1,472 matches
-
de regulă, drumul până la înțelegerea mesajului. Însă dincolo de abilitățile tehnice aferente, foarte importante și ele, fără îndoială, ascultarea este și trebuie să devină și o atitudine, și, mai departe, un răspuns specific, acestea fiind singurele trăsături capabile să întregească comunicarea interumană autentică (postînțelegere) cu interpretarea, selecția, retenția, acceptarea și reacția adecvată (consonanță comunicativă). Destul de asemănători din punctul de vedere al „tehnicii” ascultării, adulții se diferențiază însă între ei, foarte mult, în privința planului atitudinal al ascultării în comunicare, ce începe, de fapt
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o atribuie cu obstinație ca un element constitutiv esențial, este derivată din constatările unor observatori, de regulă străini (dar nu numai), care privesc din afară comunitatea tradițională. Pentru călătorul cu o mentalitate modernă, mult mai individualistă, valorile colectiviste și solidaritățile interumane puternice pe care le observă În lumea rurală apar, În mod eronat, ca exprese a unei deschideri față de umanitate, În general, când, de fapt, ele sunt concentrate asupra comunității. Pentru problema reflectării realității istorice În folclor, vezi: V.I. Propp, Rădăcinile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sumară prezentare a evoluției studiului literaturii apocrife de-a lungul secolelor, nu putem să nu remarcăm aplecarea cercetătorilor mai mult asupra lucrărilor apocrife cu un conținut religios și mult mai puțin asupra celor care tratează problemele politice, relațiile interstatale și interumane din diverse epoci. Nu trebuie însă să pierdem din vedere faptul că scrierile apocrife prezintă partea secretă, tăinuită a diverselor perioade ale istoriei universale, atât din punct de vedere social cât și cultural. Dacă am putea compara literatura cu un
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
fie În egală măsură activ și conștient, să utilizeze instrumente de marketing corespunzătoare pentru a-1 convinge pe potențialul cumpărător și a-1 determina să revină post-cumpărare. 3.2. Empatie și inteligență socială Rolul crescut al empatiei În dinamica relațiilor interumane a fost descoperit și valorizat În ultimii ani de manageri, conducători de companii ca un atribut al inteligenței sociale, pe care trebuie să-l posede cei ce sunt În contact direct cu clienții și doresc să obțină succesul și performanța
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
asertiv ca fiind „comportament ce permite unei persoane atingerea intereselor personale, apărarea propriului punct de vedere fără anxietate exagerată, exprimarea sinceră a sentimentelor, apărarea propriilor drepturi fără a le Încălca pe ale altora”. Este deci, o „concepție democratică” asupra relațiilor interumane. Asertivitatea a fost introdusă de unii specialiști În terapia comportamentală, fiind preluată apoi și utilizată În relațiile de muncă, În tehnicile comerciale, În Învățământ și În pedagogie. Unele studii științifice au demonstrat marea eficiență a exersării asertivității și impactul favorabil
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
este o dificultate frecvent Întâlnită În rândul populației generale. Este Întâlnită, de asemenea, și situația În care refuzul apare ca o reacție agresivă ce nu ține cont de sentimentele celuilalt. Pentru a evita cele două variante care nu favorizează relațiile interumane, este indicat ca refuzul cererii adresate să denote siguranță de sine, implicând respectarea propriilor dorințe și excluzând intenția de a obține doar o victorie personală. James Fleming (1998, 57) oferă trei principii ce trebuie respectate pentru ca refuzul unei cereri să
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cu alte cuvinte prin existența a două modalități de relații). Relația I/ It ("eu/el", pentru a menține terminologia din engleză) este perceperea experienței (senzația) sau relația subiect-obiect. Relația I/Thou ("eu/tu") este relația dintre două persoane (amalgamul relației interumane). Cele două relații se pot schimba între ele. Concepția buberină nu este echivalentă cu concepția dihotomiei persoanei I și a III-a. Relația "eu/tu" stă la baza iubirii și include și întâlnirea cu tu-ul suprem (care este Dumnezeu
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
apăruse Z al lui Costa-Gavras, radiografie a strivirii individului de către mecanismele statale care ar trebui să-l apere. Și el primise Oscarul. Cronica moravă, filmul lui Vojtěch Jasný, terminat după invadarea Cehoslovaciei, vorbește despre distrugerea unor destine și a relațiilor interumane de către activiștii comuniști parașutați de la Centru. Filmul este premiat la Cannes și interzis în Cehoslovacia, ca și Reconstituirea în România, până în 1989. A tanú (Martorul), în regia lui Péter Bacsó, satiră coro zivă la adresa comunismului maghiar din „obsedantul deceniu”, interzis
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
pe care le poate produce violența războinică, dar Împăratul muștelor poate fi în mod evident văzut ca o lucrare moralizatoare, asupra relației dintre bine și rău. Subiectul atât de cunoscut în viața de zi cu zi, pune accent pe relațiile interumane sau mai exact, scoate la suprafațămcaracterul uman pus în situații limită. În consecință, jocul supraviețuirii trece de limita unui fapt concret: descoperim cu cea mai firească stupoare secretele minții de copil. Natura răului de pe insulă îmbracă diferite forme, inițial fiind
Împăratul Muștelor, de William Golding. In: Apogeul by Maria Hrișcă () [Corola-publishinghouse/Science/877_a_1790]
-
aspecte. În primul rând se pare că migranții sunt mai puțin implicați în rezolvarea problemelor din comunitatea de origine. În al doilea rând, relațiile pe care le stabilesc românii în străinătate se modifică: pe de o parte scade frecvența interacțiunii interumane, dar pe de altă parte se rup relații vechi permițând apariția unor noi legături. Asocierea de acest tip reprezintă o pistă de cercetare productivă pentru că ne ajută să înțelegem un fenomen care a luat amploare în primele două decenii postdecembriste
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
totale” are o serie de rezultate benefice: * Îmbunătățire semnificativă În achiziția limbajului; * O ameliorarea semnificativă a vorbirii și accentuarea motivației; * Atingerea unui nivel superior de citire; * Îmbunătățirea relațiilor sociale. Limbajul mimico-gestual poate fi definit ca o formă specifică de comunicare interumană, prin intermediul unui sistem de gesturi asociate cu reacții mimice și pantomimice, folosite Între parteneri și recepționate cu ajutorul văzului. Din unele cercetări rezultă că stadiile de achiziție ale limbajului gestual sunt aproximativ aceleași ca și stadiile achiziției limbajului oral. Prin urmare
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
copiii surzi proveniți din familii de surzi au un bagaj mai bogat de cunoștințe și un limbaj mai dezvoltat În comparație cu copiii surzi din familii de auzitori. Limbajul mimico-gestual poate fi definit, după W. Welther, ca o formă specifică de comunicare interumană, prin intermediul unui sistem de gesturi asociate cu reacții mimice și pantomimice, folosite Între parteneri și recepționate cu ajutorul văzului. Într-adevăr, Între limbajul verbal și cel gestual există unele asemănări, dar și diferențe fundamentale, acestea datorându-se, În special, direcțiilor auditive
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
loc strângerea de informații privind obiectivele analizei de la toți angajații și cadrele de conducere din cadrul entității, vizând condițiile de muncă, gradul de sănătate al lucrătorilor, nivelul stress-ului existent la un moment dat. Interesează foarte mult condițiile de muncă și relațiile interumane constituite: - natura sarcinilor de lucru primite, mediul în care se derulează activitatea, relațiile de serviciu create, precum și gradul de profesionalism de care dă dovadă individul supus analizei; - stilul managerial promovat, în special în crearea coeziunii colectivelor de lucru (cunoscutul team-building
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
treburilor profesionale cu cele sentimentale sau legate de sex. Și, nu în ultimul rând, datorită curbei exponențiale pe care starea de stress o înregistrează în epoca actuală, mai ales în țara noastră, unde munca în domeniile legate indisolubil de relațiile interumane a devenit un adevărat calvar, fiecare neatenție sau greșeală transformându-se în ,,evenimente media” de maximă importanță, considerăm că activitatea sau terapia de watching și /sau shopping este una binevenită. Deci, chiar dacă în final nu se cumpără nimic, ținând cont
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
vu (cine nu auzise de context și de semnificație?); incitantă, pentru că anunța cercetarea relației celor două concepte dintr-o perspectivă cel puțin interesantă, semio-pragmatică. Obiectivul central pe care mi-l asum prin această lucrare este demonstrarea faptului că, În comunicarea interumană, contextul nu este un element lăturalnic, eventual, un element adiacent enunțului care contribuie, din când În când și 6 Într-o oarecare măsură, la interpretarea corectă a acestuia. Nu! Contextul este parte integrantă a actului de comunicare și condiție sine
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
aceleiași lumi semiotice, mai precis aceluiași sistem de semne. Rezultă că se pot identifica diferite tipuri de contexte interne În funcție de sistemele de semne care există. 2.1. Contextul lingvistic Sistemul de semne care joacă cel mai important rol În comunicarea interumană este sistemul lingvistic. În consecință este firesc ca și contextul ce corespunde acestui sistem de semne să aibă o importanță aparte. Așa cum am precizat deja, pentru a numi acest tip de context se folosește atât termenul de context cât și
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Cum este ea utilizată, concret, În demersul interpretativ? Comunicarea fatică nu este singura situație În care semnificația literală este diferită de ceea ce, În mod practic, Înțelege interlocutorul dintr-un enunț - dimpotrivă, aceasta pare să fie o caracteristică generală a comunicării interumane. Cum explicăm, În enunțul următor, faptul că B Înțelege nu ce afirmă A, explicit, prin semnele lingvistice, ci cu totul altceva ? A: Aș vrea să mănânc o tochitură moldovenească adevărată! B: Sunt doi km până la Curcanul de Aur! Preocupat de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
construit teoria pertinenței: teoria lui Grice din domeniul pragmaticii și teoria cunoașterii a lui Jerry Fodor. De la Grice au preluat cîteva idei de bază: 1) interpretul trebuie să recupereze nu ceea ce spune locutorul, ci ceea ce vrea să spună, 2) comunicarea interumană este intenționată (Grice face diferența Între semnificația naturală, neintenționată și nonnaturală, intenționată); În acest sens, autorii afirmă: ”teoria pertinenței poate fi considerată ca o Încercare de detaliere a uneia din principalele idei susținute de Grice: aceea că o caracteristică esențială
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
evident faptul că emițătorul și interpretul sunt parte a non-textului, a ceea ce am numit context extern. Prin abordarea separată a acestor două componente ale actului de comunicare, În cadrul capitolului context psihologic, am dorit să subliniez că, În ultimă instanță, comunicarea (interumană) există doar ca urmare a faptului că există rațiune și memorie. Aceasta din urmă este baza și condiția sine qua non a comunicării - indiferent cât de simplu ar fi un act de comunicare. Ea constituie, În integralitatea ei, contextul general
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
retrăgându-se parcă într-o lume interioară în care jocul ritualizat ocupă un loc important. Dacă debutul survine mai târziu, după o evoluție normală, tabloul clinic se caracterizează prin trei simptome principale: 1. În primul rând se semnalează perturbarea comunicării interumane (singurătatea autistă). Aceasta se manifesta printr-o totală indiferență față de persoanele din jur. Copilul privește în depărtare, parcă dincolo de oameni, aruncându-și doar fugitiv privirea asupra examinatorului fără a avea acea privire sclipitoare, fără a avea contactul din privire (ochi
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
redus dramatic, în ultimii 14 ani, atât numărul de institute și cercetători, cât și dimensiunea anuală a bugetului. Mai mult, aceste elemente au condus, indirect, la o reducere a nivelului de colaborare științifică internațională, la pierderea unor contacte interinstituționale și interumane, au redus capacitatea de a participa cu propuneri concrete de proiecte de cercetare științifică în cadrul programelor internaționale care oferă fonduri pentru această activitate. în noul context global al competiției pe baza inovării științifico-tehnologice. Consiliul Uniunii Europene a elaborat programul "Spațiul
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
cu potențial creativ, cu fantezie și imaginație, este independent în gândire și nu se supune șabloanelor, venind mereu cu completări, cu întrebări istețe. În grupul creativ nu s-au format doar atitudini și comportamente creative, ci s-au îmbunătățit relațiile interumane, scăzând numărul elevilor respinși sau cu tendințe de izolare. Elevii cei mai creativi și-au îmbunătățit imaginea în grup, ei fiind desemnați drept lideri, iar ceilalți și-au crescut ambiția de a-și spori performanțele. Normele grupului creativ au fost
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
persoană, personaj, personalitate. Individul exprimă ființarea organismului, viața lui; individualitatea se referă la caracteristicile psihofizice și fiziologice unice ale individului (modul în care natura însăși își exprimă creativitatea printr-un produs nou); persoana desemnează individul așa cum apare el în relațiile interumane; personajul denumește atitudinile și conduitele persoanei impuse de rolurile jucate în societate. Personalitatea definește complexitatea omului ca întreg, exprimă unitatea bio-psiho-socială a omului ca purtător a funcțiilor epistemice, pragmatice și axiologice (Popescu-Neveanu, P.,1978). Personalitatea se formează și se dezvoltă
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
act discursiv cantonat într-un simplu joc al sensurilor, neangajat ontologic și caracterizat prin supralicitare lingvistică. Interacțiunea cu celălalt în orice domeniu cognitiv sau situație cotidiană, socială are la bază “comportamentul lingvistic” al omului. Discursul este o interfață în relațiile interumane, prin discurs eu intru în comuniune cu ceilalți. Corelarea celor două situații fenomenul inflaționar al practicii discursive și faptul că discursul este modalitatea principală de a intra în comuniune cu celălalt - ne sugerează necesitatea unei analize drastice a construcțiilor discursive
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
și ideologie, pornind de la articolul Cunoaștere și interes a lui Habermas. Astfel, științele empirico-analitice ar fi animate de un interes tehnic sau de o acțiune instrumentală. Științele istorico-hermenentice, sunt puse în mișcare de un interes practic, al comunicării și înțelegerii interumane sau acțiunii comunicative; științele sociale, critice sunt și ele conduse de un interes: interesul pentru emancipare, autonomie și independență, numit de Habermas și autoreflecție. (cf. P. Ricoeur, 1999:333-336). Prin urmare, chiar disciplinele însărcinate cu critica formelor ideologice sunt într-
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]