2,026 matches
-
israeliților?». La această întrebare - iertați-mi espresiunea - am pus mânele în bozunar și am răspuns: Nu cunosc Alianța israelită (Aplauze unanime). Ea nu face parte din acele puteri garante care au dreptul... (Aplauze zgomotoase).“72 98 bucureștii de altădată 70. Interpelarea deputatului de Bârlad, Ioan C. Codrescu a fost rostită în ședința Adunării Deputaților din 16/28 decembrie 1869. El începea printr-un atac violent la adresa Alian ței israelite universale, care ar fi exagerat unele incidente petrecute în Ro mânia prezentându
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
exemplifica cu unele orașe din Moldova în care odată cu creșterea populației evreiești (la Iași aproape o jumătate dintre locuitori erau evrei) scăzuse drastic numărul întreprinzătorilor ro mâni. Singura soluție ar fi fost, după opinia sa, alungarea evreilor „vagabonzi“ peste hotare. Interpelarea acestuia a fost susținută și de Cezar Bolliac care, exagerând la rându-i, s-a referit la situația din București unde „artera principală a Capitalei, Ulița Franceză, Podul Mogoșoaiei, ulița Lipscanilor, toate colțurile, toate pozițiile frumoase sunt în mâinile ovreilor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
al Sec țiunii a III-a a comitetului Alianței israelite din București. Alianța israelită număra pe atunci în România 35 de comitete locale, cele mai multe în Moldova, de la Herța la Galați (I.C. Codrescu, deputat al orașului Bârlad, Cotropirea judovească în România. Interpelare făcută Ministerului în ședința Adunării Deputaților din 16 decembrie 1869, București, 1870). Când toate aceste fapte și declarațiuni au fost cunoscute în țară curentul antisemit a crescut. Fierbere mare a produs, mai ales, tonul arogant al evreilor cari veneau din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
le cerea să oprească invazia evreilor la sate și să le interzică de a fi cârciumari, a doua adresă către prefectul de Bolgrad ca să adune pe evrei într-o colonie și să-i oblige la munca câmpului. În răspunsul dat interpelării lui Ioan Codrescu, Kogălniceanu a mai spus că evreii veniți de peste graniță și aglomerați în județul Vaslui au dat naștere boalei biblice: elefantias. Și a cerut apoi votarea unei legi sanitare care să oprească aglomerarea oamenilor prin locuințe. Îngrijorarea mare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în ședință și i-a tăiat tocul cu un briceag, spre a dovedi domnilor senatori că este de mucava. Și, în adevăr, tocul era de mucava. Deșliu stătea în capul băncii prelaților, față cu banca ministerială. Când Deșliu anunța o interpelare, tribunele gemeau de lume. Bineînțeles, nimenea nu ieșea mai învățat de la aceste ședințe, dar agitația era întreținută. Peste un an sau doi, ziaristul Valentineanu i-a cumpărat o țigaretă de chihlibar prin subscripție publică. Țigareta a fost expusă în fereastra
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
asalt și l-au răsturnat. Eu eram din opozițiune și lucram mână în mână cu Gheorghe Ionescu. Conferințele, cu literatura și cu știința, au rămas pe planul al doilea, și de-a cum devenisem un mic parlament, unde înfloreau polemicele, interpelările, personalitățile și voturile de blam pentru comitet. După fiecare ședință ieșeam înfierbântați de lupta oratorică și prelungeam până în stradă vociferările, protestările și acuzările. Apoi au urmat inevitabilele demisiuni ale celor rămași în minoritate, lipsa de fonduri spre a plăti chiria
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
șeful guvernului, a fost atacat, când a intrat pe Dealul Mitropoliei, de către un fost funcționar, anume Paraschivescu, care l-a lovit de mai multe ori cu bastonul.9 În ședința Senatului de la 27 ianuarie, senatorul I. Deșliu și-a dezvoltat interpelarea adresată d-lui Maiorescu, ministrul Instrucțiunii, cu privire la violarea mai multor articole din legea instrucțiunii publice. Interpelarea fusese amânată de mai multe ori deoarece Senatul se descomplecta și ședințele nu se puteau ține. În ziua de 27, în urma unor cuvântări agresive
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Paraschivescu, care l-a lovit de mai multe ori cu bastonul.9 În ședința Senatului de la 27 ianuarie, senatorul I. Deșliu și-a dezvoltat interpelarea adresată d-lui Maiorescu, ministrul Instrucțiunii, cu privire la violarea mai multor articole din legea instrucțiunii publice. Interpelarea fusese amânată de mai multe ori deoarece Senatul se descomplecta și ședințele nu se puteau ține. În ziua de 27, în urma unor cuvântări agresive și mustrări adresate mitropolitului primat pentru felul cum a aplicat regulamentul, mustrări venite din partea profesorilor Al.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
În ziua de 27, în urma unor cuvântări agresive și mustrări adresate mitropolitului primat pentru felul cum a aplicat regulamentul, mustrări venite din partea profesorilor Al. Orăscu, vicepreședinte al Senatului, și a marelui jurisconsult C. Bosianu, Ion Deșliu și-a putut dezvolta interpelarea. După o lungă și foarte animată dezbatere, care pasionase întreaga Capitală, căci tribunele erau peste pline, a luat cuvântul Alexandru Orăscu. După un aspru rechizitoriu făcut lui Maiorescu pentru suspendarea profesorului G. Danieleanu, a propus următoarea moțiune: „Senatul, ascultând pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
26 de voturi pentru și 72 contra („Adunarea Deputaților. Ședința de la 13 decembrie 1875“, MOF., nr. 284, 24 decembrie 1875/5 ianuarie 1876, p. 6845); în aceste condiții, I. Deșliu dezvoltă în Senat la 28 ianuarie/9 februarie 1876 o interpelare în aceeași problemă, referindu-se și la profesorul Daniileanu, care fusese destituit de la Universitatea din București; moțiunea de neîncredere în ministrul Instrucțiunii Publice, propusă de Al. Orăscu, vicepreședintele Senatului, va fi votată cu 32 de bile albe contra 21 negre
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Deputaților. Sesiunea ordinară. Ședința de la 12 ianuarie 1877“, MOF., nr. 11, 16/28 ianuarie 1877, p. 375). Ioan Massoff (Teatrul românesc, vol. II, p. 377) susține, pe A doua zi la Cameră, mare fierbere. Deputatul Grigore Vulturescu interpelează guvernul. La interpelare se asociază Pantazi Ghica, colonelul D. Leca, N. Dimancea, Lascăr Costin etc. Toți spun că s-a violat Constituția și cer destituirea membrilor din Comitet. Petre Grădișteanu, care făcea parte din Comitet, ia apărarea Comite tului, apoi intervine ministrul Cultelor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dizolve întreaga armată, să se retragă la Craiova și de acolo săprotesteze în fața Europei contra violării drepturilor...“ - Istoria Parlamentului, p. 232). Finanțele României erau în rea stare, iar Sturdza propovăduia eco nomiile la extrem. Asupra acestui subiect adresă guvernului o interpelare în Senat; cu acest prilej face o lungă expunere a situației financiare a țării, iar pentru vindecare a propus: vânzarea moșiilor statului pentru plata da toriei publice, restabilirea licențelor băuturilor spirtoase, urcarea impozi tului fonciar și scăderea bugetului armatei la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să declare război Turciei.46 La 29 aprilie, o mare zi istorică. Anastase Stolojan, deputat liberal din Craiova, interpelează guvernul asupra provocărilor repetate ale turcilor și întreabă ce măsuri va lua România spre a și apăra libertatea și teritoriul. Bineînțeles, interpelarea era făcută din inițiativa guvernului.47 anul 1877 345 45. Artileria turcească din Turtucaia a deschis focul la 28 aprilie/10 mai 1877, la ora 6 dimineața, asupra detașamentului colonelului Alexandru Peretz, care se pregătea să ocupe poziții de apărare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
La 29 aprilie Camera și la 30 aprilie Senatul votează o Moțiune prin care România declara că Turcia rupsese vechile legături ce o unea de România. La 9 mai independența este proclamată și în acte. La 9 mai, în urma unei interpelări a lui Nicolae Fleva 61, Camera votează cu unanimitate de 79 voturi și cu apel nominal și 3 abțineri următoarea moțiune: „Camera, mulțumită de explicările guvernului asupra urmărilor ce a dat vo tului ei de la 29 aprilie anul curent, Ia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
partea cealaltă a circumferinței, o voce blazată, dar fermă: „Cum poate fi cineva scriitor român? Există o literatură română?”. Brutalitatea disprețuitoare a Întrebării a făcut vid. Tăcere grea, jenată. Îmi sunau, instantaneu, În minte, două citate traducând, În alt registru, interpelarea atacatorului. Faimoasa Întrebare a lui Montesquieu, „Cum poți fi persan?”, complicita cu drastica declarație a lui Camil Petrescu din anii ’30: „Cu eroi care mănâncă trei săptămâni cinci măsline, care fumează doi ani o țigară, cu cârciuma din târgușorul de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
jumătate de veac În America, fericit că ajunsese aici, unde Își găsise rostul și renumele. Rana românească nu se vindecase, Însă, se pare. Nu conținea, aveam să descopăr ulterior, doar oroare, resentiment și dispreț, cum lăsa să se bănuiască grosolana interpelare din acea seară de confruntări. Antisemitismul era un subiect despre care nu uita să vorbească. Îl trata cu silă, ca pe o boală urâtă și nevindecabilă, penetrând toți porii vieții sociale, intoxicând și victimele, dresate să se aranjeze cu ura
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
singura aprobare. Nici discursurile contra n-au lipsit. Până la urmă, Senatul a primit recunoașterea calității de cetățean român domnului Ion Grigorescu cu 58 bile albe și 10 bile negre, din 68 existente. Ulterior, la 25 februarie 1887, dezbaterile senatului înregistrau „interpelarea domnului senator D. Giani, adresată domnului ministru de justiție, privitoare la promulgarea în Monitorul Oficial din 8 februarie 1887 a legii prin care se recunoștea domnului Ion Grigorescu din Târgoviște dreptul de cetățean român"... Viermele răzbunărilor electorale rodea în. tributul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
străin. Lectura înseamnă în acest sens atenție, așteptare dar și ascultare a cuvântului Celuilalt, o deschidere către alteritate. Dorința de ospitalitate a textului se exprimă adesea în prefețe sau alte tipuri de text ce invită la lectură dar și prin interpelările adresate cititorului de a intra în jocul ficțiunii. Avem de a face, în același timp, cu ospitalitatea pe care cititorul o oferă cărții, dar și ospitalitatea pe care cartea o oferă cititorului. Literatura însăși este traversată, de la un capăt la
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
dorință de dragoste încât frontierele morții au fost transgresate. O astfel de dorință de ospitalitate a textului vine să se exprime nu numai prin prefețele și șireteniile unei Captatio benevolențiae care ia formele cele mai diverse, dar și prin multiplele interpelări ale cititorului pentru a-l face să intre în jocul ficțiunii. A citi înseamnă și a intra în lumea imaginată datorită acestor relee amenajate, de o mare varietate și a participa la această mare conversație. Ospitalitate a cititorului față de cartea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
recurs la o avalanșă de citate din corifeii comuniști, iar D. George Burlacu, interpretând momentul 1963, într-o carte atent elaborată, surprinde stilul lui L. Rusu, care i se pare „neculcian, presărat la tot pasul cu interogații retorice, vaiete, tânguieli, interpelări hazlii”. C.I. Gulian îi răspunde primul lui L. Rusu în Contemporanul (nr. 24, 14 iunie 1963, p. 7), însă unele dintre frazele scrise atunci nu pot să ne stârnească decât zâmbete: „Prof. Rusu ignoră complet faptul că pe vremea aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
înscrie în tematizarea filosofică a comunicării, caracteristică epocii noastre. Desigur, așa cum spuneam mai sus, această comunicare este gândită hermeneutic, nu semiologic. Relația dintre om și Ființă este un joc al interpretării, o hermeneutică existențială, și o provocare a destinului, o interpelare destinală. Și nu numai comunicarea, ci și limba este deosebit de prezentă. Ființa nu există practic nicăieri în felul în care existau principiile transcendente ale filosofiei tradiționale. Dacă ea are un alt loc privilegiat de prezență decât fiindul particular care este
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
El este asociat la luarea deciziei privind data aderării României și Bulgariei la UE, iar dezbaterea de astăzi se înscrie în cadrul procedurii de consultare interinstituțională pe această temă. Intervenția a constat în prezentarea de către comisarul Olli Rehn a răspunsului la interpelarea formulată de Comisia AFET1, urmată de reacțiile parlamentarilor europeni. Parlamentul European nu a adoptat, cu această ocazie, o rezoluție privind România. Declarațiile comisarului Olli Rehn în fața plenului Parlamentului European se înscriu în linia celor declarate deja la 3 aprilie anul
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Articolul 1 În dezbaterile politice și legislative, în interpelări ori întrebări, precum și în orice alte luări de cuvînt, din considerație reciprocă și în spiritul bunelor tradiții naționale, vor fi respectate orientarea politică a celorlalți vorbitori, dreptul la opinie și solemnitatea ședinței. Articolul 2 În orice dezbatere, discuțiile trebuie să
HOTĂRÎRE Nr. 10 din 23 martie 1994 privind unele reguli ale polemicii parlamentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109915_a_111244]
-
potrivit legii. De asemenea, el îl va înștiință pe Președintele României pentru eventuala suspendare din funcție a membrului Guvernului a cărui urmărire penală a fost cerută. Articolul 147 Dispozițiile art. 114-143 se aplică în mod corespunzător. Capitolul 3 Moțiuni, întrebări, interpelări, informarea deputaților, petiții și diverse intervenții 1. Moțiuni Articolul 148 Moțiunea exprimă poziția Camerei Deputaților într-o anumită problemă de politică internă sau externă. Moțiunea poate fi inițiată de cel putin 50 de deputați. Președintele Camerei nu va lua în
HOTĂRÂRE nr. 8 din 24 februarie 1994 (*republicată*) privind Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109894_a_111223]
-
răspunsurilor la întrebări nu este suficient, răspunsurile care nu au fost prezentate vor fi înscrise pe ordinea de zi a ședinței din lunea următoare. Articolul 161 Nici un deputat nu poate adresa mai mult de două întrebări în aceeași ședință. 3. Interpelări Articolul 162 Interpelările se fac în scris, arătându-se obiectul acestora, fără nici o dezvoltare. Interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mulți deputați, prin care se solicită explicații asupra politicii Guvernului în
HOTĂRÂRE nr. 8 din 24 februarie 1994 (*republicată*) privind Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109894_a_111223]