoritatea marilor
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
de ordin religios sau care prezintă doar tangențele unei legături cu domeniul spiritual, suntem în punctul de a chestiona modul în care aceste lucrări se raportează la categoria artei sacre. Numărul tot mai mare de studii preocupate de acest subiect interoghează, la rândul lor, în mod tot mai pronunțat, prezența sacrului în operele de artă contemporană 536, care fie pretind o certificare a statutului lor mistic, sacru sau religios, fie dimpotrivă, se încadrează pe o direcție al cărei principal scop este
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
întunecate care subzistă și pe care documentele nu le acoperă. În fine, convorbirile centrate ne permit să verificăm dacă anumite chestiuni (analitice și/sau empirice) merită aprofundate. În continuare, ne-am alcătuit eșantionul după următoarele șase criterii. Am încercat să interogăm cel puțin cîte un reprezentant pe stat membru al Europei celor cincisprezece. Această tentativă s-a dovedit fructuoasă. Apoi am încercat, pe cît posibil, să interogăm în fiecare caz reprezentanți-tip, ca, de exemplu, pe susținătorul unei abordări keynesiene și
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
aprofundate. În continuare, ne-am alcătuit eșantionul după următoarele șase criterii. Am încercat să interogăm cel puțin cîte un reprezentant pe stat membru al Europei celor cincisprezece. Această tentativă s-a dovedit fructuoasă. Apoi am încercat, pe cît posibil, să interogăm în fiecare caz reprezentanți-tip, ca, de exemplu, pe susținătorul unei abordări keynesiene și pe reprezentantul unui partid care favorizează mai degrabă piața în problema ocupării forței de muncă; sau pe susținătorii unui partid european puternic în opoziție cu partizanii
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
control cu ajutorul drogurilor și hipnozei. Se auzi o bătaie în ușă. Marin își reveni din meditație și merse să deschidă: erau gardienii care îl aduceau pe Kuda. ÎI RUGĂ EL, ÎNCHIZÂND UȘA LA LOC. Se întoarse spre Burnley. \ VREM SĂ INTEROGĂM AICI UN SPION. IA-ȚI, TE ROG, CĂRȚILE ȘI HÂRTIILE ȘI DU-TE ÎN GRĂDINĂ. DAVID ÎNCEPU SĂ ÎȘI ADUNE LUCRURILE, APOI SE OPRI. \ N-AȘ PUTEA SĂ RĂMÂN ȘI EU CA SĂ ASCULT? ÎNTREBĂ EL. MARIN REFUZĂ. Nu avem timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
SE ȘTIA SIGUR CĂ NOUĂZECI ȘI PATRU DE MEMBRI AI GRUPULUI 814 TRĂIAU. DUPĂ ÎNTÂLNIREA DE GRUP, ACEȘTIA PLECASERĂ ÎN ALTE PĂRȚI ALE ORAȘULUI, FIE PENTRU A SE DISTRA, FIE PENTRU A SE ÎNTÂLNI CU PRIETENI. OAMENII LUI SLATER ÎI INTEROGASERĂ, IAR DECLARAȚIILE LOR URMAU SĂ FIE REDACTATE ÎNTR-UN RAPORT. MARIN ÎȘI ÎNTRERUPSE REFLECȚIILE, VĂZÂND CĂ MEDELLIN ÎI ȘOPTEA CEVA MARELUI JUDECĂTOR. CA ȘI CÂND S-AR FI ÎNȚELES, AMÂNDOI SE UITARĂ LA EL ÎN ACELAȘI TIMP, IAR MEDELLIN ÎI FĂCU UN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
ÎNTREBAM CE SUNT ASTEA, EXCELENȚĂ. Ei au toate hărțile și planurile. Planurile arătau că nici o astfel de perforație nu fusese autorizată la construcția clădirii. Faptul fu consemnat Ceea ce însemna că toți lucrătorii care semnaseră un contract pentru reparații vor fi interogați cu ajutorul unui detector de minciuni. Asta le va lua mai multe zile, poate chiar o săptămână. De fapt, problema nu prea îl interesa. Constatase cu proprii lui ochi că din apartamentul lui Trask nu mai rămăsese nimic. Nu voise să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
expresii preocupate. Cu un gest hotărât își scoase din buzunar neutralizatorul hipnotic, îl reglă la cantitatea minimă, care provoca o transă de aproximativ treizeci de minute pentru un individ obișnuit, și spuse încordat: ― Domnilor, cel mai bine este să mă interogați chiar pe mine. Cât timp sunt sub hipnoză, aflați dacă Creierul a preluat vreodată controlul asupra mea. Apoi se așeză, ridică arma și apăsă pe trăgaci. Nu-mi place ce faci, spuse din stânga lui Elstan. Te grăbești prea tare. "O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
42 Ridicându-se în picioare, Marin văzu că era ora paisprezece și zece minute. Privi îndelung ceasul de pe perete, nevenindu-i să creadă. Avusese senzația că trecuseră ore întregi. Să îți spui povestea, să-i convingi pe sceptici, să-l interoghezi pe Marele Judecător în stare de inconștiență, nimic nu fusese ușor. Uneori i se păruse că nu va mai termina niciodată. Ceea ce îl uimea era că unitățile de atac conduse de Gregson avuseseră atât de puțin timp pentru a înfrânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
au murit de holeră, el întorcîndu-se atunci acasă. Tot Radovici mai amintea că la Mănăstirea Cornetul, de lângă Craiova, se refugiaseră din calea holerei membrii mai multor familii boierești, printre care Vasile Caloianu și mama pitarului Nicolae Greceanu 306. Alt împricinat, interogat la 27 ianuarie/ 8 februarie 1849, Tache Grigorescu, amploiat scriitor la Tribunalul din Pitești, a declarat că instituția unde lucra fiind închisă "din pricina holerii", ea a fost transformată, la 20 august/1 septembrie, în club revoluționar, iar zisul amploiat a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
omului înghite și ceea ce nu poate digera. Tainele universului sunt asemenea prostituatelor de lux: țin la preț. Judecata globalistă nu este niciodată corectă. Greci erau atenienii dar și spartanii. Caut cărarea care nu se va sfârși odată cu mine. Spiritele mari interoghează tăcerea. De aici și de dincolo. Și munții au semnul întrebării pe frunte. Spânzurătorile sunt întrebări, nu răspunsuri. Nu e nevoie să ridicăm alte piramide. E suficient să le citim corect pe cele existente. Frica de deșert a înălțat piramidele
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
atât de plin, că îl loveau nucile în căpățână; în vreme ce punga de nailon se umplea văzând cu ochii, zărește două fete ieșind din ierburi și apropiindu-se atât de repede, că nu a putut spune nimic: - Ce faci acolo? - îl interogă una dintre fete. - Adun nuci, deseară trebuie să mă dau mare în fața soției... vreau să fac dulceață! Am aflat rețeta! - Nu știi că e păcat să te cațeri în nuc? Este pom sfânt, uite pe la poale câte nuci găsești și
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
unde i se șterseră urmele. O găsiră în zori, cu rochia muiată în sânge, și cîntăre-țul, care deja răscolise orașul toată noaptea după ea, fu imediat anunțat. La comisariat, povestea mai târziu polițistul de gardă din acea zi, Cristian Vasile, interogat ca 316 suspect, avea o lucire de nebunie în ochi. Când îi dădură drumul, se duse țintă în prima circiumă și bău până nu mai știu de el. Timp de câțiva ani mai apoi li se arăta mușteriilor locul de unde
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
cu serviciul. Însă am desoperit o pereche de pantaloni negri care nu-s prea răi după ce scutur o parte dintre celulele moarte de pe ei. Totuși mă bucur că am făcut efortul ăsta, pentru că micile mele prietene mă așteaptă să le interoghez. Aș putea al naibii de bine so iubesc pe mititicasta pânăn străfundul poriloriei. Nimic nu-i mai marfă decât o pipiță cu buze din astea micuțe care se curbează În sus și sunt scoase În relief de mult luciu de buze. Cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
un curry foarte iute s-a alăturat cândva Învălmășelii. Răsfoiesc câteva hârtii de pe birou, cercetând din nou declarațiile martorilor. Toți au văzut absolut totul, bineînțeles, ce morții măsii. Sylvia Freeman și Estelle Davidson. Cele două futabile pe care le-am interogat În legătură cu negroteiul ăla omorât. Erau În club În noaptea aia, chiar așa. Tresă fie ștoarfe dacă erau acolo Într-o noapte din timpul săptămânii. E ca curu de enervant, da nu posă-mi dau seama cum arătau În amănunțime, ci doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
mentalități și credințe religioase arhaice sunt încă păstrate într-un teritoriu est-european. Cred că partea cea mai originală și mai bogată în reflecții profunde, fascinante, se află la sfârșitul cărții, în discuția despre imaginarul colectiv. Aici, implicațiile studiului detaliat sunt interogate din puncte de vedere mult mai generale. Descrierile doamnei Cristina Gavriluță contribuie nu numai la o înțelegere a reziduurilor tradiționale din zonele rurale până în prezent, dar și la o înțelegere mult mai adecvată a interacțiunilor legate de divinație care au
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
datoreze libertății persoanei de a spune orice și absența unei invocări a justiției divine (cf. Spencer și Flin 1990:49-55). Depunerea jurămîntului de către acuzat are o istorie mai complicată. Acuzații anglo-saxoni își susțineau nevinovăția prin jurămînt, iar tribunalele medievale îi interogau tot sub jurămînt. Star Chamber a abuzat de aceeași putere, încît, după ce a fost desființată în 1641, "s-a insistat... că a obliga un acuzat să depună jurămînt era un act contrar voinței lui Dumnezeu și a legilor naturii" (Williams
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
obstacol eficient împotriva minciunii, în timp ce Star Chamber, prin sancțiunile pe care le-a introdus, a dublat pericolul în care se aflau cei ce urmau a fi induși în eroare. Mai tîrziu, legea a acceptat dreptul acuzatului de a nu fi interogat, ceea ce Williams (1963:37-38) consideră similar privilegiului american de a nu se autoacuza. Spre sfîrșitul secolului al XIX-lea, opinia publică s-a îndreptat spre acest "drept de a tăcea" și a introdus ca opțiune depunerea mărturiei sub jurămînt, conform
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
consideră similar privilegiului american de a nu se autoacuza. Spre sfîrșitul secolului al XIX-lea, opinia publică s-a îndreptat spre acest "drept de a tăcea" și a introdus ca opțiune depunerea mărturiei sub jurămînt, conform căreia acuzatul putea fi interogat "mai mult pentru a desființa acest scut protector al tăcerii, decît pentru a-i favoriza pe cei nevinovați" (Cornish 1978:58; Cornish și Clark 1989: 618-619). Ideea de pericol dublu dispăruse efectiv. În studiul său asupra mărturiilor, Comitetul de revizuire
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
urce Încet În ierarhie și, În final, cred că ajunge Împărat. În această postură abia sesizează că sînt lucruri mai puternice decît puterea supremă asupra oamenilor, aceea pe care o vizase și o și obținuse. Și, În gînd sau poate interogînd stihiile, parcurge același drum ca furnica. Numai că, ultima Întrebată, stînca, Îi spune că mai puternic decît ea este tăietorul de piatră care reușește să o spargă. Revenind la poem, șevaletul uitat poate fi echivalat cu abandonarea pasiunii, a sursei
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
discurs. Probabil că un răspuns complex nu ar trebui să neglijeze nici unul din aspectele de mai sus, pentru că, e limpede, în rândurile care invocă violența regăsim deopotrivă umorile omului, năzuința artistului, precum și regulile "practice" ale moralistului care-și afirmă convingerea, interogând retoric: Există etică sau dogmă care să te sature, când îți clocotește sângele, ca două părechi de palme, date cu sete, și ca un picior aplicat profund, acolo unde se cere?". Arghezi desfășoară un spectacol al violenței corporalizate, în care
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
către conflict și confruntare, statuarea categorică a propriei viziuni (ideologia pamfletarului la Angenot) care vădește un nedisimulat orgoliu al cunoscătorului, al celui ce posedă adevărul, cu alte cuvinte fundamentul infrastructural al discursului polemic eminescian, cât și modul comic-critic de a interoga o "lume, lume" a vanităților, a stereotipiilor comportamentale și a imposturii de orice fel. Eminescu și Caragiale deopotrivă contemporani și predecesori, pe firul tradiției recente, ai autorului Spinilor de hârtie, se regăsesc în ființa intimă a textului pamfletar, latent, mai
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ș.a.), precum și la cercetări focalizate strict pe publicistica eminesciană (Al. Oprea, D. Vatamaniuc, Monica Spiridon ș.a.) sau argheziană (Mariana Ionescu, Ștefan Melancu ș.a.). 212 Ne gândim inclusiv la volumul Ruxandrei Cesereanu Imaginarul violent al românilor (Editura Humanitas, București, 2003), care, interogând publicistica eminesciană (însă doar cea de la Timpul!), caragialiană și argheziană, fixează, ca numitor comun al celor trei publiciști, violența limbajului, în sintagma autoarei "fratricidul lingvistic". Din unghiul cercetării mentalului colectiv, demersul său se dorește a fi o aventură a deconspirării
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
conceptuală proprie, fiind redefinit și reinterpretat diferit în contexte diferite. Voi utiliza acest termen nu în accepțiunea lui tare filozofică, ci pornind de la o reformulare, semnificativă, pe care o propune Moshe Idel: „Desemnez cu acest termen [perspectivism] posibilitatea de a interoga o anumită literatură religioasă din perspectiva familiarizării cu o altă literatură religioasă. Nu avem aici nici comparația între figuri și sisteme religioase [...], nici cazul filiației istorice dintre două corpusuri de scrieri sau idei. Este mai degrabă o tentativă de a
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
e bună”). Toate celelalte limbi ale spațiului tracic au dezvoltat categoria genului în urma contactului cu latina, în manieră specifică și cu mijloace proprii, deși etimologic convergente. Latina oferea modelul cu trei genuri: ventus „vânt”, filia „fiică”, nomen „nume”; la pron. interog. quis, quis, quid, ac. quem, quam, quid; la determinanți adjectivali: carus, cara, carum „drag”; unus, una, unum. Modelul a fost asimilat de limbile slave: bg. nos „nas”, glava „cap”, lițé „față”; pron. pers. 3: toi, tea, to, pl. te; determinanți
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]